36,271 matches
-
de nuanțe cu o rară subtilitate într-o engleză ce-mi e perfect inteligibilă. Vecinul de fotoliu îi murmură doct soției la ureche: „Ce perfect accent cehesc are!”. Inteligența spectacolului provine și din subtila relație pe care o cultivă între dialogul despre artă și viață, pe de o parte, și prezența muzicii, pe de alta. Doctoranda chestionează artistul, iar apoi noi ascultăm fragmente din cuartet, variație permanentă: vorbele și notele își răspund, se întrepătrund, poate pentru a ne confrunta integral cu
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
ușor în penumbră. De cum a vrut s-o sărute a simțit-o cum se crispează din ce în ce mai tare. - Mama o să se întoarcă să-și ia la revedere. Așteaptă să se ducă amândoi la culcare... Afară se auzeau soții Mañara, foșnetul ziarului, dialogul lor neîncetat. În noaptea aceea n-aveau somn, era unsprezece și jumătate și ei sporovăiau mai departe. Delia se întoarse la pian, cântă parcă plină de înverșunare nesfârșite valsuri autohtone, cu da capo al fine încă și încă o dată, cu
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
asumate de tinerii autori, din gîndirea cărora fac acum indisolubilă parte, conectează în mod performant cultura greco-latină la mișcarea spirituală contemporană. În aceeași fertilă rezonanță sînt plasate textele Antichității cu beletristica mileniului doi, astfel că descoperim cum pot intra în dialog, peste secole, Cervantes, Poe, Virginia Wolf și atîția alții cu Homer, Sappho, Lucrețiu, Apuleius. Iată deci că studiile clasice nu constituie un domeniu închis, nu îndeamnă la recluziune, ci conduc spre deschidere, spre înțelegerea complexă a alterității și a modernității
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
în cazul cărții de proverbe recent apărute (cu ilustrații amuzante) este faptul că, deși Richard Proctor afirmă că “aproape fiecare proverb își are echivalentul în Anglia și România deopotrivă”, ei aleg metodă literalizării. Să fie o demonstrație a unui posibil dialog într-un viitor “global village”? Interogația rămîne deschisă, în spiritul proverbului: “I cannot be your friend and your flatterer too”, adică, “Nu-ți pot fi și prieten și lingușitor”. Proverbe românești - Romanian Proverbs, Călin Manilici (selecție antologie), Michaela Mudure & Richard
Despre cai, oale și vin by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13450_a_14775]
-
și de estetica scriiturii și a demonstrației. Dacă e real că știința e și ea o artă, a gîndirii, a discursului, a structurii și a imaginilor sale, atunci cartea despre joc se referă mai întîi la frumusețea și la bucuria dialogului, prin joc, cu Celălalt. Tocmai de aceea autorul ei evită să se oprească asupra jocurilor tragice sau dramatice ale istoriei, deși face aluzie la ele (un exemplu ar fi putut fi “jocurile” bestiale ale torționarilor cu victimele lor). Situînd discursul
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
tranșă FMI, firma deputatului PSD Culiță Tărîță a primit de la stat subvenții pentru agricultură în valoare de 183,493 miliarde lei.” Numai atît? La asemenea datorii, subvenția ar fi trebuit să fie de cel puțin trei ori mai mare. l Dialogul la distanță dintre fostul purtător de cuvînt al PSD Cosmin Gușă și președintele Ion Iliescu e comentat în România Liberă de Petre Mihai Băcanu: Președintele Iliescu... l-a jignit grosolan pe Cosmin Gușă, făcîndu-i un portret neașteptat: „caraghios”, „veleitar” și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
Gușă a aflat cam tîrziu. La fel cum a aflat cu întîrziere și despre îndeletnicirile lui Șerban Mihăilescu. Cosmin Gușă care și-a făcut un fel de asociație politică pe care a botezat-o Inițiativa 2003 îl invită la un dialog pe președintele Ion Iliescu. Nu cumva în direct și la o oră de vîrf? Fiindcă dacă e așa, ar trebui să-și aștepte rîndul după Petre Mihai Băcanu care așteaptă din ’90 un asemenea dialog cu președintele Iliescu. Unul dintre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
2003 îl invită la un dialog pe președintele Ion Iliescu. Nu cumva în direct și la o oră de vîrf? Fiindcă dacă e așa, ar trebui să-și aștepte rîndul după Petre Mihai Băcanu care așteaptă din ’90 un asemenea dialog cu președintele Iliescu. Unul dintre clipurile publicitare prin care alegătorii sînt trimiși la referendumul pentru Constituție spune: „Vreți ca armata să nu mai fie obligatorie, votați noua Constituție”. Pentru a nu se ajunge la aceleași confuzii ca acelea provocate de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
invitatului, de cărțile lui (în cazul scriitorilor) și nu-și economisea timpul ca să le citească. Avea apoi o discuție preliminară cu viitorul musafir, în care-și explica intențiile. Din toate aceste binevenite “manevre de culise” ieșeau două-trei ore ale unui dialog care te ținea lipit de televizor. O făcea pentru muzică, de dragul ei, dar și pentru cultură în genere și de dragul unor oameni care meritau să fie acolo și pe care altfel cei mai mulți dintre noi nu i-am fi văzut niciodată
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
al clasei politice, Provocări liberale este mai aproape de ceea ce s-ar putea numi o carte profesiune de credință. La aceasta contribuie și aerul ei confesiv, rezultat direct al faptului că volumul este redactat sub forma unui foarte lung și dens dialog între Valeriu Stoica și Dragoș Paul Aligică. Indirect, volumul se constituie într-un foarte condensat curs de liberalism axat, potrivit intenției mărturisite de autori în Introducere, pe patru teme majore: remodelarea sistemului de putere din perspectiva liberalismului; rezultatele concrete ale
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
vezi pp. 6-7). Finalul Introducerii sugerează și principala slăbiciune a cărții: faptul că, din punct de vedere politic interlocutorii se află pe aceeași parte a baricadei (chiar dacă nu lipsesc cu totul, micile contradicții țin de nuanță, niciodată de substanță). Pe parcursul dialogului, Dragoș Paul Aligică se transformă foarte rar și prea puțin convingător într-un foarte necesar, pentru dinamica discuției, avocat al diavolului, astfel că totul pare a se transforma într-un nesfîrșit schimb de replici între doi oameni care gîndesc (aproape
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
politică și un ghid de strategie electorală. Spre deosebire de mulți dintre colegii săi parlamentari Valeriu Stoica are o gîndire politică extrem de nuanțată și multe dintre replicile sale pot constitui adevărate lecții de democrație și pragmatism politic. Edificator în acest sens este dialogul despre libertatea presei unul dintre puținele în care Dragoș Paul Aligică se comportă cu adevărat așa cum ar fi trebuit să fie pe parcursul întregii cărți, ca un avocat al diavolului. Cu o vehemență jucată care amintește de strategiile de dialog ale
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
este dialogul despre libertatea presei unul dintre puținele în care Dragoș Paul Aligică se comportă cu adevărat așa cum ar fi trebuit să fie pe parcursul întregii cărți, ca un avocat al diavolului. Cu o vehemență jucată care amintește de strategiile de dialog ale regretatului Iosif Sava, Aligică își provoacă interlocutorul: „Ați subliniat necesitatea pluralismului în jurnalism, și pe bună dreptate. Pe de altă parte, sînt totuși niște limite ale pluralismului. Mă gîndesc, de pildă, la peisajul publicistic românesc, pînă unde poți merge
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
perioadă de tranziție. O carte gravă, reflexivă, scrisă de doi oameni inteligenți, care demonstrează că politica românească poate oferi și altceva decît grobianism, trivialitate și glumițe grosiere rostite cu afectare din vîrful buzelor. Valeriu Stoica, Dragoș Paul Aligică, Provocări liberale. Dialoguri despre gîndirea, istoria și practica liberalismului, Editura Humanitas, București, 2003, 344 pag.
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
conversiune. Retorica exterioară, fie ea și legată strict de buna funcționare a formei, a fost lăsată undeva în urmă, imaginea, expurgată de orice descriptivism, a devenit mai degrabă rezultatul unei concentrări maxime și al unei interogații mentale decît consecința unui dialog nemijlocit cu lumea din jur, iar materia și tonul cromatic s-au convertit în semn imponderabil și în urmă crepusculară. Cele două categorii de lucrări, cel puțin pînă la plecarea sa la Roma, identificate astfel în funcție de suport, determină și motivează
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
respectivă. De aceea poemele se succed scurt, aproape identice, într-o înșiruire secvențială nesfârșită, fără titluri. La un moment dat, Andrei Peniuc face și el un timid pas înspre ideea utilitaristă a lui Urmanov. Discursul poetic încearcă să întrețină un dialog eu-tu în care cititorul/ascultătorul ar trebui să fie beneficiarul energiei micilor poeme și, în același timp, să-i (re)transmită, la rându-i, emițătorului dovezile prezenței sale și ale implicării. Spre deosebire însă de Urmanov, Andrei Peniuc este
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
Futuriștii erau reprezentați masiv. E ușor de înțeles că internaționalismul era singurul exces revendicat. De altfel, lucrul reiese și din sumar. Se găsesc aici francezul Apollinaire, italienii Marinetti și Modigliani, spaniolul Picasso, rusul Kandinsky, nemți, români și chiar apatrizi... În Dialog între un birjar și o ciocîrlie, semnat Huelsenbeck și Tzara, se anunța viitoarea apariție a unei noi reviste cu specific Dada. Una din replicile ciocîrliei este: Pentru că primul număr al revistei dada apare pe 1 august 1916. Prețul: 1 fr.
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
candidat la Premiul Nobel pentru literatură, autor a peste 50 de romane. * Rodica Binder: Domnule Ismail Kadaré, în drum de la Otopeni la Neptun am discutat deja despre multe din temele pe care mi-am propus să le reluăm în acest dialog. Să începem cu impresia pe care mi-a făcut-o mai ales peisajul „citadin” de la periferia Bucureștiului și apoi tot restul. Putem vorbi de un peisaj totalitar? Ismail Kadaré: Da, putem. Este o dramă a peisajului care a urmat dramei
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
RB: Un antropolog german spunea că ținem cel mai bine minte acele întîmplări care conțin în ele o poveste. Și astfel, sîntem din nou în plină literatură. IK: Așa și este. Cu António Lobo Antunes Pe malul Mării Negre Titrînd astfel dialogul pe care l-am avut cu vedeta incontestabilă a Festivalului de la Neptun, am făcut-o în sensul cel mai strict al termenilor. Am stat de vorbă cu António Lobo Antunes exact pe malul mării. Am discutat despre literatură tocmai în
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
Cred că am o vocație animală. Marea are un miros de cadavru, un cadavru cu corbi albi deasupra... RB: E Marea Neagră, nu Marea Moartă (rîdem). Pentru a încheia conversația noastră, de fapt un interogatoriu despre laboratorul intim al creației, un dialog în cursul căruia v-ați trădat și totuși nu v-ați trădat unele secrete, la ce roman scrieți acum? ALA: Dacă aș putea să rezum în două minute, nu ar trebui să mă ostenesc mai mulți ani pentru a-l
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
formației de poet a autorului său. În mod evident romanul are o miză importantă pe orizontală, în plan sintagmatic, dată de alăturarea cuvintelor (adesea din limbi diferite) mai degrabă după sonoritate decît după înțeles. Există în romanul lui O. Nimigean dialoguri bazate pe asocieri absurde extrase parcă din dramaturgia lui Eugène Ionesco: - „Atențiune! «Cine mănîncă din corpul meu și bea din sîngele meu va avea viață eternă - sau veșnică dacă doriți - și îl voi învia în ultima zi» - sau «ziua din
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
de dinainte de 1947), fie din cel rural (chiar dintre cele mai sărace), din Ardeal (cîteodată strămutați în Capitală), din Muntenia și Moldova. Sînt 14 bătrîni ale căror povești, mai mult sau mai puțin bine conduse de junii lor parteneri întru dialog, fac harta României în ultimii ei aproape 80 de ani. Războiul e una din experiențele fundamentale ale acestei generații. Vasile Homiceanu, din Neamț, povestește cum a luat prizonier, în Basarabia, un rus: l-a predat, cu acte cu tot, superiorilor
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
teroriștii nu ignoră grasa recompensă ce-i așteaptă pentru maximum o secundă de durere - până la împrăștierea în Univers. Iertat să-mi fie, dar față de dânșii Adrian Păunescu pierde un metru șaizeci din înălțime și trei cincimi din greutate. În amplul dialog din Luceafărul, este calificat când de om de nimic, când de om mare, cu precizarea că Hitler și Stalin n-au dispus de un asemenea poet: „Ce, e puțin asta?” monologhează dl. Marian Popa. Iar Ceaușescu, adăugăm noi, care s-
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]
-
interesantă, dar se potrivește în mai mare măsură construcțiilor cu apoi și doar în parte celor cu hai, al căror uz actual nu pare tocmai unul de menajare politicoasă a interlocutorului; dimpotrivă, sugerează o anume brutalitate - deloc ceremonioasă - a închiderii dialogului. De fapt, semnalele de tipul păi sau hai au drept caracteristică un comportament diferit în funcție de prezența sau absența pauzelor: păi marchează într-adevăr ezitarea precaută atunci cînd este urmat de o pauză (păi... mergem; păi... am greșit); dimpotrivă, fără pauză
„Hai pa” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13531_a_14856]
-
în relațiile publice. Analizînd-o acum (și sub puterea obișnuinței, căci trecerea timpului a fixat-o în uz), trebuie să recunosc că nu pot să-i fac reproșuri serioase. În prezent, formula apare cu rol de inițiere sau de închidere a dialogului oral sau a mesajului scris („O zi bună tuturor. Aș dori un sfat...”; „... Mersi anticipat, o zi bună tuturor”). Registrul stilistic acoperă o zonă care se întinde între standard, colocvial elegant și ceremonios. Nu cred că formula funcționează (cel puțin
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]