1,120 matches
-
pot găsi într-un text! Comunicarea intertextuală este mai mult decât necesară, la fel ca și comunicarea directă, verbală pentru că vorbirea este un al doilea sistem de semnalizare al omului. În acest sens, Steinhardt spune: „Vai celor ce nu pot dialoga și comunica: îi așteaptă însingurarea, inhibiția, bolile psihice (datorate refulării), plictiseala, neurastenia, încrâncenarea și până la urmă abrutizarea. Și mai e nevoie de nițel entuziasm, nițică viață, nițică tinerețe - și să se simtă că pentru tine, cel ce vorbești, actul vorbirii
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
literare cât și grafo-poetice. Poemele, desenele, sunt făcute spontan sau foarte puțin elaborate, scrise împreună, având numitorul comun desfințarea oricărei ordini sau dogme. Dragostea de scris detonează barierele și constrângerile. Gherasim Luca publică picto-poeme, desenând în text figuri pointiliste care dialoghează cu textul abstract. 80 de ani mai târziu am încercat să refac acest scris în comun, la 2, la 3 sau chiar mai multe mâini, prin experimentarea colajului poetic și vizual. Primele încercări le-am făcut cu o studentă din
BOOKFEST, 3 IUNIE 2016, LANSARE DOUĂ CĂRȚI, COLAJ POETIC de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371022_a_372351]
-
întreagă. Ontologic vorbind, omul este într-adevăr legat de Creator și de creatura Sa, chiar dacă nu are conștiința și cunoștința acestei relații. Înzestrat de Creator cu aspirația spre comuniune, omul simte nevoia să comunice și altuia viața sa interioară. A dialoga cu altul despre lucruri exterioare, nu-l mulțumește, ci simte dorința de a-și comunica gândurile, sentimentele, înclinațiile sau neputințele sale interioare. Acest fapt implică și un efort deosebit atunci când prin spovedanie se înțelege nu destăinuirea a ceea ce este bun
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370008_a_371337]
-
odată, altădată m-am înfuriat inutil ca apoi să aleg tăcerea. Nu este comodă dar sănătoasă sigur este. M-am gândit iar și iar cum pot rostogoli fără foșnet sensurile învelite în cuvinte, pentru ca tu să ajungi să dorești a dialoga. Mă săturasem de monologuri, de trecutul care împânzea scrisorile tale, de un prezent aproape consumat pe care-l tot împărțeam cu alte ființe poate dornice la fel de mult ca mine de vorbele tale. Ce farmec păstrezi în inima ta de reușești
MĂ ȚESE TIMPUL ÎN TÂMPLA TA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370081_a_371410]
-
bărbați și femei - lucrau ca un tot unitar. Șeful secției, prof. dr. Eugenia Ionescu, deși era femeie, nu avea nevoie de cuvinte. De regulă, privirea ori mișcarea brațului său stâng erau mijloacele sale de comunicare cu tot personalul. Cu pacienții dialoga foarte puțin. Strictul necesar. Își drămuia timpul cu mare atenție. De altfel, aproape zilnic, aici era permanent de lucru, fapt ce nu lăsa loc comunicării ce apelează la indicații detaliate, așa încât subalternii deja învățaseră să acționeze conform unei strategii instituite
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
cântate împreună, fiecare având melodie și înțeles de sine stătător. Sergei Babayan, adevărat suflet de artist sunt convinsă că nu mai știa unde se află, era total a-spațial, a-temporal, el cânta cu convingerea unui înger, înconjurat de îngeri... Dialoga cu îngerii, terminând fiecare frază cu nelipsitele coloane ale lui Bach, pe care se sprijină frazele rostite. Trei dintre compozitorii acestui program confruntă diferit problema intimității: Ryabov, lucrând din perspectiva memoriei, pătrunde în minte cu matricea lui de muzică cu
SERGEI BABAYAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370490_a_371819]
-
oferit fiecăreia câte o carte. Au privit cu atenție coperțile, m-au fixat apoi pe mine, cu un plus de curiozitate inocentă, după care s-au adâncit în lectură. Așa s-a făcut că nu am mai avut cu cine dialoga până la București! Le priveam fețele și încercam să ghicesc ce gândesc. Zâmbeau din când în când, fără să se întrerupă din citit. Uneori, când eu întorceam capul spre fereastră, le ghiceam privirile furișe spre mine. Abia la Pitești, în timpul staționării
PRINTRE PLĂCUTE AMINTIRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370562_a_371891]
-
munte. Ți-aduci aminte? Întinzând gelul de duș peste coapse și pântec, cu gesturi tandre, molatice, repetate de câteva ori ca într-un ritual numai de ea cunoscut, ruptă de lumea din afara ei și de liniștea acestei încăperi, începu să dialogheze cu sine, așa cum obișnuia să facă de când locuia singură în acel apartament. - Vai, ce speriată ai fost atunci, Laura! - A fost firesc, nu? Cine nu s-ar fi speriat, în locul meu fiind? A fost o senzație unică pentru orice femeie
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
și-o închipuie Evanghelie, și numai ca o Evanghelie a amoralismului. Fiindcă Zarathustra lui Nietzsche proclamă moartea lui Dumnezeu. Colindul lui Zarathustra prin lume amintzește de colindul cotidian al lui Socrate prin cetatea Atenei; Zarathustra este un virtuos în a dialoga, ca Socrate, altădată. Încheindu-și poemul, Nietzsche era convins că moartea lui Zarathustra va stârni durere așa cum a stârnit moartea lui Socrate, de atunci și în veci: lacrimi și lacrimi. Dar la moartea lui Zarathustra, personajul lui Nietzsche, nici macar o
CĂLĂTORIE PRIN VEGETAŢIA LUXURIANTĂ A EXEGEZELOR NIETZSCHEENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354394_a_355723]
-
București o aparență de credibilitate, dar milioane de români pleacă spre vest, puțini caută salvarea în proiectul greco-pravoslav. De aicea necesitatea de a se folosi de paleative orientale mai mult sau mai puțin sofisticate. Incapacitatea, refuzul ortodoxie moldo-valahe de a dialoga, coopera cu vestul e depășită de bine de rău de curentele culturale proocidentale ale așa zisei societăți civile, de masoni, de maghiari (UDMR, Tokes), germani (Johannis), țigani romi (Vanghelie), armeni (Vosgasian), evrei (Roman, Ungureanu), greci (Tariceanu) etc., care trag cu toții
IDEEA, FAPTA ŞI ORIENTAREA NAŢIONALĂ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354422_a_355751]
-
a Ciprului și tentația de a le dedica un spațiu mai vast mă urmărește în permanență, motiv pentru care am încercat să prezint cât mai succint informațiile despre locurile acestea și oamenii lor, unele culese de la cei cu care am dialogat, altele preluate direct de la sursă - obiectivele vizitate. Georgeta Resteman Limassol, Cyprus Mai 2012 Referință Bibliografică: Georgeta RESTEMAN - CIPRU (5) - LIMASSOL / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 495, Anul II, 09 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Georgeta
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
după jumătate de an; se plângea că pierduse niște părți, că forma i se ciobise; cred că-și presimțea sfârșitul. Ne-a lăsat, într-o zi locuința a devenit tăcută”. (Altele, la fel de edificatoare: p. 51, 121, 194 etc.). Discursul prozastic dialoghează, astfel, la nesfârșit, cu sine însuși, îndemnându-l pe cititor să se avânte și el în acest joc al ficțiunii “infrarealiste”. Compoziție savantă, gândită până în detaliu, pusă în pagină de un autor al cărui talent și a cărui intuiție lucrează
EUGEN DORCESCU, PROZA LUI MARIAN DRUMUR SAU DESPRE INFRAREALITATE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353786_a_355115]
-
stelele când să pună plugul în brazdă și când să arunce viața sub brazdă. Prin brațul țăranului român, Dumnezeu Și-a continuat actul de creație și a revărsat pe mai departe darul vieții. Din pridvorul casei sale, românul n-a dialogat doar cu astrele, ci și cu Cel Care le-a semănat pe albastrul ogor al cerului. Dumnezeu seamănă stele în cer, iar pe pământ l-a lăsat pe om în locul Lui să semene bobul de grâu. Cultura română nu este
„DESPRE SOCIETATEA DE ASTĂZI CARE NE ÎMPINGE SPRE O UTOPIE IMPUSĂ” – UN DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE MITROPOLIT IOAN SELEJAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/353199_a_354528]
-
pop la muzica clasică, nemaivorbind că show-ul său scenic este unul copleșitor, nu apuci să respiri, ești ținut permanent în șocuri electrice: imită instrumente, cântăreți indieni, se ascunde după copaci ca în «O floare și doi grădinari», spune bancuri, dialoghează cu publicul. Din acest punct de vedere, Adrian Enache trebuie neapărat văzut la un eveniment special, o aniversare sau chiar o nuntă”. Nu e de înțeles, în măsura capacității umane, de ce, după colosalul număr de ani de la însuflețirea lutului în
ADRIAN ENACHE. NU SE POATE UN ADRIAN ENACHE BĂTRÎN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353636_a_354965]
-
supus. Îl rugă să se așeze aproape de el, pe o buturugă de pin, iar copilul se așeză încrezător. Începu să discute cu el, deși, nici copilul, nici Teodosie nu înțelegeau ce spunea celălalt. Erau, totuși, atât de bucuroși că pot dialoga. - Teodosie! rosti diaconul arătând spre el, cu mâna. După câteva minute de nelămurire, băiatul înțelese, și, cu un zâmbet larg pe buze, rosti ducând mâna spre el: - Hokim! Minunat! Deci s-au înțeles în privința numelor lor: - Hokim! - Teodosie! Apoi, lui
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353686_a_355015]
-
prin distincție, printr-o demarcație clară, o lume culturală autohtonă ce ar trebui să fie bine încadrată în anumite tipare, o lume ce s-ar dori perfectă, însă nu neapărat tinzând spre desăvârșire. Opiniile scriitorilor cu care Angela Baciu a dialogat de-a lungul timpului vorbesc despre o esență a culturii, închizând în ele însele echilibru și o forță de netăgăduit. „Cartea este și va fi... de neînlocuit” “Cartea este și va fi un instrument de neînlocuit... și este singurul instrument
O POETĂ A TENSIUNII SPIRALATE, A VIZIUNII DE ESENŢĂ EXISTENŢIALĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354202_a_355531]
-
I.R.: Adică țiganul nu poate fi om? N.G.: Țiganul nu poate fi rom. Om, poate, da. Dar tolerat că o specie, ca un fel de forma de sub-om, ăsta da! (Rom sau Țigan, pag 321) N.G.:Daca o să mor, daca dialoghez cu moartea constant, AȘ VREA SĂ MOR, CA OM, SAU CA ȚIGAN, dar n-o să pot să mor că rom. (Rom sau Țigan, pag 328) N.G.:Adică nu sunt, nu ma calific că rom și atunci mă simt mai complet
O PROBLEMA NOUĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/347120_a_348449]
-
la care eu mă străduiesc să îi dau un răspuns. Realizez că totul este formal, o cutumă socială, și că începe să nu ne mai pese de cei din jur. Dar, oare, de noi înșine ne pasă îndeajuns, pentru a dialoga și lăuntric? Nu prea. Clipa cea repede ne toacă, asemeni unui malaxor, nu mai citim din marile cărți ale omenirii, nu ne mai punem întrebări esențiale”. Și în acest sens, Melania Cuc evocă o scenă din copilăria ei, unde unchiul
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
inima Omului”. Fantezia creatoare își face simțită prezența încă din acea perioadă ferice. “ ... eram pe atunci singurul copil din familie și în timpul verii stam mai mult singură acasă. Nu aveam cu cine să mă joc și inventam personaje cu care dialogam cu voce tare. Așa cum fac copiii din Scadinavia cu trolii și spiridușii. Iubeam copacii. Cum prindeam ocazia, cum mă cățăram după cuiburi de păsări. Oăle acela mici și colorate, mi se păreau a fi nestemate”. Scrierea este presărată cu un
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
așa cum este acesta, noi doi putem să ne jucăm cu vorbele, putem jongla, să facem interogații, să punem punct și virgulă, să segmentăm textul ... Este un dialog liber, așa cum este și emsiunea mea de la AS-TV, Cafeaua de seară. Încerc să dialoghez cu invitații mei. Cât privește ,,inducerea” răspunsului, aici nu este ca la poliție. Interviul este sau ar trebui să fie un parteneriat. Cei doi sunt într-o relație elevată și care are ca rezultat relevarea unor acțiuni ce trebuie știute
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
ceea ce se va întâmpla. Și din când în când îl interpelează: „Ei, ce credeți că s-a întâmplat mai departe?” - ceea ce conferă o notă de intimitate între autor, carte și cititor. Prin acest procedeu interactiv, cititorul intră în acțiune și dialoghează cu autorul. Ba chiar devine co-autor, ceea ce este nemaipomenit. Daniela Firicel are darul, de asemenea, de a se transpune în mintea animăluțului Sașa atunci când îl vede pe măgăruș: „Ce creatură, cu patru picioare țepene!” se gândea ea”; „o măcinau (pe
O POVESTE MINUNATĂ, DESENATĂ ŞI PICTATĂ. DANIELA IONELA FIRICEL, CĂŢELUŞA SAŞA, EDITURA SF. IERARH NICOLAE, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357455_a_358784]
-
dat Dumnezeu frumos și binefăcător pe pământ. Toată lumea este alertată, fără voioșie, îngândurată și mereu preocupată de grija zilei de mâine. Mulți se plâng că nu mai au răbdare la nimic. Obosiți de la serviciu, nu mai au dorință de a dialoga, de a socializa, de a sta relaxat să „fure” o secundă din „minutul acesta lung și greu” pământean să își deschidă sufletul spre cei dragi. Răbdarea este una din componentele roadei Duhului Sfânt sau al Duhului Adevărului ori Mângâietorului. Ea
DESPRE RABDARE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357793_a_359122]
-
operație. Capul bandajat lăsa la vedere părul negru, lung până la umeri, doar pe partea dreaptă a capului. „Nu contează, important este să se facă bine, părul va crește...” Dragoș gândea cu o repeziciune derutantă, sărind de la o idee la alta, dialogând cu viața și cu moartea... Era conștient că moartea este, încă, de partea cealaltă a căpătâiului Mariei, la pândă, gata să profite de momentul oportun pentru a-și smulge prada..., apoi privea în el, încercând să se autosugestioneze: „Dar eu
ÎN MÂNA DESTINULUI...(10) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357766_a_359095]
-
scrise Părintele Mihail Milea dovedește că personalitatea sa reunește, în egală măsură, cultura și spiritualitatea. Din cultură nu a făcut o „ancilla”, o sclavă a teologiei ca în Evul Mediu, ci le-a așezat împreună la aceeași masă pentru a dialoga, pentru că ambele se regăsesc în însăși propria sa ființă. Întrucât veșnicia s-a născut la sat, cum atât de veridic a observat Lucian Blaga, nu mă surprinde deloc că Părintele Mihail Milea are afinități pentru ethosul românesc, că acesta l-
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
totul. Spania începe să fie o țară a lipsei și șomajului. Iar eu am în România un apartament, un microbuz, terenuri cumpărate, soția și copii după ce au locuit un timp cu mine aici acum mă așteaptă în România.” De obicei dialogam împreună ore în șir pierzând din vedere timpul, locul nostru preferat de întâlnire fiind parcul Turia. Este unul din oamenii de la care am învățat lucruri minunate, si mai ales cum să treci prin greutățile vieții cu un optimism realist. Avea
JURNALUL UNUI CALATOR (4) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358327_a_359656]