772 matches
-
omul: o cale instituțională și alta personalizată. Când omul apelează la căile revelate oferite și la capacitatea sa de a asculta, a contempla și a-i răspunde, revelația primește un caracter dialogic. Dialogul este propus și nu impus omului. Raportul dialogic depinde doar de răspunsul pe care omul îl va da lui Dumnezeu. S-a observat că nu mereu acest răspuns a fost cel așteptat. Când a fost pozitiv, omul și-a atins menirea, desăvârșirea, îndumnezeirea și sfințirea sa, iar când
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se lasă condiționat de acesta, în sensul că respectă libertatea omului. El face ca propriile Sale cuvinte să depindă de om, care răspunde sau nu la acest dialog. Aceasta determină să se creeze între Creator și creatură un adevărat raport dialogic, în care dialogul să fie viu și sincer. Dumnezeu continuă să vorbească oamenilor, deoarece cuvântul Său „este interpersonal și dialogic: merge de la persoană la persoană, interpelează și așteaptă răspuns, prin natura sa tinde la dialog”. Sfânta Scriptură dă mărturie și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
om, care răspunde sau nu la acest dialog. Aceasta determină să se creeze între Creator și creatură un adevărat raport dialogic, în care dialogul să fie viu și sincer. Dumnezeu continuă să vorbească oamenilor, deoarece cuvântul Său „este interpersonal și dialogic: merge de la persoană la persoană, interpelează și așteaptă răspuns, prin natura sa tinde la dialog”. Sfânta Scriptură dă mărturie și în contemporaneitate despre acest dialog. Revelația se actualizează în viața omului în momentul în care acesta, prin însăși calitatea de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lui Dumnezeu. Răspunzând pozitiv lui Dumnezeu, omul practică cele trei virtuți teologale, pentru că el crede, el iubește și el speră. Apoi, se inserează într-o practică de participare la viața sacramentală și la meditarea Sfintei Scripturi și menține un raport dialogic intim cu Dumnezeu prin rugăciune. Prin aceasta, omul afirmă existența Creatorului și a Mântuitorului său, Ființă vie, implicată activ în procesul de creștere și maturizare a vieții sale. Menirea sa este să îl recunoască pe Dumnezeu „ca un absolut personal
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
îl constrânge pe omul pe care îl iubește să mai stea cu el. Nici nu se mai putea construi un dialog autentic bazat pe nesinceritatea unuia dintre interlocutori. De aceea, omul va pierde Paradisul și totodată prima ofertă de raport dialogic cu Dumnezeu (cf. Gen 3,23-24). Biblia continuă, pe tot parcursul ei, să recunoască dorința constantă a lui Dumnezeu de a-l avea pe om în ipostaza de colaborator. Omul rămâne adesea reticent și va refuza frecvent, mai mult sau
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a făcut un păcat doar în măsura în care are credință, pentru că păcatul este o realitate teologică, o noțiune ce își găsește semnificația numai în relația pe care omul o are cu Dumnezeu. Doar în fața cuvântului lui Dumnezeu, privindu-se într-un raport dialogic cu divinitatea, el poate afirma că un lucru este păcat și altul nu. Când omul păcătos devine conștient de ce a săvârșit, trăiește o experiență de căință. El recunoaște starea sa de creatură în comparație cu bunătatea imensă a lui Dumnezeu. Înseamnă că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
poată auzi vocea lui Dumnezeu, căci „se reînnoiește prin experiența lui Adam, care, după păcatul său, aude vocea lui Dumnezeu (...) «Unde ești?» (Gen 3,9)”. Dumnezeu rămâne deschis mereu dialogului, menținându-și dorința inițială ca omul să aibă un raport dialogic cu El și să primească iertarea. Această iertare nu este o simplă ștergere a păcatelor, ci o nouă creație (cf. Ps 50), prin care Dumnezeu își manifestă slava și puterea. Iertarea este privită ca o reînnoire interioară, ca o renaștere
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este (...) divizat în sine însuși, ci își regăsește unitatea interioară și libertatea, care îl fac capabil de o slujire responsabilă a lui Dumnezeu și a fraților”. Acest lucru își păstrează continuitate în timp, în măsura în care omul se menține într-un raport dialogic cu Dumnezeu. Deși există o multitudine de forme, se recunosc și anumite situații privilegiate, prin care omul își menține relația și dialogul său cu Dumnezeu Situații privilegiate ale dialogului între Dumnezeu și om Omul are toate elementele necesare pentru a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
invenții omenești, ci există pentru că sunt dorite și voite de însuși Dumnezeu. Acest plan este revelat și susținut în mod evident de Sfânta Scriptură, care rămâne un mod concret și un conținut real ce îl ajută pe om în raportul dialogic cu Dumnezeu. Ca orice proces de comunicare, acest dialog se înfăptuiește pe baza unui limbaj. Dumnezeu „fondează prin cuvântul său fiecare expresie umană, caracterizând-o ca fiind adevărată și liberă”. El a creat pentru om instrumentul cuvântului, de care să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
conduc pe om la Dumnezeu, înseamnă că omul are deja la îndemână limbajul și calea de acces către Dumnezeu. Odată realizat, dialogul devine un moment de referință pentru om și existența sa. Căile concrete folosite ca medieri ale acestei relații dialogice, pot fi numite și „situații privilegiate” ale dialogului dintre Dumnezeu și om. Sunt privilegiate pentru că sunt evenimente importante, solemne și trăite într-un mod profund. Solemnitatea este dată de prezența sfântă a lui Dumnezeu, dar este experimentată ajutată de conștiința
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
oferă și se abandonează în mâinile lui Dumnezeu. Altfel, inițiativa divină de dialog nu își găsește împlinirea și va aștepta momentul în care omul se va decide să răspundă pozitiv acesteia. Sfânta Scriptura îl inspiră pe om în raportul său dialogic cu Dumnezeu. Rugăciunea și cererea pot fi formulate prin apelul la același cuvânt al lui Dumnezeu. Omul va vorbi cu Dumnezeu folosindu-se de însuși cuvântul Său, iar dialogul va fi realizat prin cuvinte divine pentru că „precum se coboară ploaia
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
către mine fără să dea rod, ci el face voia mea și își îndeplinește rostul lui” (Is 55,10-11). Papa Benedict al XVI-lea afirma că „în acest mod, cuvântul nostru către Dumnezeu devine cuvântul lui Dumnezeu, confirmând astfel natura dialogică a revelației creștine, iar întreaga noastră existență devine un dialog cu Dumnezeu care vorbește și ascultă, care cheamă și oferă direcție vieții noastre”. Cu cât va cunoaște mai mult cuvântul lui Dumnezeu și îl va folosi în rugăciune, în dialogul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
omului, roade ce îl conduc spre comuniunea cu Dumnezeu, care îl protejează pe om de posibilitatea eșecului în cursul existenței sale: „rugați-vă ca să nu intrați în ispită” (Lc 22,40). Aceasta face ca rugăciunea să aibă caracterul unui proces dialogic, care, de-a lungul istoriei vieții omului, se exprimă prin forme diferite, se transformă în funcție de stările acestuia, de dispoziții, de conținutul experiențelor sale, și îl conduce spre o apropiată și intimă cunoaștere a lui Dumnezeu. În rugăciune, ascultarea este esențială
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se roagă se simte ascultat de Dumnezeu, atunci și el este chemat la ascultare. Dialogul presupune ascultarea celuilalt în timp ce el comunică, pentru că, prin definiție, este un moment în care nu conținutul, ci interlocutorul este important. De aceea, în acest proces dialogic realizat de rugăciune, scopul esențial este acela ca ambii interlocutori să ajungă la un înțeles comun. Există mai multe forme de rugăciune: de adorație, de cerere, de mijlocire, de mulțumire și de laudă. Rugăciunea de adorație oferă omului posibilitatea recunoașterii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
omul a primit ceva anume, ci, pur și simplu, de convingerea că „Dumnezeu este Dumnezeu”. Însă celebrarea Euharistiei este cea mai importantă rugăciune, pentru că, prin intermediul ei, omul se poate exprima prin toate formele de rugăciune, păstrând și cultivând relația sa dialogică cu Dumnezeu. Omul se roagă în totalitatea ființei sale, cu sufletul, cu trupul, dar și cu întreaga comunitate religioasă cu care împărtășește aceeași credință. Însă această rugăciune nu ar fi autentică, dacă nu ar determina consecințe pozitive și în viața
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se realizează prin intermediul semenului. Prin practicarea carității față de aproapele, prin angajarea decisă în favoarea binelui celuilalt sau a binelui comun, dragostea își găsește un loc important în viața de credință a omului, fiind un mod elocvent de a fi în raport dialogic cu Dumnezeu. Slujindu-l prin caritate pe cel de lângă el, omul îl slujește de fapt pe Cristos care afirmă: „ori de câte ori ați făcut aceasta unuia dintre acești frați ai mei mai mici, mie mi-ați făcut" (Mt 25,40). Obișnuința de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Sfânt continuă în viața sa personală și în viața comunității creștine, dorind astfel „să-i amintească Bisericii învățătura lui Cristos (...) și să-i indice cum să trăiască Evanghelia în circumstanțele istorice mereu noi”. Privind la ființa umană, cu capacitatea sa dialogică, și contemplându-l pe Dumnezeu, cu întreaga sa deschidere spre dialog, înțelegem că omul își găsește împlinirea acceptând propunerea pe care Dumnezeu i-o face, nu pur și simplu de a comunica banal cu el, ci de a fi împreună
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a fost celebrată prin același rit și cu aceeași formă de limbaj. Dar a păstrat mereu în conținutul său un dialog și o relație a omului cu Dumnezeu, fapt care face ca ambii interlocutori să se mențină într-un proces dialogic. CAPITOLUL II SACRAMENTUL RECONCILIERII, MOMENT DIALOGIC ÎN EVOLUȚIE ISTORICĂ Fiind un moment privilegiat al dialogului între om și Dumnezeu, sacramentul este în același timp, atât un fapt concret, comprehensibil, cât și un mister. Cuprinde, în desfășurarea sa, atât lucrarea omenească
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și cu aceeași formă de limbaj. Dar a păstrat mereu în conținutul său un dialog și o relație a omului cu Dumnezeu, fapt care face ca ambii interlocutori să se mențină într-un proces dialogic. CAPITOLUL II SACRAMENTUL RECONCILIERII, MOMENT DIALOGIC ÎN EVOLUȚIE ISTORICĂ Fiind un moment privilegiat al dialogului între om și Dumnezeu, sacramentul este în același timp, atât un fapt concret, comprehensibil, cât și un mister. Cuprinde, în desfășurarea sa, atât lucrarea omenească, cât și pe cea Dumnezeiască. Deși
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu, sacramentul este în același timp, atât un fapt concret, comprehensibil, cât și un mister. Cuprinde, în desfășurarea sa, atât lucrarea omenească, cât și pe cea Dumnezeiască. Deși în fiecare sacrament există un raport și un proces de tipul celui dialogic, totuși sacramentul reconcilierii conține, prin structura sa, un mod original de a situa omul înaintea lui Dumnezeu. Este singurul din cele șapte sacramente ce construiește dialogul nu doar ghidat de o structură fixă, ci uneori spontan, dar nu întâmplător, pentru că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sa istorică, a celebrat în diverse moduri acest moment de întâlnire. Credința omului, istoria, cultura și planul însuși al lui Dumnezeu s-au implicat în celebrarea sa, dând naștere la forme diferite de concretizare a ritului sacramental de reconciliere. Raportul dialogic a fost prezent în mod indubitabil, dar nu mereu păstrând aceeași formă. De la Tradiție la Evul Mediu și mai apoi la postmodernitate, Biserica a menținut și a considerat un dar divin și prețios această taină sfântă, a reconcilierii, păstrând în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Scrieri importante despre penitența creștină Primul document în care se afirmă conștiința comunității ecleziale de a fi chemată să participe la sfințenia lui Dumnezeu este Didahia. Mărturisirea păcatului, ca act penitențial, exista deja în acea perioadă, chiar cu o perspectivă dialogică. Referitor la aceasta, se afirmă că este necesar ca păcatele să fie mărturisite în mijlocul adunării, astfel: „în ziua Domnului, reunindu-vă, frângeți pâinea și mulțumiți, nu înainte de a vă fi mărturisit păcatele voastre, astfel încât jertfa voastră să fie curată”. Aceasta
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să se prezinte în sac de pocăință, cu cenușă pe cap în fața publicului, adică a comunității locale, și să facă o mărturisire deschisă a păcatelor sale. Apoi, primea de la aceeași comunitate o penitență publică. Acest ritual era un adevărat proces dialogic, derulat între penitent și comunitate. Însă, ca și ceilalți, și Tertulian vorbește doar de o unică posibilitate de a face pocăință după botez. Era necesar, din punctul său de vedere, ca pocăința interioară să fie realizată și printr-un act
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Treptat, în secolul al III-lea, practica penitenței își conturează un ritual mai stabil, structurat în trei părți: acuzarea păcatelor, îndeplinirea penitențială și reconcilierea publică. Aceasta din urmă era oferită de către episcop doar când se încheia perioada de penitență. Procesul dialogic este deja mai structurat, organizat, fiind precizate destul de clar rolul penitentului, al comunității și al episcopului în tot acest demers. Rămâne însă valabil faptul că penitența este irepetabilă, ea oferindu-se doar o singură dată în viață, făcându-se analogie
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
2 Elemente de rit în celebrarea penitenței Elaborarea unui rit mai organizat începe cu secolul al IV-lea, dorindu-se să se respecte trei etape ale celebrării: intrarea în penitență, timpul de împlinire a penitenței și reconcilierea propriu-zisă. Derularea procesului dialogic era mult mai organizată, delimitată de trei acțiuni, pe care le înfăptuia penitentul și care îl puneau în raport cu comunitatea și cu ierarhul acesteia, astfel: I. Intrarea în penitență era un act public, care se desfășura înaintea întregii comunități, dar care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]