352 matches
-
ci vrea mai mult să-și mențină un echilibru sufletesc și așa precar, să se confeseze jurnalului ca unui prieten răbdător. De aici pagina crudă, aparent fără pretenții literare, cultivând o autenticitate atroce. Credem, însă că această ipostază este studiată. Diaristul descrie ca într un proces verbal banalitățile zilelor pustii, menționează injecțiile și pastilele, face mici portrete de asistente sau de medici. Devine, pe neobservate, captiv și, în loc să fie bântuit de gândul evadării, trăiește o voluptate stranie a captivității. Diaristul doar
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
studiată. Diaristul descrie ca într un proces verbal banalitățile zilelor pustii, menționează injecțiile și pastilele, face mici portrete de asistente sau de medici. Devine, pe neobservate, captiv și, în loc să fie bântuit de gândul evadării, trăiește o voluptate stranie a captivității. Diaristul doar în aparență este în spital, în realitate el este în infern. Jurnalul captează în scris, la cald, necenzurate, acele stări care însoțesc experiențele de acest fel. E limpede că poetul a bătut în retragere, s-a ascuns, lasă experiența
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
Dezagremente banale, dar destul de supărătoare, care intervin inevitabil într-o călătorie: este reversul „spectacolului lumii”, consemnat cu predilecție într-un jurnal de călătorie, în timp ce partea umbroasă - șicanele, enervările, problemele de sănătate, surprizele neplăcute, rutina „frecușului cotidian” - rămâne în penumbra memoriei diarist-ului. Totuși, nu și furtișagurile cărora le-au căzut victime câțiva colegi de-ai noștri pe drum. „Să nu caști gura!” - este dezideratul imperios pe care mi-l rostesc mie însumi în fiecare zi, martor al acestor întâmplări ce otrăvesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vremea lui Radișcev, dar arată, oricum, destul de descurajant și caracteristic pentru „Rusia eternă”. Discuțiile lâncezesc, lumea pare obosită și mai degrabă pusă pe lecturi. Îmi scot și eu o carte din geantă. Alături, jurnalul își așteaptă momentul de inspirație al diarist-ului. 5 iulie, miercuri Moscova VITALIE CIOBANU: Intrarea trenului nostru sub bolta uriașă a Gării Leningrad din Moscova este acompaniată de marșul unei orchestre de pompieri, care-mi dă, subit, senzația de dezgolire în public. Ritualul întâmpinării, cu pancarte, buchete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
semantice elocvente se adaugă fără contenire până la senectute. Artist cu virtuți de filolog erudit, acest cel mai mare cunoscător al limbii române pe toată întinderea și pe întreaga-i istorie nu pierde nici un prilej pentru a-i ilustra tezaurul. Relatările diaristului perspicace, notele lui de drumeție pe itinerarii de la Balcic și Mangalia până în Deltă (1908 și 1914) cu rezonanțe în Priveliști dobrogene (1914) și-n Ostrovul lupilor (1941), cele din 17 iulie-2 august 1919, stilizate în Drumuri basarabene (1921) ori contactele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
propoziții lauda spiritului care în detenție găsește o justificare pentru a supraviețui și pentru a nu se umili. Spiritul care ajunge fie la conceptele filosofiei, fie la „credințoșenie”, după o formulă a lui S. Grațiat, se grăbește să desăvârșească Botezul (diaristul îl scrie totdeauna cu majusculă) prin „mirungere” la schitul Darvari, unde primește din mâinile preotului Gheorghe Teodorescu sfânta împărtășanie. Duce de atunci o viață creștină, conform regulilor stabilite de Biserică. Despre viața lui în pușcărie circulă multe istorii, cele mai multe, probabil
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 274-275; Ungureanu, Proza rom., 699-719; Eugen Simion, Temele romanului social, RL, 1986, 47; Cosma, Romanul, I, 172-174; Miruna Barbu, Un posibil jurnal al ficțiunii, RL, 1991, 34; Alunița Cofan, Universul domestic al „diaristului”, CC, 1991, 10-12; Platon Pardău, Plecarea lui Nicolae Țic, RL, 1992, 9; Petre Sălcudeanu, Sufletul plutitor, RL, 1992, 9; Cristea, A scrie, 241-244; Aurel Martin, Romanul social, RL, 1993,17; Sânziana Pop, Nicolae Țic, LCF, 1996, 3; Cristina Corciovescu, Bujor
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
îndoielile, nemulțumirile, decepțiile; am vorbit despre frustrări, ratări, eșecuri, despre zidiri și surpări interioare; am notat înălțimi (atît cît am putut urca eu) și prăpăstii de gînd. În rezumat, am făcut medicină și arheologie sufletească; am făcut ceea ce face orice diarist. Consider confesiunea un act igienic, un act salutar, un act de curaj. M-am ferit însă de prim-planuri ample. Exact ar fi să spun că m am strecurat cu propria poveste pe lîngă ori în continuarea poveștilor despre ceilalți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
anume? Dar, cu sau fără dată, însemnările acestea constituie tot atîtea reacții la actualitate. Adeziuni și refuzuri. Desigur, selective. Altminteri, dacă aș înregistra orice pornire personală și orice-mi cade sub ochi sau în auz, numărul paginilor ar crește monstruos. Diarist - da, grafoman - nu! *Anul acesta a căzut măgăreața pe mine și pe Sergiu să redactăm telegrama Biroului Comitetului Județean pentru aniversarea de pe 26 ianuarie. Ne lovim de toate clișeele. Finalmente, recurgerea la formulele sacralizate e singura soluție pentru a îndeplini
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
artisticitatea lui confecționată, de aceea, într-un mod neobișnuit pentru acest gen, a preferat să intervină în construcția episoadelor biografice și a intervalelor temporale pentru a realiza o compoziție epică și pentru a da personajului (care se constituie inevitabil în diarist) o diagramă fluidă și coerentă a interiorității. Primele două volume (cele antume) ale jurnalului petrescian sunt , refăcute", în sensul prelucrării artistice și al epurării de excrescențe nejustificate, dar nu sunt ,contrafăcute", în sensul moral al falsificării. Căci scriitorul, cu o
Pariu cu posteritatea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12540_a_13865]
-
lucru. Firește, există și jurnale scrise cu intenția declarată a publicării lor (uneori avînd drept clauză trecerea unui număr de ani de la moartea autorului), dar acestea ridică unele semne de întrebare în privința autenticității notațiilor. Este limpede în aceste cazuri că diaristul simte peste umăr ochiul străin, are în minte un cititor ideal în fața căruia, poate fără intenție, are tentația să se prezinte în ipostaze cît mai favorabile sau să compromită imaginea adversarilor săi din viața cotidiană. Nu este mai puțin adevărat
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
ceea ce nu convenea puterii. La intrare în jurnalul Monicăi Lovinescu stă de strajă titlul filmului Omul de fier. Urmează o frază plină de înțelesuri, reținută din "Le Monde", aparținând regizorului A. Wajda. Ea ține loc de mărturie de credință pentru diarista care își asumă investitura dată, aceea de a lăsa posterității semnele unei istorii grave pentru Estul Europei nelibere. Intenția publicării e, deci, de la sine înțeleasă. Investitura era resimțită ca venind de la "puteri fantastice - spune autoarea, emblematic - care mă delegau în fața
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]
-
-l înfrunta pe împăratul Hadrianus i-a fost fatală. Dincolo de "alunecările personalizate", mai multe și mai precise în însemnările Monicăi Lovinescu, foarte puține și acelea dizolvate în cauza generală apărată de Sîrbu, jurnalele vorbesc "despre și pentru alții". Credo-ul diaristului �iernii" 1984 se nuanțează totuși altfel decât cel scris la Paris. Profund melancolizat, golit de speranțe, obligat la tăcerea scrisului, ca discurs interiorizat, el se opune istoriei prezente, dar scrie și el, pentru cea viitoare. Nu-i mai rămâne decât
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]
-
un fel de Ev Mediu infestat de "dogmatism, inchiziții, ciumă, năvăliri barbare...". într-un cuvânt, o istorie total compromisă, văzută apocaliptic. A trăi vertical în aceste circumstanțe îți dă dreptul moral de cenzură asupra vremurilor, cum i-a dat și diaristului cu un destin fracturat de nenumărate și nemeritate accidente. Un astfel de drept se obține trăind dureros starea de veghe. Sîrbu și-a asumat libertatea de "a trăi periculos". Existența neprihănită nu era datul naturii lui și condiționat de asta
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]
-
și noi pe două voci: în loc să vină vremuri care să ne deschidă drumul spre Bach, Beethoven - am nimerit timpurile noi, și am fost puși să cântăm în cor. Numai în cor, o singură cântare, cu același dirijor...". Concluzia ironică a diaristului are valoare sibilinică: "Din bucuria asta nici Dumnezeu nu are să ne mai scoată!". O lume a fost metamorfozată, fără să mai poată reveni la ceea ce începuse a fi. Dogma comunistă a venit ca un Katehon fatal pentru evoluția popoarelor din
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]
-
pe gît. Face un circ indescriptibil, rîd pînă și chinezii care pierd geamantane pline (cu bani?) pe la alte mese. Uneori, cînd cîștigă (te miri ce), face atîta tărăboi de parcă în clipa următoare va cumpăra cazinoul - cu bordel cu tot." Un diarist și un boem, în același timp - iată contradicția vizibilă în aceasă primă parte a învățăturilor: notele prea disparate (leneșe, boeme), eșuarea în meditații și reflexivitatea naivă, un autor suferind de sindromul "jurnalistului fără jurnal". Extrem de interesante sînt poemele și scrisorile
Neagoe și Nea Goe by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16627_a_17952]
-
limbaj cifrat etc.). Cititorului i se oferă un vertij de dezvăluiri și de ascunderi. Jurnalul este oricum opac. Doar privirea paranoică (eventual a securistului) putea găsi în jurnal o imagine anume - el denunța în fond practica ascunderii, atît de intimă diaristului în orice condiții. Cea de-a doua fantasmă despre care vorbește Eugen Simion nu este decât un reflex indus de seria de fantasme produse de polifonia năucitoare a unui astfel de text. Există un unic Maiorescu în notele cotidiene? Sau
Despre jurnal în o mie de pagini by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15570_a_16895]
-
evenimente climaterice sau personale. O variantă a acestora sunt "jurnalele literare", de obicei jurnalele intime ale unor scriitori, care formează o aparte a genului memorialistic. Acestea sunt o formă a scrisului autobiografic, o înregistrare regulată a activităților și reflecțiilor unui diarist. Dacă a fost scris doar pentru uzul scriitorului, el face acest lucru cu o sinceritate care este improbabilă în jurnalele scrise pentru publicare. În limba română, termenul păstrează o legătură cu „jour”, în timp ce termenul englezesc "diary" are un ascendent în
Jurnal intim () [Corola-website/Science/300752_a_302081]
-
care evenimentele personale ocupă un spațiu mai mare decît cel consacrat acestor tranzacții comerciale.Jurnalul ca specie literara a început să înflorească în perioada Renașterii, cînd importanța individualului a început să crească. Pe lîngă puterea lor de revelare a personalității diaristului, jurnalele au o importanță enormă prin materialul socio-istoric pe care îl stochează. "Journal d'un bourgeois de Paris", ținut de un preot francez anonim din 1409 pînă în 1431 și continuat de altcineva pînă în 1449, de exemplu, este de
Jurnal intim () [Corola-website/Science/300752_a_302081]
-
francezului Marquis de Dangeau (1638-1720), care se întinde din 1684 pînă la moartea acestuia. În limba română, "jurnalist" (spre exemplu "Jurnalul unui jurnalist fără jurnal", titlul celebrului jurnal al lui I. D. Sîrbu, publicat postum) circulă în paralel cu un barbarism, "diarist", calchiat din limba franceză și folosit, între alții, de Eugen Simion. Este posibil ca acest termen să se extindă și să devină un termen generic pentru autorul de jurnale. Jurnalele pot fi divizate în linii mari în două categorii: intime
Jurnal intim () [Corola-website/Science/300752_a_302081]
-
politic, literar sau istoric. Ca observație generală, cei care scriu un jurnal sunt de obicei și cititori ai jurnalelor altor scriitori. Cu toate acestea, mai mult de 16.000 de jurnale au fost publicate de la inventarea tiparului și pînă azi. Diaristul englez John Evelyn a fost depășit doar de cel mai prodigios diarist al tuturor timpurilor, Samuel Pepys, al cărui jurnal se întinde de la data de 1 ianuarie 1660 și durează pînă la 31 mai 1669, înfățișînd viața londoneză, cu teatrele
Jurnal intim () [Corola-website/Science/300752_a_302081]
-
sunt de obicei și cititori ai jurnalelor altor scriitori. Cu toate acestea, mai mult de 16.000 de jurnale au fost publicate de la inventarea tiparului și pînă azi. Diaristul englez John Evelyn a fost depășit doar de cel mai prodigios diarist al tuturor timpurilor, Samuel Pepys, al cărui jurnal se întinde de la data de 1 ianuarie 1660 și durează pînă la 31 mai 1669, înfățișînd viața londoneză, cu teatrele și viața de curte, viața familiei sale și activitatea biroului său naval
Jurnal intim () [Corola-website/Science/300752_a_302081]
-
lung jurnal din literatura română, Gala Galaction, Eugen Lovinescu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu, Geo Bogza, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Octav Șuluțiu, Jeni Acterian, Arșavir Acterian, Petru Comarnescu, Alice Voinescu, Ion D. Sîrbu, Nicolae Steinhardt, Dumitru Țepeneag, Mircea Zaciu. Pe lista diariștilor români ar mai putea figura alte nume celebre, precum: Petre Pandrea, Eugen Ionescu, Camil Petrescu, Miron Radu Paraschivescu, Paul Goma, Nicolae Balotă, Mircea Cărtărescu și mulți alții. Au existat două momente speciale în istoria genului la noi. Primul autor de
Jurnal intim () [Corola-website/Science/300752_a_302081]
-
tulburări urinare și disfuncție erectilă. În 1844, D'Este a început să folosească un scaun cu rotile. În ciuda bolii sale, el și-a păstrat o viziune optimistă asupra vieții. O altă descriere timpurie a sclerozei multiple a fost oferită de diaristul britanic W. N. P. Barbellion, pseudonim al lui Bruce Frederick Cummings (1889-1919), care a ținut un jurnal detaliat al bolii de care suferea și al luptei sale cu aceasta. Jurnalul său a fost publicat în 1919 sub titlul "Jurnalul unui
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
în 25 decembrie 2014. Fisher a jucat alături de Sharon Horgan și actorul american de comedie Rob Delaney în sitcomul "Catastrophe", un serial de comedie în șase episoade, pentru canalul britanic Channel 4 Cartea de memorii a lui Fisher "The Princess Diarist", a apărut în noiembrie 2016. Cartea se bazează pe jurnalele pe care le-a ținut în timpul filmărilor la trilogia "Star Wars", la sfârșitul anilor '70 și începutul anilor '80. Fisher a confirmat în martie 2013 că va relua rolul Prințesa
Carrie Fisher () [Corola-website/Science/337358_a_338687]