959 matches
-
a se teme, a se rupe, a-și bate joc, a se gândi, a-și uita etc. • reflexiv impersonal (subiectul nu prezintă interes): se pare, se vorbește. În noua ediție a Gramaticii Academiei se recunosc trei termeni în interiorul opoziției de diateza: activ, pasiv și impersonal, care realizează opozițiuile activ-pasiv și activ-impersonal. (vol.I, pp.480-483, vol.II, pp.131144).Eliminarea reflexivului din descrierea tradiționbală a diatezei - datorită eterogenității sintactice și absenței mărcilor definitorii (vol.I, p.481) - " este compensată" prin interpretarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se vorbește. În noua ediție a Gramaticii Academiei se recunosc trei termeni în interiorul opoziției de diateza: activ, pasiv și impersonal, care realizează opozițiuile activ-pasiv și activ-impersonal. (vol.I, pp.480-483, vol.II, pp.131144).Eliminarea reflexivului din descrierea tradiționbală a diatezei - datorită eterogenității sintactice și absenței mărcilor definitorii (vol.I, p.481) - " este compensată" prin interpretarea diferitelor valori dezvoltate de "construcții sintactice organizate în jurul unui verb", "care își asociază un clitic reflexiv sau o formă accentuată de reflexiv" (vol.II, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diferitelor valori dezvoltate de "construcții sintactice organizate în jurul unui verb", "care își asociază un clitic reflexiv sau o formă accentuată de reflexiv" (vol.II, p.481), în cap. Construcții reflexive și construcții reciproce. (idem, pp.145-167). Dacă în definirea categoriei diatezei autorii capitolului păstrează, fie și din perspectiva stabilirii unui raport direct între forma verbului și realitatea lingvistică, identitatea celor două realități: ontologică și lingvistică, în descrierea diatezelor activă și pasivă cele două planuri, ontologic și lingvistic, se amestecă: subiectul gramatical
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cap. Construcții reflexive și construcții reciproce. (idem, pp.145-167). Dacă în definirea categoriei diatezei autorii capitolului păstrează, fie și din perspectiva stabilirii unui raport direct între forma verbului și realitatea lingvistică, identitatea celor două realități: ontologică și lingvistică, în descrierea diatezelor activă și pasivă cele două planuri, ontologic și lingvistic, se amestecă: subiectul gramatical (realitate lingvistică) este raportat la acțiune (realitate extralingivistică). Confundarea planurilor a fost, însă, determinată, fără îndoială, de incapacitatea definiției dată diatezei de a distinge diferitele variante de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realități: ontologică și lingvistică, în descrierea diatezelor activă și pasivă cele două planuri, ontologic și lingvistic, se amestecă: subiectul gramatical (realitate lingvistică) este raportat la acțiune (realitate extralingivistică). Confundarea planurilor a fost, însă, determinată, fără îndoială, de incapacitatea definiției dată diatezei de a distinge diferitele variante de actualizare a categoriilor; în plan ontologic, „raportul dintre acțiune și autorul ei” este totdeauna același; de vreme ce e autorul ei, acțiunea este totdeauna făcută de acesta („autorul ei”). Absența unei concepții clare despre raportul dintre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dintre acțiune și autorul ei” este totdeauna același; de vreme ce e autorul ei, acțiunea este totdeauna făcută de acesta („autorul ei”). Absența unei concepții clare despre raportul dintre formă (lingvistică) și conținut (lingvistic) a determinat și modul de interpretare a verbelor (diatezei) reflexive. Exemplele date pentru susținerea criteriului formal (verbe însoțite în permanență de un pronume reflexiv) și valorile identificate în planul semantic al diatezei reflexive lasă confuz raportul dintre conținutul lexical și conținutul gramatical și, în legătură cu aceasta, conceptul de morfem. Opoziția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
clare despre raportul dintre formă (lingvistică) și conținut (lingvistic) a determinat și modul de interpretare a verbelor (diatezei) reflexive. Exemplele date pentru susținerea criteriului formal (verbe însoțite în permanență de un pronume reflexiv) și valorile identificate în planul semantic al diatezei reflexive lasă confuz raportul dintre conținutul lexical și conținutul gramatical și, în legătură cu aceasta, conceptul de morfem. Opoziția dintre își revine și revine, se roagă (în biserică) și roagă este de natură lexicală și nu gramaticală; în consecință, pronumele reflexive își
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gramatical și, în legătură cu aceasta, conceptul de morfem. Opoziția dintre își revine și revine, se roagă (în biserică) și roagă este de natură lexicală și nu gramaticală; în consecință, pronumele reflexive își, se nu pot îndeplini „rolul de marcă morfologică a diatezei reflexive.” (I, p. 209), așa cum se interpretează în Gramatica Academiei. Reflexivul dinamic se caracterizează (în general, însă, numai pentru o parte din verbele limbii române) prin imposibilitatea înlocuirii pronumelui reflexiv cu un pronume personal în același caz, dar aceste verbe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a se face ziuă, a (i) se cuveni etc. • cu pronume reflexiv comutabil cu Ø sau cu un pronume personal: (el) spune - se spune etc. Funcția de morfem presupune posibilitatea comutării. Autorii ultimei ediții a Gramaticii Academiei definesc și interpretează diateza prin complementaritatea dimensiunilor sintactică și pragmatică a enunțului (textului): „Sintactic, exprimă relația Verb-Subiect - Complement direct, respectiv Verb-Subiect, iar, pragmatic, realizează o deplasare a interesului comunicativ de la Agentul - subiect (diateza activă) spre Pacientul-subiect (diateza pasivă), spre procesul însuși, fără referire la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
posibilitatea comutării. Autorii ultimei ediții a Gramaticii Academiei definesc și interpretează diateza prin complementaritatea dimensiunilor sintactică și pragmatică a enunțului (textului): „Sintactic, exprimă relația Verb-Subiect - Complement direct, respectiv Verb-Subiect, iar, pragmatic, realizează o deplasare a interesului comunicativ de la Agentul - subiect (diateza activă) spre Pacientul-subiect (diateza pasivă), spre procesul însuși, fără referire la actanți / argumente (diateza impersonală). ” (vol.I, p.480). Această înțelegere face posibilă interpretarea coerentă a raportului dintre planul expresiei și planul semantic specific opoziției interne între termenii identificați:activ-pasivimpersonal
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ediții a Gramaticii Academiei definesc și interpretează diateza prin complementaritatea dimensiunilor sintactică și pragmatică a enunțului (textului): „Sintactic, exprimă relația Verb-Subiect - Complement direct, respectiv Verb-Subiect, iar, pragmatic, realizează o deplasare a interesului comunicativ de la Agentul - subiect (diateza activă) spre Pacientul-subiect (diateza pasivă), spre procesul însuși, fără referire la actanți / argumente (diateza impersonală). ” (vol.I, p.480). Această înțelegere face posibilă interpretarea coerentă a raportului dintre planul expresiei și planul semantic specific opoziției interne între termenii identificați:activ-pasivimpersonal (Idem, p.481), dar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dimensiunilor sintactică și pragmatică a enunțului (textului): „Sintactic, exprimă relația Verb-Subiect - Complement direct, respectiv Verb-Subiect, iar, pragmatic, realizează o deplasare a interesului comunicativ de la Agentul - subiect (diateza activă) spre Pacientul-subiect (diateza pasivă), spre procesul însuși, fără referire la actanți / argumente (diateza impersonală). ” (vol.I, p.480). Această înțelegere face posibilă interpretarea coerentă a raportului dintre planul expresiei și planul semantic specific opoziției interne între termenii identificați:activ-pasivimpersonal (Idem, p.481), dar se poate extinde și la alți termeni, inclusiv la reflexiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
480). Această înțelegere face posibilă interpretarea coerentă a raportului dintre planul expresiei și planul semantic specific opoziției interne între termenii identificați:activ-pasivimpersonal (Idem, p.481), dar se poate extinde și la alți termeni, inclusiv la reflexiv, eliminat din descrierea categoriei diatezei, dar discutat în vol.II al Gramaticii, sub titlul Construcții reflexive și construcții reciproce. (pp. 145-167). * DIATEZA este expresia lingvistică a raportului dintre relația semantică autor - acțiune - obiect și relația sintactică subiect - verb (predicat) - complement 11. Variantele acestui raport sunt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
interne între termenii identificați:activ-pasivimpersonal (Idem, p.481), dar se poate extinde și la alți termeni, inclusiv la reflexiv, eliminat din descrierea categoriei diatezei, dar discutat în vol.II al Gramaticii, sub titlul Construcții reflexive și construcții reciproce. (pp. 145-167). * DIATEZA este expresia lingvistică a raportului dintre relația semantică autor - acțiune - obiect și relația sintactică subiect - verb (predicat) - complement 11. Variantele acestui raport sunt dezvoltate de subiectul vorbitor prin perspectiva din care interpretează realitatea extralingvistică într-o structură sintactică de tipul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactică, atunci când realitatea extralingvistică anulează posibilitatea unor alternative de interpretare lingvistică. În comunicarea lingvistică, enunțul prin care se interpretează realitatea extralingvistică - obiect al comunicării, poate dezvolta trei variante, două în care locutorul se află la originea dezvoltării conținutului semantic al diatezei și o a treia în care sensul de diateză este autonom sau relativ autonom de locutor. I. O anumită realitatea extralingvistică - substrat al raportului semantic nume A (autor) - verb (acțiune) - nume B (obiect) poate fi privită de locutor din două
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
interpretare lingvistică. În comunicarea lingvistică, enunțul prin care se interpretează realitatea extralingvistică - obiect al comunicării, poate dezvolta trei variante, două în care locutorul se află la originea dezvoltării conținutului semantic al diatezei și o a treia în care sensul de diateză este autonom sau relativ autonom de locutor. I. O anumită realitatea extralingvistică - substrat al raportului semantic nume A (autor) - verb (acțiune) - nume B (obiect) poate fi privită de locutor din două perspective: 1. Subiectul vorbitor ia ca punct de plecare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizează enunțul sintactic: Copilul meu a descoperi insula. 2. Subiectul vorbitor ia ca punct de plecare „obiectul” B, insula, trecând „obiectul” A pe poziția de punct de ajungere, prin enunțul: Insula a fost descoperită de copilul meu. Conținutul semantic al diatezei verbului este: • activ, din prima perspectivă, impus de „activitatea” subiectului gramatical, expresie sintactică a autorului (în mod firesc, activ) acțiunii verbale; • pasiv, din a doua perspectivă, impus de „pasivitatea” subiectului gramatical, expresie sintactică a „obiectului” (în mod firesc, pasiv) acțiunii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de-al doilea enunț, acțiunea pleacă de la „obiectul” B, activ, interpretat lingvistic printr-un substantiv-complement de agent - copilul și se încheie în „obiectul” A, pasiv, interpretat lingvistic printr-un substantiv-subiect gramatical - tatăl. Celor două sensuri de desfășurare le corespunde două diateze: Activă: A B șTatălț a găsit școpilul.ț a găsit Pasivă: A B șTatălț a fost găsit șde copil.ț a fost găsit Fiecare din cele două sensuri de desfășurare, proprii realității extralingvistice, poate fi interpretat diferit de locutor - în interiorul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fost găsit șde copil.ț a fost găsit Fiecare din cele două sensuri de desfășurare, proprii realității extralingvistice, poate fi interpretat diferit de locutor - în interiorul variantei I; schimbării de perspectivă -Ø îi va corespunde o schimbare de sens în interiorul categoriei diateză, pentru interpretarea aceleiași realități: Tatăl a găsit copilul. Copilul a fost găsit de tată. (Activ) (Pasiv) Tatăl a fost găsit de copil. Copilul și-a găsit tatăl. (Pasiv) (Activ) III. Situația din plan referențial nu poate fi privită de subiectul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de „obiect” B, pasiv, „substitut de complement gramatical”. Acțiunea pleacă de la ipostaza A a „obiectului” și se întoarce la ipostaza A'; are caracter reflexiv. Cele trei variante ale raportului care dezvoltă conținutul său categorial reflectă natura sintactică și deictică a diatezei; • sintactică, întrucât se întemeiază pe o relație sintactică, relație care guvernează concomitent și producerea unor sensuri gramaticale de natură funcțional-sintactică: ‘subiect’, ‘complement’, ‘predicat’; • deictică, întrucât relația sintactică și generarea funcțiilor sintactice este orientată, în mai multe cazuri, de „punctul de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care guvernează concomitent și producerea unor sensuri gramaticale de natură funcțional-sintactică: ‘subiect’, ‘complement’, ‘predicat’; • deictică, întrucât relația sintactică și generarea funcțiilor sintactice este orientată, în mai multe cazuri, de „punctul de vedere” al subiectului vorbitor 12. Prin aceasta, sensul de diateză al verbului (cel mai adesea, predicat) și sensul sintactic (corespunzând funcției sintactice pe care o realizează) al termenilor cu care intră în relații sintactice (dependență și interdependență) se interferează, în diferite moduri, în cvasi-totalitatea situațiilor. Astfel, într-un enunț cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cel mai adesea, predicat) și sensul sintactic (corespunzând funcției sintactice pe care o realizează) al termenilor cu care intră în relații sintactice (dependență și interdependență) se interferează, în diferite moduri, în cvasi-totalitatea situațiilor. Astfel, într-un enunț cu verbul la diateza activă: Copilul a descoperit insula., autorul acțiunii verbale este subiectul gramatical al propoziției: copilul, iar obiectul acțiunii este complementul direct al verbului-predicat: insula. Într-un enunț exprimând lingvistic aceeași realitate extralingvistică, dacă verbul este la diateza pasivă, autorul acțiunii este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
enunț cu verbul la diateza activă: Copilul a descoperit insula., autorul acțiunii verbale este subiectul gramatical al propoziției: copilul, iar obiectul acțiunii este complementul direct al verbului-predicat: insula. Într-un enunț exprimând lingvistic aceeași realitate extralingvistică, dacă verbul este la diateza pasivă, autorul acțiunii este complement (de agent): de copil, iar obiectul acțiunii ocupă poziția de subiect gramatical: insula: Insula a fost descoperită de copil. Modul specific de desfășurare a celor două coordonate ale conținutului categorial al diatezei: sintactică și deictică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbul este la diateza pasivă, autorul acțiunii este complement (de agent): de copil, iar obiectul acțiunii ocupă poziția de subiect gramatical: insula: Insula a fost descoperită de copil. Modul specific de desfășurare a celor două coordonate ale conținutului categorial al diatezei: sintactică și deictică și modul specific în care interferează sensul funcțional-sintactic și sensul de diateză determină dezvoltarea a șase termeni corelativi (șase diateze): activ, pasiv, reflexiv, reciproc, impersonal, dinamic. Complexitatea conținutului categorial al diatezei impune un grad complex de organizare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acțiunii ocupă poziția de subiect gramatical: insula: Insula a fost descoperită de copil. Modul specific de desfășurare a celor două coordonate ale conținutului categorial al diatezei: sintactică și deictică și modul specific în care interferează sensul funcțional-sintactic și sensul de diateză determină dezvoltarea a șase termeni corelativi (șase diateze): activ, pasiv, reflexiv, reciproc, impersonal, dinamic. Complexitatea conținutului categorial al diatezei impune un grad complex de organizare a planului expresiei într-un raport morfologie - sintaxă cu dezvoltare specifică. La nivel morfologic, realizarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]