14,718 matches
-
corespunde, bunăoară, la tema Emil Cioran, trecerea cu vederea a repetat vitriolantelor rânduri despre poporul român, în favoarea singurului paragraf din scrierile acestuia, evocând nostalgic locurile copilăriei. În acest punct, e de relevat că o atenție binevenită s-a acordat în Dicționar scriitorilor exilului, evident cu operele lor în limba română. Și aici nasc nedumeriri asupra preferințelor. Este Constantin Virgil Gheorghiu, autor de faimă mondială la un moment dat, iar înainte de a alege exilul autor de evanescente versuri celebrând prospețimea ninsorilor, mai
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
prospețimea ninsorilor, mai însemnat decât, de pildă, Horia Stamatu și N. Caranica? Desigur, scrierile sale din exil invocă frecvent și ardent România nu mai puțin insul a suferit aprige contestări în chiar sânul exilului. Admitem însă că împrejurarea depășea arealul Dicționarului. In chip fatal, o listă de doar o sută de magnifici ai tuturor genurilor omite condeie dragi unuia sau altuia, până la a pune la îndoială înseși criteriile de selecție. Un sumbru alter-ego, situat la polul opus opțiunilor noastre ar ricana
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
listă de doar o sută de magnifici ai tuturor genurilor omite condeie dragi unuia sau altuia, până la a pune la îndoială înseși criteriile de selecție. Un sumbru alter-ego, situat la polul opus opțiunilor noastre ar ricana astfel că pe când în Dicționar figurează cinci președinți ai Uniunii Scriitorilor, un al șaselea, poet al incomensurabilului registru de la cel mai apos suprarealism la cea mai focoasă lirică militantă cu apoi îndărăt comanda, Virgil Theodorescu, nu răspunde la apel. Își ocupă fotoliul Eugen Jebeleanu, nu
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
comanda, Virgil Theodorescu, nu răspunde la apel. Își ocupă fotoliul Eugen Jebeleanu, nu și dublul său pe acest pământ, Cicerone Teodorescu. Figurează Titus Popovici, nu și competitorul său fidel Francisc Munteanu. Hotărât lucru, nu există dreptate pe lumea asta În Dicționar, nouăzeci și nouă de bărbați curtează o singură femeie, Hortensia Papadat-Bengescu, izgonind-o tragic, o dată mai mult din arenă, pe Maria Banuș. Așa că nu dintr-un strâmt foișor, la ultimul său cat, vom pune nota finală unui Dicționar conținând medalioane
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
asta În Dicționar, nouăzeci și nouă de bărbați curtează o singură femeie, Hortensia Papadat-Bengescu, izgonind-o tragic, o dată mai mult din arenă, pe Maria Banuș. Așa că nu dintr-un strâmt foișor, la ultimul său cat, vom pune nota finală unui Dicționar conținând medalioane cu competență elaborate, deci cu o bună informație și cel mai adesea în duhul sintezei, cu toatele răspunzând unei certe necesități. Când coordonatorul s-ar fi fixat la o sută unul autori, cel puțin una din hibe ar fi
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
Ed. Dacia l Premiul "Andrei Bantaș": Bogdan Ghiu - Charles Baudelaire, Inima mea dezvăluită, București, Ed. Est, H. Bergson, Energia spirituală, București, Ed. Meridiane. MEMORIALISTICĂ. Gabriel Liiceanu, Ușa interzisă, București, Ed. Humanitas l Nicolae Manolescu, Cititul și scrisul, Iași, Ed. Polirom. DICȚIONARE/ EDIȚII CRITICE/ ANTOLOGII. Cicerone Ionițoiu, Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși, dicționar, vol. II, III, IV, București, Ed. Mașina de scris. LITERATURĂ PENTRU COPII ȘI TINERET. Doina Cetea, Binoclul motanului Potifar, Cluj, Ed. Societății Culturale "Lucian Blaga". DEBUTURI. Alexandra
Premiile Uniunii Scriitorilor pe anul 2002 () [Corola-journal/Journalistic/13783_a_15108]
-
București, Ed. Est, H. Bergson, Energia spirituală, București, Ed. Meridiane. MEMORIALISTICĂ. Gabriel Liiceanu, Ușa interzisă, București, Ed. Humanitas l Nicolae Manolescu, Cititul și scrisul, Iași, Ed. Polirom. DICȚIONARE/ EDIȚII CRITICE/ ANTOLOGII. Cicerone Ionițoiu, Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși, dicționar, vol. II, III, IV, București, Ed. Mașina de scris. LITERATURĂ PENTRU COPII ȘI TINERET. Doina Cetea, Binoclul motanului Potifar, Cluj, Ed. Societății Culturale "Lucian Blaga". DEBUTURI. Alexandra Ciocârlie, Juvenal, București, Ed. Academiei (critică literară) l Daiana Cuibus, Introducere în logosul
Premiile Uniunii Scriitorilor pe anul 2002 () [Corola-journal/Journalistic/13783_a_15108]
-
epigrama lui David", argumentele editorului, afirmat drept "eminent", pledând "mai degrabă pentru paternitatea Spătarului Milescu". Nici recunoscutului comparatist Ladislav Gáldi nu i se trece cu vederea că repetă "eroarea de optică" atunci când îl explică pe Dosoftei prin Jan Kochanowski, nici dicționarului de termeni arhaici și originali al ediției critice Dosoftei, atunci când în dreptul cuvântului luciu glosează adâncime, întrucât nu există argumente în textele vechi pentru respectiva "accepțiune". Exemple de acest fel cu semnături ale unor maeștri în problemă, nu se epuizează aici
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
pluralul unor cuvinte, conjugarea etc., cineva ar fi trebuit să corecteze, mai mult sau mai puțin tacit, formele stâlcite precum: umere, pe acolo unde, noi tacem, nedejghiocate, acoperișe, monastire, a miia oară, ghiară ș.a. Recomand autorului, înainte de orice, lucrul cu dicționarul. Paul Doru Chinezu are câteva cărți publicate la activ și, după cum e obiceiul, este de câțiva ani membru al Uniunii Scriitorilor. Nu cunosc celelalte cărți ale acestui scriitor din Lugoj, dar prezenta îmi este de ajuns să constat ce fel
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
umor nebun (pe una este reprezentată, de exemplu, "România foarte mare" - o reproduc chiar în această pagină, fiindcă mi-ar fi greu s-o descriu), ca și maieuri cu caricaturi și texte, și ele foarte hazoase. Cele trei cărți sunt: Dicționarul cinicului aproape perfect, Petrila, Ed. Ha, Ha Ha, 2003. Cuprinde fraze extrase din mari cinici ai literaturii universale (sau din mari scriitori accidental cinici), însoțite de caricaturi inteligente și caustice realizate de Ion Barbu. Pe copertă este desenată - tot de
Ha, Ha and Ha by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13824_a_15149]
-
care nu o are să nu se apuce de tradus -, hotărârea de a duce la bun sfârșit lucrul început. Și - ceea ce va părea curios - o anumită rezistență fizică: a sta ore și ore nemișcat la masa de lucru, mânuind totodată grele dicționare până ți se împăienjenește privirea nu-i lucru chiar atât de ușor." Că o muncă pe cît de grea, pe atît de importantă în plan cultural e subevaluată și bănește, că nu există retribuții diferențiate în funcție de dificultatea textului (una e
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
icon imagistic"; "un icon al propriului gust, o diagramă subiectivă" în volumul Analiză și interpretare, 1972, p. 137); de obicei i se prefera totuși sintagma semn iconic. În jargonul informatic actual pe care îl ilustrez culegînd cîteva exemple din manuale, dicționare, explicații și articole disponibile în Internet - apare forma icon (a cărei pronunție nu e deductibilă din scris, despărțirea prin cratimă a mărcilor de flexiune nefiind un indiciu neechivoc), în contexte uneori extrem de hibride prin amestecul limbilor: "dați dublu clic pe
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
ales la plural (care, în principiu, ar putea fi și cel al neutrului): "icoanele apar pe ecran ca mici simboluri care simplifică accesul la un anumit program sau la o anumită comandă"; "utilizarea icoanelor și a mouse-ului" (M.T. Ban ș.a., Dicționar explicativ de calculatoare, 1994). Evident, marea problemă terminologică este creată tocmai de locul puternic pe care îl ocupa deja în limba română cuvântul icoană: care evocă inevitabil alt registru stilistic și alte conotații, contrastante cu cele tehnice. Ca și în
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
în oglindă, e adevărată." „Scrisoarea bavareză", în schimb, e o atent controlată construcție stilistică, cu multe din accentele sarcastice de revoltă față de mersul culturii române din interviurile și articolele lui Gelu Ionescu („Asta e - la tîrlă n-ai nevoie de dicționar, îți ajunge cîntatul din frunză. Sau behăitul incontinent al ovinei mitice, zisă și mioriță."); e deja o „declarație publică" din care eul încearcă să se extragă, dintr-un fel de prea multă discreție. Gelu Ionescu e un om care-și
Document moral by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13863_a_15188]
-
și în epistat, exoflisi, plastografie etc. Cel mai mare profit îl obținem însă din urmărirea formelor familiar-orale; din păcate, textele secolului al XVIII-lea, mai ales cele de viață cotidiană, au fost prea puțin folosite ca surse de material pentru dicționare și descrieri de istoria limbii; e deci de așteptat ca aceste anaforale să aducă unele surprize. Un cuvînt neînregistrat de Dicționarul Academiei este de pildă făcătlâc ("s-ar fi învoit, spre a-i împărți făcătlâcul", p. 169), derivat al verbului
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
al XVIII-lea, mai ales cele de viață cotidiană, au fost prea puțin folosite ca surse de material pentru dicționare și descrieri de istoria limbii; e deci de așteptat ca aceste anaforale să aducă unele surprize. Un cuvînt neînregistrat de Dicționarul Academiei este de pildă făcătlâc ("s-ar fi învoit, spre a-i împărți făcătlâcul", p. 169), derivat al verbului a face, pe cît se înțelege din context cu sensul de "a naște" (e vorba de împărțirea între proprietari a copiilor
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
ambiguitatea ei, conotațiile simbolice pot fi desigur interpretate în fel și chip, din punctul de vedere al operei literare. Sintagma e însă controversată chiar în ceea ce privește originea sa, sensul și circulația în limbă, înainte de preluarea ei de către Mateiu Caragiale. Explicația din dicționarul academic ( Dicționarul limbii române, Tomul I, partea II, Litera C, 1940), s.v. craiu, mi se pare impecabilă: "Curtea Domnească din București, pustiită mai întâiu prin incendiul din 1718, apoi prin marele cutremur din 1738, ajunse, prin al șaselea deceniu al
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
conotațiile simbolice pot fi desigur interpretate în fel și chip, din punctul de vedere al operei literare. Sintagma e însă controversată chiar în ceea ce privește originea sa, sensul și circulația în limbă, înainte de preluarea ei de către Mateiu Caragiale. Explicația din dicționarul academic ( Dicționarul limbii române, Tomul I, partea II, Litera C, 1940), s.v. craiu, mi se pare impecabilă: "Curtea Domnească din București, pustiită mai întâiu prin incendiul din 1718, apoi prin marele cutremur din 1738, ajunse, prin al șaselea deceniu al secolului al
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
așa. Este o autoreferențialitate care se complică la infinit. Romanul și-a pierdut din această pricină cititorii. Faptul este evident. Când intri într-o librărie franceză, vezi că ceea ce domină nu este romanul (ca pe vremuri), ci literatura de informație: dicționare, istorii literare, biografii, culegeri de clasici etc. Franța nu mai are, azi, mari prozatori. În general, mitul marelui scriitor a dispărut. Barthes a observat această tendință încă din anii ’70. În locul lui a apărut mitul teoreticianului, mitul profesorului. A dispărut
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
preluat cu toată lista de G. Baronzi ( în Limba română și tradițiunile ei, 1872); dar, chiar mai înainte, Baronzi îl folosește în dialogul dintre hoți din romanul său Misterele Bucureștilor ( 1862): "Smulge-i spală-varza și caro". Compusul e înregistrat de dicționarul academic ( DLR, tomul X, articolul spăla), care îi indică și alte sensuri vechi: "om laș, fricos", "om de nimic, golan", "palavragiu". În teorie, nu e imposibil ca termenul să fi ajuns, în zece ani, de pe scenă în limbajul familiar al
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
spăla apare în expresia a spăla în sînge, cu sensul "a jefui", sau "a răzui", "a rindelui" ( DLR), iar varza este prototipică pentru ceva hărtănit, distrus, mărunțit, într-o ipostază mai curînd culinară decît naturală ( a face varză apare în dicționarul academic cu primul sens "a tăia în bucățele", însoțit de un citat din basm: "Dă-te jos... să te fac varză cu paloșul"). Dincolo de aceste asociații, e totuși de presupus o verigă deocamdată ignorată - în evoluția sensului metaforic. Oricum, e
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
jos... să te fac varză cu paloșul"). Dincolo de aceste asociații, e totuși de presupus o verigă deocamdată ignorată - în evoluția sensului metaforic. Oricum, e incontestabil că Alecsandri avea sensibilitate și interes lingvistic pentru cuvintele și expresiile argotice; din fericire, autorii dicționarului academic i-au fișat de mult și cu grijă textele, astfel încît din opera sa dispunem de mai multe prime atestări pentru acest registru caracteristic oralității. Din piesele lui Alecsandri deținem prima înregistrare a lui mucles ( "dar nu spuneți nimărui
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
lui Miron Kiropol ș.a.), enciclopedia înglobează în cele peste șapte sute de pagini de text aproape opt sute cu indicii finali o întreagă viață a unei emigrații diverse, răspîndite în patru continente, pe care cifrele și enunțurile lapidare, caracteristice unor formulări de dicționar, sînt totuși capabile să o sugereze: nenumărate încercări de publicare a unor reviste, multe cu o viață efemeră ca și resursele din care se hrăneau, organizații și grupări culturale care încearcă să suplinească lipsa publicului și a atmosferei firești unei
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
română, în timp ce germanii plecați din România, deși legați încă de țara de origine, scriu nemțește) și opțiunile sale, inclusiv aplicarea lor, nu ridică probleme. Sigur că oricînd se vor putea propune și alte nume și titluri care să îmbogățească informația dicționarului, și e foarte probabil că multe dintre ele chiar vor fi luate în considerație pentru o altă ediție, așa cum va trebui să apară la cîțiva ani o dată. Se cuvine de aceea să se discute încă de acum eventualele propuneri și
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
Voronca și B.Fundoianu, care lipsesc din Enciclopedie? Sînt mărunțișuri care pleacă, evident, în primul rînd din dificultatea extraordinară pe care o implică redactarea unei asemenea lucrări de către un singur autor, performanță care ar umple de uimire pe editorii unor dicționare și enciclopedii din străinătate; dar se pare că strădania individuală, susținută de o bună doză de donchișotism, este încă singura care produce oarecari rezultate în cultura noastră de tranziție. Dovadă este această excelentă enciclopedie a exilului literar, scrisă de Florin
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]