1,246 matches
-
comunitatea în Cristos. De aceea, orice alegere vocațională face referință la comunitatea care trăiește ca și oglindire a Euharistiei. În consecință, noi descoperim în mod dinamic vocația noastră trăind viața de comunitate; trăind experiența parohială, trăind experiența de grup, decanală, diecezană, trăind experiența Bisericii universale. Doar în acest cadru vocația noastră se poate numi vocație creștină, altfel ar fi o alegere umanitară bună, poate un bun teren pentru Evanghelie, dar nu germinat de vocația evanghelică. În schimb, ceea ce urmărim aici este
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
la Brașov și colaborator apropiat al Mitropolitului Andrei Șaguna. Ca episcop la Caransebeș, deși a avut de luptat cu greutățile începutului, a reușit să înființeze un Institut Teologic Pedagogic, a ridicat o reședință, a înființat o tipografie eparhială, precum și Foaia Diecezană, organul de publicitate al eparhiei (1886). În 1874 a fost ales mitropolit al Ardealului, dar împăratul din Viena și Guvernul din Budapesta au refuzat să-l recunoască. A murit în anul 1889. În locul său a fost ales arhimandritul Nicolae Popeea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
anul 1994, Episcopia Caransebeșului a fost reactivată, primul ei ierarh fiind episcopul vicar de la Arad, Emilian Birdaș (1921-1996), fost episcop al Albei Iulia din 1975 până în 1990. La Caransebeș a început construcția unei catedrale episcopale și a reluat tipărirea Foii Diecezane și a Calendarului Românului. Trece la Domnul în 5 aprilie 1996. Din 12 august 1996 și până în noiembrie 2005, vreme de mai bine de nouă ani, Eparhia Caransebeșului a fost condusă de Preasfinția Sa Dr. Laurențiu Streza, actualmente Arhiepiscop al
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2006. Bougle, C., "Note sur les origines cherétiennes du solidarisme", în Revue de métaphysique et de morale, tom XIV, nr. 1, ianuarie, 1906. Braniște, E.; Braniște, E., Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, Editura Diecezana Caransebeș, Caransebeș, 2001. Bria, I., Dicționar de Teologie Ortodoxă, E.I.B.M., București, 1994. Buzărnescu, Ș., "Arhitecturi sociologice ale asistenței sociale", în Neamțu, G. (coord.), Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Buzărnescu, Ș., "Invitație (între generații) la dialog calificat", prefață
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cu Tatăl (Niceea, 325). Arianismul s-a răspândit și pe teritoriul țării noastre prin goți, al căror episcop, Ulfila, era arian (sec. IV) (a se vedea pr. prof. dr. Ene Braniște, prof. Ecaterina Braniște, Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, Editura Diecezana Caransebeș, Caransebeș, 2001, p. 48). 2 "Mitropolitul Teodor Askidas și împărăteasa Teodora, l-au convins pe Iustinian ca pentru a împăca pe monofiziți cu Biserica Ortodoxă, ar trebui să fie condamnate "cele trei capitole", adică scrierile lui Teodoret de Cir
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de protecție de tip rezidențial al persoanelor adulte în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui Alis Ghebuță, psiholog/Coordonator programe în cadrul Fundației COTE Iași Oana Gușă, coordonator "Centrul de inserție socio-profesională pentru tineri în dificultate" în cadrul Centrului Diecezan Caritas Iași Elena Belciu, șef serviciu în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț 2. EXCLUZIUNEA SOCIALĂ 2.1 Definiții și câteva considerații Excluziunea socială reprezintă un concept care se utilizează tot mai des ca o extensie a
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
pentru integrarea socio profesională și dezvoltarea spirituală a persoanelor cu dizabilități sau a grupurilor defavorizate, aflate în situații vulnerabile ori de risc. Str. Pinului nr. 6, Iași Tel secretariat: 0770/555257 E-mail: aidromiasi@gmail.com www.aidrom.ro 7. Centrul Diecezan Caritas * Asistență și consiliere pentru persoane cu handicap; * Asistență pentru persoanele aflate în dificultate; * Centru de plasament pentru copii. Str. Sărărie 134, Iași Tel: 0232/210085 Fax: 0232/217998 E-mail: contact@caritas-iasi.ro 8. Asociația Consensual * Servicii sociale pentru persoane
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
Director Centru Centrul Mureș Adresă: str. Spitalului Vechi, nr. 4, cod poștal 540089 Tel/fax: 0265/254987 E-mail: advms@alaturidevoi.ro Persoană de contact: Carmen Ciulea, Director Centru FIȘA DE PROIECT NR. 3 ORGANIZAȚIA / INSTITUȚIA(PARTENERI DACĂ EXISTĂ) SOLICITANT: CENTRUL DIECEZAN CARITAS IAȘI PARTENERI: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași, S.C. INITIO. S.R.L, partenerul care a asigurat formarea teoretică TITLUL PROIECTULUI/PROGRAMULUI "ȘANSE PENTRU VIITOR" GRUPUL ȚINTĂ 100 de tineri peste 18 ani care au părăsit sau
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
moment dat și să îi ofere suportul de care acesta are nevoie. FINANȚATOR ȘI PERIOADA DE DERULARE Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse Linia de buget Phare/2006/018-147.04.02 02.05.2008-30.04.2009 DATE DE CONTACT CENTRUL DIECEZAN CARITAS IAȘI Str. Sărărie, nr. 134 IAȘI, Jud. IAȘI Tel: 0232/210085 Fax: 0232/217998 contact@caritas-iasi.ro FIȘA DE PROIECT NR.4 ORGANIZAȚIA / INSTITUȚIA(PARTENERI DACĂ EXISTĂ) Fundația COTE TITLUL PROIECTULUI/PROGRAMULUI ABSOLVENT GRUPUL ȚINTĂ Tineri peste 18 ani
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
Laveleye, Emile de. (1874). De la propriété et de ses formes primitives. Paris: F. Alcan. Leroy-Beaulieu, Anatole. (1990). L’empire des tsars et les Russes. Paris: Editions Robert Laffont. Marchiescu, Antoniu. (1941). Grănicerii bănățeni și comunitatea de avere. Caransebeș: Tiparul Tipografiei Diecezane Caransebeș. Mușlea, Ion și Bîrlea, Ovidiu. (1970). Tipologia folclorului. Din răspunsurile la chestionarele lui B.P.Hasdeu. București: Editura Minerva. Riasanovsky, Nicholas V. (1961, ed. I: 1959). Nicholas I and Official Nationality in Russia, 1825-1855. Berkely, Los Angeles: University of California
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în perioada aprilie-iunie 2009 " Consumul de droguri în rândul studenților din Iași. Prevalență, atitudini și cunoștințe" care a vizat analiza consumului de drog în rândul studenților și a fost realizată de Biroul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog al Centrului Diecezan Caritas Iași în parteneriat cu S.C. Program Evaluation S.R.L. și Universitatea "Al. I. Cuza", Catedra de Sociologie și Asistență Socială. Într-o primă etapă, metodologia folosită a fost cantitativă, pe bază de chestionar. Eșantionul a cuprins un număr de 435
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
social (Râmnicu Vâlcea, 1934), volum reeditat sub denumirea Femeia în Biserică, familie și societate (Arhiepiscopia Râmnicului, 2011). 2 Andrei Magieru (1891-1960), cu studii de teologie ortodoxă la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cernăuți (1909-1913), doctor în teologie; Rector al Internatului diecezan din Beiuș (1914-1917), secretar al Consistoriului ortodox român din Oradea (1917-1921). Arhiereu-vicar la Oradea, cu titlul "Crișanul" (1926-1935), Rector și Profesor de Noul Testament la Academia teologică din Oradea (1924-1936); Episcop al Aradului din 1936 până la moarte. 3 Nae Ionescu, Învățământul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
creștere în Târgoviște. Episcopul Molajoni l-a numit în 1839 pe părintele franciscan Paul Aikler, paroh rezident la Târgoviște. După 1867 misionarii franciscani s-au retras, dar la Târgoviște au activat mai mulți preoți franciscani, alături de părinți pasioniști și preoți diecezani. Provincia Bulgariei și Valahiei a franciscanilor observanți își justifica în acea epocă existența doar prin cele câteva localități românești. În anul 1851 această Provincie a fost încorporată alături de conventele din Austria, Croația, Ungaria și sudul Transilvaniei în Provincia Sfântul Ioan
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
În 1886, după ce a poposit la Blaj o perioadă de câteva luni, proaspăt sfințitul preot Demetriu Radu s-a întors în arhidieceza de București, unde era deosebit de apreciat. Arhiepiscopul i-a încredințat funcțiile de rector al Seminarului și de econom diecezan. Ca rector al Seminarului el a avut marele merit de a fi introdus limba română, ca limbă curentă de predare. În ceea ce privește misiunea sa de păstor al comunității greco-catolice, Demetriu Radu s-a lovit de multe dificultăți, dar în primul rând
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
România sunt 43 de fraternități locale cu 1150 membri cu profesiune perpetuă. Asistența spirituală este realizată în funcție de regiune: în Muntenia și Moldova de către preoți franciscani conventuali, iar în Transilvania de către franciscani conventuali sau capucini, iar în unele cazuri, de către preoții diecezani, cu aprobarea forurilor competente. 2. „Aurora franciscană”, publicație a terțiarilor franciscani În revista „Viața” din anul 1914, părintele Iosif Tălmăcel a consemnat existența unui număr mare de terțiari, care nu mai aveau însă o activitatea riguroasă; ei știau că trebuie
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
îndurare creștinească, cum sunt pomenile făcute săracilor, vizitarea bolnavilor, sunt un mijloc de ispășire a păcatelor proprii și ale altora, sunt un mijloc de a atrage milostivirile cerurilor asupra lor; - mărturisirea credinței lui Hristos, supunerea față de Pontiful Roman, de Episcopul diecezan și de parohul propriu încadrează pe membrii Ordinului în adevărata Biserică a lui Hristos, îi înrolează în acea armată atât de solid închegată a cărei izbândă e sigură, căci Hristos e în fruntea ei și precum El a biruit, tot
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din greu, timp de 30 de ani, fu chemat la răsplata slavei cerești”. Și lista aceasta, a generozității absolut dezinteresate, gratuite întru Dumnezeu, ar putea continua cu mulți, mulți alți misionari franciscani, sau, din ultimul secol, cu foarte mulți preoți diecezani. Ambrozie Babich, guardianul de la Bărăție (București), a refăcut tot complexul, după un incendiu devastator, cu banii primiți de la rudele lui („omul cel mare”, cum l-a numit canonicul Carol Auner). Caetano Liverotti, sosit în misiune în 1864 în Moldova, dar
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
dăruire totală pe credincioși. A fost întruchiparea sfințeniei. A fost ales Ministrul cel dintâi al Provinciei Franciscane „Sf. Iosif” din Moldova. Episcopul Dominique Jaquet (1895-1903) a păstorit neobosit poporul moldav, a înființat la Iași Institutul Cipariu, a construit localul Seminarului diecezan, a înființat Școala de dascăli de la Hălăucești, și tot în aceeași localitate, a contribuit la construcția Seminarului Franciscan. A fost artizanul creării Provinciei Franciscane din Moldova. Papa Leon al XIII-lea l-a ridicat la rangul de Arhiepiscop titular de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
unit diverse grupuri naționale. Era un bun și iubit păstor, vorbea curent franceza, italiana, maghiara, germana, iar în ceea ce privește limba română, a fost primul arhiepiscop care o cunoștea și o vorbea ca un nativ. Între 1900-1902 el a fost rectorul Seminarului diecezan din București și a predat în limba română, obicei pe care l-a preluat apoi, și marele său admirator, preotul greco-catolic Demetriu Radu. În timpul războiului și a ocupației germane, R. Netzhammer a mediat și a făcut servicii pentru poporul român
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lege a învățământului din 1845 menținea organizarea în districte școlare, având în frunte un director superior, ajutat de inspectori școlari subordonați. Această lege stipula însă explicit o dublă subordonare a directorilor școlari, atât față de inspectorul districtual, cât și față de episcopii diecezani. La finele anului 1847, sediul districtului Oradea s-a translatat la Timișoara, iar din 1850 se va reveni la organizarea anterioară cu un singur district bănățean. În ultimele decenii ale secolului XVIII până la jumătatea secolului următor în Banat au activat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
zi liberă săptămânală pentru elevi, definitivându-se vacanța de Crăciun, de Paști și de Rusalii. Odată cu înființarea Episcopiei Caransebeșului în 1865, școlile elementare din Banat au intrat, în cea mai mare parte, sub autoritatea episcopului Ioan Popasu și a consistoriului diecezan, care supravegheau și coordonau învățământul confesional prin senatul școlar. Episcopul Ioan Popasu a fost hirotonit în ziua de 15 august 1865 de mitropolitul Andrei Șaguna împreună cu episcopul Aradului, Procopie Ivașcovici. A doua zi, la Sibiu, a avut loc ședința sinodală
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de la început, chiar dacă în trecutul ei episcopia avusese suficiente clădiri și proprietăți ,,care i-au fost răpite prin neglijența și dezinteresul episcopilor sârbi și vânzările necinstite și împroprietăririle unor administratori veroși.” Prima grijă a proaspătului episcop era deschiderea Institutului Teologic Diecezan, printr-o translatare în Caransebeș a secției românești din cadrul Școlii Clericale Episcopești a Vârșețului. Procedeul înființării acestui institut de rang înalt n-a fost ușor, dar în cele din urmă a reușit prin truda înaltului prelat. Cursurile s-au deschis
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
școala și prin urmare nu știu nici ceti, nici scrie, iară acuma trecând peste vârsta de 15 ani, nu se mai pot îndatori a umbla la școală.” Organizarea acestui demers a căzut în sarcina inspectorilor guvernamentali. Senatul școlar al consistoriului diecezan din Caransebeș a decis ca învățătorii și preoții să sprijine misia inspectorilor școlari comitatenși, mai ales că pentru cei care predau adulților se fixase o remunerație de 3 fl. pentru fiecare persoană pe care o va învăța scris-cititul și câte
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
stat, în acea situație școala intra sub autoritatea comunei politice devenind școală comunală. Prevederile legii din 1893, chiar dacă aparent veneau în sprijinul învățătorului, ele loveau școlile din comunele sărace, care abia puteau satisface exigențele legilor școlare. Senatul școlar al consistoriului diecezan din Caransebeș a supravegheat cu mare atenție sistemul de școli confesionale de pe raza sa, recomandând prompt eliminarea unor manuale școlare interzise de autorități, suplinirea inerentă a postului de învățător de către preot în situația stării de boală sau alte motive, aceasta
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
școlii în școală comunală. Ierarhii bisericești știau că școala confesională care nu avea învățător mai mult de 6 zile era transformată automat în școală comunală sau de stat. Legea privind pensionarea învățătorilor adoptată în 1891 a stat în atenția consistoriului diecezan. În acest sens, consistoriul caransebeșean făcea cunoscute autorităților școlare subordonate și învățătorilor dispozițiile instrucțiunilor ministeriale privind aplicarea acestei legi. În baza acestor instrucțiuni, puteau primi pensii doar învățătorii titulari, definitivați, care trebuiau să depună cereri de pensionare la consistoriu în vederea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]