137,703 matches
-
autonomiei imaginii. Artă transformării personajelor în imagini e de o extremă importantă la Stendhal și Flaubert; există totuși o serie întreagă de diferențe între ei. Un singur pasaj, cel care deschide Educația sentimentală e suficient pentru a înțelege semnificația acestor diferențe de natură istorică. La 15 septembrie 1840, pe la șase dimineață, vasul Orașul Montereau, gata de plecare, pufăia rotocoale mari de fum în fața cheiului Saint-Bernard. Lume peste lume șosea cu sufletul la gură; butoaie, otgoane, coșuri cu albituri stînjeneau trecerea; mateloții
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
mentale paralele. ( Se poate doar spera în începutul făcut prin introducerea între probele de examen a celui mai simplu mod - "text la prima vedere" - de a distruge cel puțn o parte din eșafodajul de memorare și copiere didactică.) O altă diferență de perspectivă și evaluare o introduce gradualitatea copierii. Pentru a nu suspecta direct de rea-credință o seamă de persoane, tind să cred că mulț dispun de norme foarte relative în domeniu, hotărînd în fel și chip momentul în care începe
A copia by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13797_a_15122]
-
dăm seama de primejdia egocentrismului pe care-l implică dorința de a sta la noi acasă - tind să perceapă țările sudice, a căror cultură veche și sofisticată e expusă luminii soarelui, ca ieșite din peștera lui Platon. Nu sunt mari diferențe culturale (dar sunt), însă vedem diferit lucrurile, inclusiv propria creație. Poate că nordicii se văd mai clar pe ei înșiși? Revista Orient Express a fost plănuită la o conferință a British Council la Constanța, în toamna lui 2000. M-au
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
emoția artistică e una singură. Plăcerea intensă, chiar și naivă, pe care un copil o resimte citind Jules Verne, să zicem unul din favoriții mei, oricum , nu este cu nimic mai prejos de un Proust savurat inteligent și la fel de intens. Diferența constă numai într-o anumită vârstă care nu e deloc numai biologică. Contează mai puțin cine, cum, ce o produce, important e ca emoția să se producă și să fie puternică. Arta e destul de democratică, după Dante, o pâine din
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
volumul lui Vasile Gârneț, Câmpia Borges, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru Poezie pe anul 2002, am deschis cartea Valeriei Grosu cu multe așteptări. Prea multe, din păcate, și mărturisesc că nu înțeleg cum acest volum a fost astfel premiat. Diferențele dintre cele două cărți de poezie sunt enorme și toate în defavoarea acestei autoare. Dacă Vasile Gârneț scrie inteligent, postmodern, cu feeling actual, Valeria Grosu abordează teme creștine cu îngeri, pustnici și toposuri biblice într-un limbaj cam arhaic ( odraslă, ungher
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
s-ar cuveni o locuință și, în cele din urmă, un rest de istorie. Omul ca ființă-de-apartament În consecinȚĂ, o interpretare a apartamentului ca ultim refugiu al experienței umane ( transcriptibile estetic) o plasează într-o dimensiune etică. Putem recurge la diferențele specifice ale genului locuinței. Literatura de apartament nu poate fi, evident, azi, literatură de curte și palat, sau de alcov, acestea subsumabile agorafiliei și claustrofiliei. Nici literatură de casă nu mai putem avea, de cîtă vreme veșnicia de la sat a
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
se structurează într-o realitate posibilă, e adevărat, incomodă și neplăcută tocmai pentru că adevărul ei e greu de negat. Cum e și firesc, spectacolul place unora și displace altora; unora le place parțial; cred că e o exagerare transformarea unei diferențe de sensibilitate într-un război estetic. În România de azi, performanța teatrală are și așa destule probleme reale fără a fi necesar să i se inventeze altele.
Circul și restul lumii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13851_a_15176]
-
la volumele de poezie, observi că peste 80 % dintre noile apariții sunt validate critic. Și asta în condițiile în care cu toții țipăm că se scrie prea multă poezie și tot mai slabă. În cronici, acest lucru nu se vede deloc. Diferențele dintre un volum pasabil și unul foarte bun sunt estompate de la sine. Cronici literare întinse pe pagini întregi de reviste care descriu poezia fără a o și supune unui examen critic riguros îți lasă impresia că poezia bună se întinde
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
sine. Cronici literare întinse pe pagini întregi de reviste care descriu poezia fără a o și supune unui examen critic riguros îți lasă impresia că poezia bună se întinde din volum în volum, de la poet la poet, fără grade, fără diferențe valorice. Altfel se ajunge la validarea a sute de cărți de poezie pe an între care cele cu adevărat interesante se rătăcesc în mod fatal. Folosite excesiv, aprecierile elogioase sfârșesc prin a nu mai impresiona pe nimeni. Tot mai impersonale
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
mai mult curaj și responsabilitate critică, precum și o scară de evaluare ceva mai vizibilă. Între „a nu lipsi din bibliotecă" și „nu merită nici măcar răsfoită" ar trebui să mai existe trei nivele de apreciere. Mai multă nuanță care să creeze diferențele! Deși ar merita o discuție mai largă, țin să remarc faptul că odată zona sexualității detabuizată (lexical vorbind), poeții (în special) au supralicitat-o în așa măsură și atât de prost încât riscă să o facă indezirabilă. Limbajul frust a
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
vocații... Acum, știu de ce ne certam la liceul brașovean, Meșota; iar mai târziu și la căminul studențesc "Matei Voievod", eu urmând Literele, el Dreptul. Țin minte că ne certam între noi, întrucât eu, fiind un sceptic, făceam, pe atunci, o diferență netă între viața de zi cu zi și cultură. Admițând relația de cauzalitate dintre ele, susțineam că interdependența lor încetează la un moment dat. Care era momentul acela? Aici ne despărțeam. Aici începea, de obicei, de-o parte și de
Nasturele respectiv by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13870_a_15195]
-
au puterea s-o recunoască îi supun rigorilor legii, îi urmăresc, îi amenință cu închisoarea. Uneori, oamenii din jur nu vor acest Paradis. În ambele planuri regăsim inconfundabilul monolog interior ce alternează cu stilul indirect liber, dar există pregnant o diferență de tonalitate; în istoria Andaluzei, cum o numește familiar Llosa pe Flora Tristán sesizăm o oarecare sobrietate, o anumită decență a relatării impregnate de atâta suferință. Când propria mamă îi spune Florei: „O femeie care-și abandonează căminul decade mai
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
că ați văzut în mare cam aceleași materiale transmise și de corespondentul BBC, a cărui pregătire profesională sper că nu o puneți la îndoială. Nu în ultimul rînd mi-ar plăcea să cred că în permanență ați ținut cont de diferența uriașă - cel puțin din punct de vedere logistic - dintre o televiziune din România și rețelele internaționale de știri, fie că sînt stații tv sau agenții de presă. Era foarte normal ca dvs. care vă beați cafeaua în fața televizorului să știți
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]
-
toți vecinii oameni de condiții mai degrabă modeste: un maistru militar, o soră de spital, un șofer la salvare, o muncitoare, doi pensionari etc. făceau eforturi să păstreze acea specială încăpere în condiții mai mult decât decente. Nu-mi explicam diferența frapantă între felul în care românii înțeleg igiena la ei acasă și cum o înțeleg „în deplasare" decât prin refuzul ideii de comunitate. Popor de singuratici, cum ar spune Cioran, suntem cât se poate de individualiști. Cultul gardurilor, al împrejmuirilor
Cu mîinile curate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13890_a_15215]
-
ținînd de alte vîrste poetice, s-ar putea dovedi purtători ai unor pregnante însemne postmoderniste ( e invocată cartea Angelei Marinescu, intitulată cît se poate de simptomatic, Fugi postmoderne). Acordul nu pare posibil nici pe un cîmp mai larg, pe care diferențele de opinii sînt de-a dreptul spectaculoase: "Cît de fragil e conceptul pe teren românesc o spune scepticul și răzvrătitul Alexandru Mușina. El constată, și orice exagerare folosește demonstrației, că pentru Mircea Cărtărescu, postmodernist e doar Mircea Cărtărescu, pentru Florin
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
Gheorghiu). Ambele volume cuprind un material autentic, de vorbire spontană din ultimul deceniu ( înregistrările Laurenției Dascălu încep din 1993). Ambele au în vedere româna de uz mediu: paradoxal, cea mai neglijată varietate a limbii, tocmai pentru că este nemarcată. Dincolo de unele diferențe în modul de organizare ( tipologia conversațiilor), în sistemul de transcriere și în tipul de texte dominant ( CORV cuprinde mai multe conversații în familie, cu grad mai mare de coerență narativă sau argumentativă, iar Interacțiunea verbală acoperă o mai mare diversitate
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
mesaj, citarea, citirea, rîsul concomitent vorbirii și mai ales numeroasele suprapuneri ale replicilor. În absența contextului situațional, a datelor despre universul comun de discurs și în imposibilitatea de a nota toate mijloacele paralingvistice gest, mimică , aceste dialoguri pun în evidență diferența profundă dintre oralitate și scris: odată scrise, decontextualizate, replicile orale par incoerente, dezarticulate, aproape lipsite de sens: "Și am zis, zic... domne, zic, mi-a zis aseară: te rog frumos, vorbește cu Marilena, dacă nu, cumpără-ți un telefon că
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
destinat să fie nu "omul lor", ci omul propriei lui nebunii, nebunia de a trăi viața ca pe o ficțiune și ficțiunea ca pe o viață ( "Eu, toată viața mea am trăit în Ficțiune"), nebunia de a nu face nici o diferență între realism și suprarealism, nebunia de a gîndi și simți în imagini ( în imagini pe celuloid; sau pe hîrtie; sau direct pe propria piele, ca într-o proză a sa; Mircea Săucan chiar era omul capabil să transforme și o
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
place termenul de divers și o să mă refer la un exemplu extraordinar. Blanche de Castille, care era mama regelui Franței -, Louis IX -, spunea despre el: "Il est divers" - asta era în franceza veche. "Il est divers" înseamnă diversitate, multiplicitate mobilă, diferență. Îmi place extrem de mult acest termen... -...pentru că vă place, în fond, alteritatea, elitismul despre care mi-ați vorbit și mi-ați scris în nenumărate rânduri, întrebându-vă dacă, nu cumva, e prea mult spus. Faceți parte dintr-o elită și
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
copii uciși din greșeală. Chiar dacă, din nefericire, toate acestea au existat, felul în care ele au ocupat primplanul informațiilor și comentariilor a influențat negativ formarea unei opinii corecte. Între CNN și Al-Jazeera n-a fost, sub acest raport, o mare diferență: războiul ideologic s-a văzut mult mai bine decît acela real. Procedeul ( relativ simplu) prin care s-a obținut această metamorfoză a constat în prezentarea preferențială și prioritară a "pierderilor colaterale". Expresia a fost folosită prima oară de americani în legătură cu
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
Porțiunea 4" sau "Scara 25". Chiar mai supărătoare sunt obsesiile filosofico-religioase ale scriitorului. O bună parte din roman constă în comentarii despre physis, anthropos, cunoaștere, asumarea părții diabolice din om, Maya, venire și de-venire, natura Sfintei Treimi, coincidentia oppositorum, diferențele dintre androgin și hermafrodit etc., etc., etc. Una dintre puținele idei coerente care rezultă din aceste interminabile paranteze este aceea că spiritualitatea ortodoxă, bazată pe accentuarea asemănărilor și a coincidențelor, a făcut posibile compromisurile unor intelectuali cu comunismul și cu
Somnul rațiunii by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10388_a_11713]
-
care rezultă din aceste interminabile paranteze este aceea că spiritualitatea ortodoxă, bazată pe accentuarea asemănărilor și a coincidențelor, a făcut posibile compromisurile unor intelectuali cu comunismul și cu fascismul. Spiritualitatea catolică, clădită pe o rațiune care impune precizarea clară a diferențelor și a limitelor, nu ar fi putut permite asemenea aranjamente. Activitatea lui Mircea Eliade apare o mostră de spiritualitate ortodoxă pusă în practică, savantul fiind suspectat că ar fi fost dispus să facă compromisuri atât cu legionarii, cât și cu
Somnul rațiunii by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10388_a_11713]
-
întreagă dramă a femeii răzbate dincolo de indiferența grobiană a bărbatului. Aceste poeme-felii de viață nu sunt o premieră în lirica românească a momentului. Aceeași logică a construcției stă și la temelia recentului volum al lui Robert Șerban, Cinema la mine-acasă. Diferența între cele două cărți este însă fundamentală în plan existențial. Robert Șerban este un bon viveur. Raporturile sale cu realitatea sunt relaxate, privirea sa este una preponderent ludică. Ecranul său este unul foarte bine luminat, umorul și ironia candidă trimit
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
în marile orașe, ci în campusurile unor mici universități sau "colleges", în Ohio, Pennsylvania... ceea ce este deja cu totul altceva. Am văzut cum funcționează "această lume americană". Popasurile mele în America au fost importante, ele m-au făcut să înțeleg diferența dintre Europa și Statele Unite, dar și legăturile dintre ele, faptul că nu pot exista una fără cealaltă, lucruri care aici, în spațiul public intelectual din Occident, sunt trecute cu vederea. R.B.: Ce ați adus cu dumneavoastră "în bagaj" din România
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
imigrant însă devii un "obiect", trebuie să te comporți corespunzător, ți se dă un sertar în care trebuie să intri. Localnicii pretind că vor să-l înțeleagă pe imigrant, dar a-l înțelege echivalează cu a-l defini pornind de la diferența dintre ei și cel nou venit. în Germania această tendință este foarte apăsat exprimată de vocabula Ausländer*). Aici, oricine nu este recunoscut ca autohton este un străin. De aceea mi se pare absurdă intenția de a modifica legislația cetățeniei. Fiindcă
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]