1,082 matches
-
studii despre roman *8 nu se mulțumesc să-l trateze numai sub aspectul relațiilor lui cu structura socială, ci caută să-i analizeze metodele artistice - punctele de vedere, tehnica narativă. Formaliștii ruși s-au ridicat cu multă vigoare împotriva vechii dihotomii "conținut" și "formă", care taie opera literară în două jumătăți : de o parte conținutul brut, iar de altă parte, o formă suprapusă, pur externă. *9 Evident, efectul estetic al unei opere literare nu rezidă în ceea ce se numește în mod
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
două sute cincizeci - la două sau trei categorii. Una dintre clasificări împarte figurile de stil în "ornamente" și "tropi" sau în "figuri sonore" si "figuri ale simțurilor". O altă împărțire distinge între figurile "vorbirii" sau "figurile verbale" și "figurile gândirii". Ambele dihotomii au însă defectul de a se referi la o structură externă, foarte superficială, căreia îi lipsește funcția expresivă. Astfel, în orice sistem tradițional, rima și aliterația sunt ambele considerate drept "scheme" fonetice, drept ornamente acustice ; totuși, noi știm că atât
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
1.5) oferă un cadru multidimensional pentru evaluarea relației dintre caracteristicile organizatorice ale întreprinderii și tipul inovării adoptate, arătând că abordarea procesului de adoptare a inovării dintr-o perspectivă strategică trebuie să trateze inovarea cel puțin în termenii celor trei dihotomii: inovare de produs - inovare de proces, inovare radicală - inovare incrementală, inovare tehnologică - inovare administrativă. Originalitatea modelului constă în evidențierea faptului că un proces de inovare posedă simultan caracteristicile diferitelor tipuri de inovare și că diferitele dimensiuni ale inovării au o
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
nodului central se menține exact prin fluxul tridimensional dintre cele trei aparent circulare forme ale căror raze conduc către categoriile lui Peirce: (Merrell 2001: 390, trad.n.) Acesta este doar un prim pas în înțelegerea fluxului de la obiect prin semn. Dihotomia dintre obiectul dinamic și obiectul imediat nu implică o distincție, ci dimpotrivă, operația de incluziune este activată. Ceea ce percepem pe baza proceselor din sistemul nostru senzorial și nervos sunt instanțe ale obiectului dinamic, care iau formă obiectului imediat. Dacă obiectul
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Grunig, L. A. Grunig, D. M. Dozier, F. C. Repper, J. White, Al. Ries, C. Coman). Imaginea este ceea ce spune o organizație că face și nu ceea ce face ea cu adevarat (Coman 2009: 210), construcția simbolică fiind ruptă de acțiunile reale. Această dihotomie dintre realitate și simulacru este diferența dintre imagine și identitate sau dintre identitatea corporativa și identitatea organizațională. Primul tip de identitate corespunde imaginii proiectate și exprima modul (prin comportament, simboluri și comunicare, van Riel 1995: 73) în care organizația se
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
-se la o potențializare a obiectului care va permite subiecților să privească lumea ca valoare. * magnitudinea sau mărimea, care indică gradul de intensitate, oferă posibilitatea creării unei scale a valențelor. Discursurile corporatiste, politice sau literare trimit explicit sau implicit către dihotomia bun/ bine rău, despre care vorbește Friedrich Nietzsche ([1887] 2006) în Genealogia moralei: o scriere polemică. Respingând punctul de vedere utilitar, asociat de Herbert Spencer noțiunii de "bun", Friedrich Nietzsche ([1887] 2006: 21) consideră că "aprecierea de bun nu emană
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
fictiv din anul 2000. Acest amestec de personaje din poveste în ființă lui Iliescu pare să-l situeze în trecut, în timp ce contextul situațional al alegerilor îl plasează pe o posibilă axa a viitorului. În subcâmpul din dreapta se poate observa o dihotomie, în ceea ce privește câmpul de jos vs câmpul de sus. În timp ce primul aparține liderilor politici (Ion Iliescu și Traian Băsescu), cel de-al doilea este teritoriul posibililor parlamentari. Acest subcâmp de sus este dominat de tinerii PD-iști. Legătură dinte cele două
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
sau/ și seducătoare. Același rol îl joacă ambalajul unei acadele: cu cât este mai strălucitor și mai viu colorat, cu atât va atrage atenția, vă capta interesul și în cele din urmă va fi cumpărată. Dar contextul situațional prezintă o dihotomie între aparentă și realitate: conținutul care este ascuns în ambalaj nu are gustul dulce al unei promisiuni/ acadele (minciună), ci "doare" din cauza vârfului ascuțit al tepei (realitate). Folosind opoziții binare explicite și implicite, cei doi actori politici pot fi catalogați
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de foarte multe ori, violența nu este o secvență simplă agresor - victimă, ci la agresiune se răspunde prin agresiune, în cele mai numeroase cazuri ajungându-se, pe termen scurt sau lung, la o escaladare a ei.) Studiile complexe atestă că dihotomia de tip de personalitate (și comportament) stabilită de D. Glass (1977) între persoane ce pot fi caracterizate ca foarte competitive, totdeauna grăbite, iritabile și agresive (tipul A) și cele ce nu dețin aceste trăsături (tipul B) este reală și operantă
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
asigură de superioritatea jubilărilor corporale asupra tuturor celorlalte, ce putem să credem? Ce trebuie să gândim? Nimic nu ne permite să o afirmăm pe baza unui document, dar putem avansa ipoteza că, la Aristip, trupul e suflet și viceversa; că dihotomia platoniciană pare chiar lipsită de existență sau, cel puțin, lipsită de mize asemănătoare cu ale noastre, noi cei care trăim astăzi, formați de imaginarul dualist creștin. Astfel încât plăcerile sufletului și cele ale trupului, deosebite doar artificial, desemnează niște jubilări similare
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
fi sancționabil. A doua interpretare este legată de ideea existenței autonome a responsabilității, fără legătură nemijlocită cu sancțiunea. Altfel spus, devii subiectul unei sancțiuni morale pentru că ești responsabil de actul condamnabil - concepție retributivă, care răsplătește, nu previne. În fond, această dihotomie Între cele două orientări se bazează pe considerarea responsabilității și sancțiunii indisolubil legate. Astăzi, aceste interpretări tind să se apropie, În măsura În care se recunoaște din ce În ce mai clar, independența lor reciprocă: pentru unii, aceasta semnifică faptul că justificarea preventivă a
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
fără coloana vertebrală a identității. partea a II-a exegeze grăbite de cititor hulpav Capitolul 1 TREI STUDII DE CAZ Considerații generale despre responsabilitatea intelectualului - Erorile intelectualului atașat de o ideologie. Trăim într-o lume a ierarhiilor, uneori chiar a dihotomiilor, oricât de mult sar impune corectitudinea politică. Stă în natura individualității umane să se compare, să se ia la trântă cu alte individualități umane. Între simplu și complex există o prăpastie plină de nuanțe, e adevărat, dar niciodată desființată. Unii
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
perioadă de frustrare, renunțare sau suprimare voluntară a trebuințelor primare inferioare ale gratificării acestora (ascetism, sublimare, efecte întăritoare ale respingerii, disciplină, persecuție, izolare”) (Maslow, op.cit, p.110) Aceasta pentru că există o distanță pe care psihologul o identifică instanțiatoare de dihotomii între două tipuri de psihologie: una care privește spre adâncurile din noi ca spre o prăpastie cu forțe întunecate ce trebuie ținute sub control, și alta care își acceptă clocotul imperativ al adâncurilor psihice pentru a-i gratifica pretențiile: „Conceptele
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
industrie, economie etc.). O deosebire poate, de asemenea, să fie făcută între „coevoluția cu” și „adaptarea la” un mediu în schimbare. Deși se face o distincție între un ,,sistem” și ,,mediul” său, este important de notat că nu există o dihotomie sau o limită clară între aceste două, în sensul că un sistem este separat de și, totodată, se adaptează la un mediu în schimbare. Noțiunea la care se ajunge privește cât de mult un sistem este legat de alte sisteme
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
este mai neutru, el este, de asemenea, foarte ambiguu. Termenul echivalent este consum cu risc. Uneori, termenii "consum impropriu" și "abuz" sunt utilizați pentru a transmite ideea că problemele legate de alcool reprezintă un fenomen marginal, sau că există o dihotomie directă între "consum" și "consum impropriu". Totuși, răul produs de alcool nu este un fenomen marginal, iar curbele de risc care descriu relația dintre consumul de alcool și răul produs nu identifică dihotomii simple între consumul impropriu și consumul fără
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
un fenomen marginal, sau că există o dihotomie directă între "consum" și "consum impropriu". Totuși, răul produs de alcool nu este un fenomen marginal, iar curbele de risc care descriu relația dintre consumul de alcool și răul produs nu identifică dihotomii simple între consumul impropriu și consumul fără niciun risc. Capitolul 2 Droguri licite, droguri ilicite. Particularități și estimări ale consumului de droguri în Europa 2.1. Principalele categorii de droguri întâlnite în traficul ilicit Drogurile, așa cum sunt ele definite, reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
adevăratul scop al științei este elaborarea de instrumente care să facă posibile predicțiile și descoperirile. Ei pun un mai mare accent pe practică și sunt foarte neîncrezători în explicațiile teoretice și în posibilitatea de a descoperi adevărul. Trecînd peste această dihotomie, vom observa că nimic nu îl împiedică pe realistul aflat în căutare de noi adevăruri să se folosească de noile instrumente ale științei. Mulți filosofi văd într-o explicație anume asupra unui eveniment cauze mai profunde și regularități mai cuprinzătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
a menține terminologia din engleză) este perceperea experienței (senzația) sau relația subiect-obiect. Relația I/Thou ("eu/tu") este relația dintre două persoane (amalgamul relației interumane). Cele două relații se pot schimba între ele. Concepția buberină nu este echivalentă cu concepția dihotomiei persoanei I și a III-a. Relația "eu/tu" stă la baza iubirii și include și întâlnirea cu tu-ul suprem (care este Dumnezeu). Concepția despre posibilitatea atingerii imaginației active prin care se obține realizarea simbolismului ascensiunii spre un alt
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
m) și viteza luminii (coeficientul Planck la pătrat).Viteza de propagare a luminii, de 229.792,458 m/s (sau 1 miliard 79 de milioane de km/oră) este și viteza propagării gravitației. În lumea infinitezimală a fizicii cuantice, descoperirea dihotomiei materiei (particulă-undă) și demonstrarea efectului observatorului demonstrează diferența dintre obiectivitate și subiectivitate vizavi de realitatea înconjurătoare. Incertitudinea percepției începe să fie înțeleasă prin definirea noțiunii de "spațiu-timp": două evenimente sunt similare pentru doi observatori doar dacă sunt privite simultan. O
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Biblia o poveste frumoasă pentru copii. Filosofii au fost preocupați de conștiință și au adus contribuții importante noțiunii, conferindu-i însă dreptul la o existență independentă, pe care ea nu o are. Filosofia, încercând să înțeleagă conștiința, a recurs la dihotomia "creier-minte" și la dualitatea "fizic-spirit". Nietzsche (vezi Cap. III, nota 16) asociază conștiința cu sentimentul de vină, iar Marx susține că aceasta are o bază socio-economică. Pentru Freud, subconștientul este mai important decât conștiința. Descartes consideră înțelegerea conștiinței ca factor
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
moleculelor și atomilor. Helmholtz, în anul 1847, enunță principiul conservării energiei. Joule, care credea în teoria atomică, pe care o învățase de la Dalton în tinerețe, dezvoltă teoria cinetică a gazelor. Ideile sale despre cinetică (mișcarea masei lucrurilor) îl conduc la dihotomia dintre putere și energie, foarte apropiate, și, totuși diferite, fapt care-l apropie de concepția cuantică. 11 Dean Radin (1952), cercetător în parapsihologie, scrie cartea Supernormal: Science, Yoga, and the Evidence for Extraordinary Psychic Abilities (2013). Pe baza efectului observatorului
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
fețe ale aceleiași monede: separarea lor anulează existența lor. Unitatea acestor noțiuni este redată sub forma unui dublu helix sau a unei duble spirale, cu o evoluție în bucle ascendente ("spiralogia"). Separarea acestei unități organice a dat naștere la axioma dihotomiei creier-spirit. Noul concept ("spiralogia") se bazează pe: 1) infrastructura comună a cunoașterii și conștiinței (creierul); 2) atributul înnăscut al creierului este acțiunea de a cunoaște; 3) progresul în spirală al cunoașterii constă într-o înțelegere superioară cu fiecare spiră; 4
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
se ocupă de economia serviciilor sugerează confruntarea tot mai vizibilă a sistemului economic prezent cu bunurile și valorile imateriale. Această abordare implică observația că economia serviciilor este mai puțin obiectuală, fiind mai deschisă către valori imateriale. Toate aceste analize mențin dihotomia dintre unelte și utilizarea lor<footnote Ciocanele, mașinile de scris, aparatele de radio, rachetele sunt unelte materiale a căror întrebuințare presupune un anumit gen de abilitate. Nicio unealtă nu a putut fi folosită vreodată fără o anumită cunoștință sau cultură
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
la-ntâmplare cu scuza că poți oricum să-l servești mai bine pe Dumnezeu; «nu-i împăca»; amintește-ți bine că și-ul meu este disjunctiv, creează două universuri necomunicante, ba poate chiar contrastante, oricum, repet, «de neconciliat»”. Prezentând această dihotomie extremistă, Hristos împinge și invită la o opoziție permanentă în fața lui Cezar, chiar dacă una non-violentă (spre deosebire de cea a zeloților). A doua noutate religioasă care se anunță pentru viitor este următoarea. Până astăzi, Biserica a aparținut unui univers țărănesc, care i-
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
partid al „păturilor medii”, dat fiind faptul că se contopește cu clasa muncitoare. Dar CD nu este așa. CD este (și a fost) expresia: a) micii burghezii; b) a lumii țărănești (gestionate de Vatican). Nu este vorba aici despre o dihotomie. Mica burghezie și lumea țărănească religioasă alcătuiau până mai ieri un unic univers. Mica burghezie italiană era încă de esență țărănească și, în ceea ce-i privește, țăranii sunt, oricum (după cum spunea Lenin), niște mic-burghezi, cel puțin ca potențial. Morala era
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]