586 matches
-
Fără dijmă, la noi, înainte de primul război mondial nu s-ar fi putut face agricultură. Dar ea s-a menținut și după reforma agrară. La noi în județul Ialomița, țăranii cu pământ și vite de muncă luau bucuroși pământ în dijmă, în special pentru porumb și cereale de primăvară. Primeau în schimb jumătate de recoltă și din nutreț, paie și coceni. Acolo unde proprietarii au prins secretul culturii porumbului, dijma a fost înlocuită. Cu prășitoarea dusă de un cal, cultura porumbului
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
țăranii cu pământ și vite de muncă luau bucuroși pământ în dijmă, în special pentru porumb și cereale de primăvară. Primeau în schimb jumătate de recoltă și din nutreț, paie și coceni. Acolo unde proprietarii au prins secretul culturii porumbului, dijma a fost înlocuită. Cu prășitoarea dusă de un cal, cultura porumbului a devenit foarte rentabilă în regie. Culesul era ușurat pentru că se recolta pe îndelete, iar grâul nu zorea pe nimeni, întrucât marii proprietari îl cultivau după leguminoase, islaz pășunat
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
pășunat de oi, arat în iunie în ogor negru, după rapiță sau după cereale de primăvară. Țăranul pierdea acum ocazia de a-și valorifica mai intens munca cu vitele și munca brațelor familiei. Înainte de apleca în America, am luat în dijmă o suprafață la gara Iovănești (Ialomița) de la familiile ing. Gh. Roiu, colonel Remus Opreanu, ing. Moțoi și Medigreceanu. Primeam pământul și dădeam în schimb o treime din recolta de boabe, fără paie și coceni. Pentru vecinii mei sistemul era de
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
de o arendă fixă. Aveam apoi marele avantaj de a putea ține vite multe, mai cu seamă oi, care formau supapa de siguranță a sistemului adoptat de mine. Ce mulțumit sunt acum aici în America, constatând că acest sistem de dijmă stă la baza agriculturii americane! Chiar aici în Illinois catedra de economie agrară ne arată cât de răspândit e sistemul de dijmă. În statul Illinois, 43% din ferme nu sunt cultivate de proprietari. Abia 1% sunt cultivate de administatori. Arendarea
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
siguranță a sistemului adoptat de mine. Ce mulțumit sunt acum aici în America, constatând că acest sistem de dijmă stă la baza agriculturii americane! Chiar aici în Illinois catedra de economie agrară ne arată cât de răspândit e sistemul de dijmă. În statul Illinois, 43% din ferme nu sunt cultivate de proprietari. Abia 1% sunt cultivate de administatori. Arendarea și dijma au contribuit la progresul agriculturii americane. E foarte important să se selecționeze vitele și plantele. Dar oamenii cum îi selecționăm
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
la baza agriculturii americane! Chiar aici în Illinois catedra de economie agrară ne arată cât de răspândit e sistemul de dijmă. În statul Illinois, 43% din ferme nu sunt cultivate de proprietari. Abia 1% sunt cultivate de administatori. Arendarea și dijma au contribuit la progresul agriculturii americane. E foarte important să se selecționeze vitele și plantele. Dar oamenii cum îi selecționăm? Cei care nu au predilecție, înclinare spre viața de țară, merg la orașe. Dar sunt tineri vânjoși, dinamici, cu pasiune
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
și plantele. Dar oamenii cum îi selecționăm? Cei care nu au predilecție, înclinare spre viața de țară, merg la orașe. Dar sunt tineri vânjoși, dinamici, cu pasiune pentru agricultură. Neavând capital suficient, ei ar rămâne pierduți în agricultură. Luând în dijmă, cu puțin capital, ei realizează un venit sigur. Acest proces de primenire a energiilor explică randamentul extraordinar pe care-l dau cei puțini, cei care au rămas la țară... Cei care dau pământul se împart în trei categorii: a) cei
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
a lui Etienne Harding). Însă abia în timpul Sfântului Bernard, abația Citeaux își capătă elanul veritabil și natura specifică, fondată pe echilibrul dintre rugăciune și lucru manual (deviza ordinului este "Crux et Aratrum", Crucea și plugul). Independența cistercienilor implică și refuzul dijmei și a veniturilor ecleziastice. Dijma ecleziastică reprezenta un sistem particular care îi obliga pe țărani să plătească clerului o zecime din recoltă, iar viticultorii nu-și puteau vinde vinul înainte ca membrii bisericii să-l fi comercializat pe al lor
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
abia în timpul Sfântului Bernard, abația Citeaux își capătă elanul veritabil și natura specifică, fondată pe echilibrul dintre rugăciune și lucru manual (deviza ordinului este "Crux et Aratrum", Crucea și plugul). Independența cistercienilor implică și refuzul dijmei și a veniturilor ecleziastice. Dijma ecleziastică reprezenta un sistem particular care îi obliga pe țărani să plătească clerului o zecime din recoltă, iar viticultorii nu-și puteau vinde vinul înainte ca membrii bisericii să-l fi comercializat pe al lor. Fiu al lui Tescelin de
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
lumea asta, afara de Dumnezeu. Dar tu? Eu iar de nime, afara de Dumnezeu și de Mama-pădurilor." Mama-pădurilor era o zână urâtă a cărei suflare pustia câmpurile și pădurile și distrugea oștile cu platoșe de fier. Ea îi cerea împăratului dijmă din toți nou-născuții împărăției. În ziua aceea, la miezul nopții, ea urma să vină după micile victime. O furtună cumplită îi vestește sosirea. Făt-Frumos o prinde pe vrăjitoare și o închide într-o piuă mare de piatră acoperită cu o
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de pământ, de unelte și de animale de muncă, cât și lipsa de islazuri, îi obliga pe țăranii din satele comunei să facă învoieli agricole cu proprietarii de moșii destul de avantajoase pentru proprietari. Cele mai frecvente învoieli erau arenda și dijma. Pentru a putea să se angajeze însă la lucru pe moșie sau să primească pământ în arendă, țăranii trebuiau să efectueze unele munci la administratorul, vechilul sau contabilul moșiei. învoielile agricole se făceau pe timpul iernii când podul țăranilor era golit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
moderne cu puternice rămășițe feudale, deoarece moșierii își modernizează inegal și într-un ritm lent proprietățile, iar țăranii împroprietăriți continuă să fie legați de marea proprietate prin "tocmeli" de munci agricole, legiferate în 1867 și în 1872, și prin sistemul dijmei 318. Industria începe să facă progrese abia la începutul secolului al XIX-lea, ritmul dezvoltării acesteia crescând la mijlocul și mai ales în cea de-a doua jumătate a veacului. Dacă la începutul perioadei predomină industria casnică, meșteșugurile și mica producție
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dictaturei dictature 1 2 dictaturei dictatură 2 2 dictaturi dictatură 2 2 dictaturii dictatură 1 2 DIETA dietă 1 2 Dieta dietă 17 2 Dietă dietă 11 2 dietal dietal 1 2 dietale dietal 1 2 Dietei dietă 7 2 Dijma dijmă 1 2 dijma dijmă 1 2 dijmă dijmă 6 2 dijmei dijmă 2 2 dinast dinast 3 2 dinaști dinast 2 2 DINASTIA dinastie 1 2 Dinastia dinastie 3 2 Anexa 3. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dictature 1 2 dictaturei dictatură 2 2 dictaturi dictatură 2 2 dictaturii dictatură 1 2 DIETA dietă 1 2 Dieta dietă 17 2 Dietă dietă 11 2 dietal dietal 1 2 dietale dietal 1 2 Dietei dietă 7 2 Dijma dijmă 1 2 dijma dijmă 1 2 dijmă dijmă 6 2 dijmei dijmă 2 2 dinast dinast 3 2 dinaști dinast 2 2 DINASTIA dinastie 1 2 Dinastia dinastie 3 2 Anexa 3. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul din
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dictaturei dictatură 2 2 dictaturi dictatură 2 2 dictaturii dictatură 1 2 DIETA dietă 1 2 Dieta dietă 17 2 Dietă dietă 11 2 dietal dietal 1 2 dietale dietal 1 2 Dietei dietă 7 2 Dijma dijmă 1 2 dijma dijmă 1 2 dijmă dijmă 6 2 dijmei dijmă 2 2 dinast dinast 3 2 dinaști dinast 2 2 DINASTIA dinastie 1 2 Dinastia dinastie 3 2 Anexa 3. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul din 1877 Clase lexicale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dictatură 2 2 dictaturi dictatură 2 2 dictaturii dictatură 1 2 DIETA dietă 1 2 Dieta dietă 17 2 Dietă dietă 11 2 dietal dietal 1 2 dietale dietal 1 2 Dietei dietă 7 2 Dijma dijmă 1 2 dijma dijmă 1 2 dijmă dijmă 6 2 dijmei dijmă 2 2 dinast dinast 3 2 dinaști dinast 2 2 DINASTIA dinastie 1 2 Dinastia dinastie 3 2 Anexa 3. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul din 1877 Clase lexicale Pressa
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dictaturi dictatură 2 2 dictaturii dictatură 1 2 DIETA dietă 1 2 Dieta dietă 17 2 Dietă dietă 11 2 dietal dietal 1 2 dietale dietal 1 2 Dietei dietă 7 2 Dijma dijmă 1 2 dijma dijmă 1 2 dijmă dijmă 6 2 dijmei dijmă 2 2 dinast dinast 3 2 dinaști dinast 2 2 DINASTIA dinastie 1 2 Dinastia dinastie 3 2 Anexa 3. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul din 1877 Clase lexicale Pressa 1877 România liberă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dictatură 2 2 dictaturii dictatură 1 2 DIETA dietă 1 2 Dieta dietă 17 2 Dietă dietă 11 2 dietal dietal 1 2 dietale dietal 1 2 Dietei dietă 7 2 Dijma dijmă 1 2 dijma dijmă 1 2 dijmă dijmă 6 2 dijmei dijmă 2 2 dinast dinast 3 2 dinaști dinast 2 2 DINASTIA dinastie 1 2 Dinastia dinastie 3 2 Anexa 3. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul din 1877 Clase lexicale Pressa 1877 România liberă 1877
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dictaturii dictatură 1 2 DIETA dietă 1 2 Dieta dietă 17 2 Dietă dietă 11 2 dietal dietal 1 2 dietale dietal 1 2 Dietei dietă 7 2 Dijma dijmă 1 2 dijma dijmă 1 2 dijmă dijmă 6 2 dijmei dijmă 2 2 dinast dinast 3 2 dinaști dinast 2 2 DINASTIA dinastie 1 2 Dinastia dinastie 3 2 Anexa 3. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul din 1877 Clase lexicale Pressa 1877 România liberă 1877 Românul 1877 Timpul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dictatură 1 2 DIETA dietă 1 2 Dieta dietă 17 2 Dietă dietă 11 2 dietal dietal 1 2 dietale dietal 1 2 Dietei dietă 7 2 Dijma dijmă 1 2 dijma dijmă 1 2 dijmă dijmă 6 2 dijmei dijmă 2 2 dinast dinast 3 2 dinaști dinast 2 2 DINASTIA dinastie 1 2 Dinastia dinastie 3 2 Anexa 3. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul din 1877 Clase lexicale Pressa 1877 România liberă 1877 Românul 1877 Timpul 1877
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Benedict, originar din Languedoc și cu mare influență pe lîngă Ludovic cel Pios, Benedit d'Aniane. Ei au sprijinit constant definirea dogmei, adoptarea liturghiei romane, răspîndirea practicilor religioase și a moralei creștine. Ei au asigurat Bisericii venituri regulate, generalizînd instituția *dijmei și independența domeniilor sale prin privilegiul *imunității. În schimb, suveranul carolingian așteaptă mult de la această Biserică pe care o consideră a fi Biserica sa. El așteaptă de la ea mai întîi și nu este o formulă de stil rugăciuni eficace pentru
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
contextul marelui elan care transformă lumea rurală sînt numite de textele contemporane "exacțiuni", "obiceiuri proaste". Condiția țăranilor. Oare pentru atîta lucru trebuie să facem cel mai sumbru tablou al condiției țăranului, copleșit sub greutatea atîtor "exacțiuni", la care se adaugă *dijma în folosul Bisericii? S-ar părea că nu, și aceasta pentru o mulțime de motive de ordin economic și social. Din punct de vedere economic, țăranii nu au fost numai artizanii, ci și beneficiarii marelui avînt al producției rurale între
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și de una sau mai multe calfe și ucenici trăind adesea sub acoperișul său. Parohia rurală și orașul. La țară, parohia constituie, după familie, marele cadru al vieții colective. Preotul, ai cărui enoriași trebuie să-i asigure subzistența prin plata *dijmei, joacă un rol de șef în același timp din punct de vedere spiritual și lumesc. De cîte ori este nevoie, adunarea locuitorilor, care regrupează șefii familiilor celor mai bogate, se reunește și ia deciziile de interes comun, privind în special
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu loc în curie. Descîntător. Este cel care desface vraja făcută de un vrăjitor asupra unui om, animal sau recoltă; de fapt, puterile pe care descîntătorii și vrăjitorii le dețin de la Satana sînt bivalente: ei pot face și desface vrăji. Dijmă. A zecea parte din recolte și din veniturile vărsate pentru întreținerea clerului. Este un obicei de origine iudaică preluat din Biserica primitivă și repus în practică de Carolingieni în secolul al VIII-lea. Sub Vechiul Regim, dijma era adesea mai
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și desface vrăji. Dijmă. A zecea parte din recolte și din veniturile vărsate pentru întreținerea clerului. Este un obicei de origine iudaică preluat din Biserica primitivă și repus în practică de Carolingieni în secolul al VIII-lea. Sub Vechiul Regim, dijma era adesea mai mică decît a zecea parte. Dioceză. În Antichitatea tîrzie, grup de provincii plasate sub autoritatea unui vicar. În Evul Mediu și pînă în zilele noastre, circumscripție ecleziastică dirijată de un episcop. Dogmă. Ansamblu de credințe care constituie
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]