217,423 matches
-
--- Amos Oz răspunde La adresa de Internet www.pwf.pragonet.cz poate fi citit un interviu luat celui mai cunoscut scriitor israelian, Amos Oz, de către Michael March, directorul Festivalului Cărții de la Praga. Apropo de Carte: o consideră sacră? „Nici o carte nu e sacră pentru mine. Sacră e doar viața, viața omenească”. Apropo de război: Cioran spunea că fiecare carte e o sinucidere amînată; este fiecare război o carte
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
întoarce o privatizare prin licitație și îl scoate din joc și din țară pe un neamț care a plătit prețul întreg pentru ca olteanul să cumpere la jumătate. Acolo umblă un senator cît o locomotivă și zice pe tine te pun director la balta cutare, face chefuri deșănțate (inclusiv la crama recuperată de la un investitor german), iar la sfîrșit adună mîncarea de pe mese în pet-uri de Coca-Cola și o duce acasă. Acolo e o lege aparte, pe care n-o controlează
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
așa ceva nu ai cum să te înșeli, ele sînt acolo, un pic prea departe ca să le văd însă și numărul. Dosarele MT despre care funcționarii Serviciului Român de Informații mă asigură că nu există? Contrazicînd oarecum răspunsul primit oficial de la directorul de azi al SRI, Costin Georgescu, care nu spune că nu există, ci că nu are cadrul legal care să-i permită să mi le dea la consultat. Un fel de: în primul rînd n-am furat eu găina, și
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
la care se vînduseră, în avans, peste 70000 (șaptezeci de mii) de bilete, o ediție către care se porniseră trupe și decoruri și cohorte de spectatori din lumea largă, o ediție de care s-a ales praful într-o clipă. Directorul festivalului, Bernard Faivre d’Arcier (aflat la ultimul mandat) a jucat cartea demnității și a prudenței: deși autoritățile locale s-au pronunțat pentru deschiderea festivalului, cu orice preț, directorul a preferat să renunțe, să anuleze secțiunea oficială (“In”-ul), decît
Avignon, Of(f), Of(f), Of(f) ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13643_a_14968]
-
o ediție de care s-a ales praful într-o clipă. Directorul festivalului, Bernard Faivre d’Arcier (aflat la ultimul mandat) a jucat cartea demnității și a prudenței: deși autoritățile locale s-au pronunțat pentru deschiderea festivalului, cu orice preț, directorul a preferat să renunțe, să anuleze secțiunea oficială (“In”-ul), decît să joace sub presiune, ca și cînd ar fi luat publicul ostatec... Pentru Avignon a fost un șoc. Ziarele locale publicau cifre mirobolante, despre dimensiunile astronomice ale pagubei... Primărița
Avignon, Of(f), Of(f), Of(f) ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13643_a_14968]
-
vremii. Despre imensul scandal al plagiatului din acest roman, nici o vorbă. Să fi predominat opinia că, în curăția sa spirituală, publicul cititor trebuie cruțat de tot ce i-ar putea altera inocența? Și, totuși, datele nu sunt eludate. Mihail Sadoveanu, director al Teatrului Național din Iași ( 1910-1919), membru al Academiei Române și președinte de Senat ( dacă nu ne înșelăm), în vechiul regim, apoi președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor, șef al delegației române la Conferința de pace de la Paris, membru al Prezidiului
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
Brașovul a fost o chestie colosală, parcă eram în străinătate. Mă atrăgeau, în special, săsimea și civilizația germană. Nimeni nu știa că scriu poezii și erau, ce e drept, proaste. Și culmea, plimbându-mă eu așa, singur, mă întâlnesc cu directorul liceului, profesorul Bălăceanu, de limba română. Îl salut, luându-mi șapca neagră cu bentiță galbenă de pe cap, și el zice: Băiețică, dar tu ce cauți aici?. Eu m-am pierdut și am tăcut, lăsând capul jos, pentru că directorul crezuse ori
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
întâlnesc cu directorul liceului, profesorul Bălăceanu, de limba română. Îl salut, luându-mi șapca neagră cu bentiță galbenă de pe cap, și el zice: Băiețică, dar tu ce cauți aici?. Eu m-am pierdut și am tăcut, lăsând capul jos, pentru că directorul crezuse ori că fumam, ori că aveam întâlnire cu vreo fată. Și nu era nici una dintre acestea. După care, profesorul Bălăceanu zice: Or scrii poezii?. La care, eu n-am spus nu, ci am lăsat capul și mai jos. El
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
mici grădini/ cu hălbi/ de bere lîncedă, pe mese,/ cu straturi de cîrciumărese/ și,-n spate, prăfuite nălbi". Nu sînt disprețuite nici anecdotele prelucrate cu răbdare, distilate în așa chip încît să consume cu libertatea subtilă a discursului: "Cutăruia, ajuns director/ din mic șofer de Volgă mare,/ ce-l luase, cu aplomb pe rector,/ la întrebări, că de ce n-are/ o diplomă ( nici el n-avea,/ dar sta-n fotoliu de mașină),/ Dimov/ cu glas de catifea:/ «Pentru că n-am avut
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
șofer de Volgă mare,/ ce-l luase, cu aplomb pe rector,/ la întrebări, că de ce n-are/ o diplomă ( nici el n-avea,/ dar sta-n fotoliu de mașină),/ Dimov/ cu glas de catifea:/ «Pentru că n-am avut mașină».// Aceluiași director, care,/ dîndu-l afară, cu un șpiț/ în spate, pe un oarecare,/ îi spuse, cum te-nchei la șliț,/ satisfăcut, «Ei, dom Dimov,/ ce zici?», acesta ( ca un miel de blînd): «Păi, dacă și pe tov./ ( urmează numele-unui prim-/ culturnic) l-aț
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
către Dragoș Bucur (premiul de interpretare)... Așa se face că ia Henryk Golebiewski, "Edi" din Edi - și toată lumea e mulțumită (mai puțn Dragoș, care chiar merita!). Cînd urc pe scenă pentru a anunța "mențunea specială a juriului" pentru Xavi Jimenez (directorul de imagine la Intacto), simt în picioare povara celor mai bine de două săptămîni de văzut filme, bifat, alergat, trambalat cu trenul... Și-abia aștept să mă-ntorc acasă, la "Tara" mea, și să pun capul pe pernă. Noapte bună
Noi și Gerry - Jurnalul unui jurat - by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13803_a_15128]
-
harnici și mai plini de har sunt, În opinia noastră, Lucian HETCO din Germania, Ioan MICLĂU și George ROCA din Australia, Alexandru CETĂȚEANU, Ligya DIACONESCU și George FILIP din Canada și, În mod deosebit, părintele prof. univ. dr. Theodor DAMIAN, directorul Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă din New York. Despre distinsul teolog, poet și om de cultură Theodor DAMIAN și despre luminătoarele lui fapte de cultură am mai avut prilejul de a vorbi, nu doar spre a semnala excelenta revistă
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
fi fericiții beneficiari ai nou createi ușurinți: ambele instituții naționale, sporindu-și bugetul cam cu o sută de milioane de euro anual își vor putea, eventual, reînnoi aparatura, tehnica depășită și, în orice caz, vor asigura salarii de subzistență președinților directori generali, șefilor de sectoare de măcar unu la sută din valoarea globală. Tari pe bănuții lor, ce nu vor mai fi administrați de ministere avare, nu vor mai ajunge la casierii înjumătățiți și cu lingurița dați, granguri de pe crengile cele
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
mai departe. Nu ne duce mintea cum se va consola guvernul de pierderea monopolului la radioteleviziunea de stat, poate unde, pe banii noștri și mai puțin ai săi, instituțiile respective tot lui îi revin, cu flintași la poartă. Cu președinte director general, de către Putere căftănit. Și cum, mai înainte de a deveni libere precum pasărea cerului, respectivele instituții s-au curățat de toți cei ce nu aparțineau Puterii și aveau un cuvânt de spus. Cei ce au rămas sunt îndemnați să se
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
e dedesubtul suprafeței culturale - reprezintă de fapt cultura și gândirea central europeană pentru mine. Am început să lucrez cu scriitori din această parte a lumii când am condus lucrările unui festival internațional de poezie din Țara Galilor, 1995-1999. Am fost apoi directorul unui trust cu un program cuprinzător de traduceri literare (1999-2001). Am fost invitată în țările cu care colaboram; ca mulți alții înaintea mea, am fost pur și simplu captivată de Europa de sud-est. De ce? Acum o sută de ani poate
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
de interpretare muzicală, am stocat o serie de impresii ce se foiesc tot mai mult în in box-ul lor de unde se cer a fi printate. Așadar... 1) "", cum este denumit concursul de la Bacău, s-a dovedit (și grație inimosului director Gheorghe Gozar) un mărinimos loc de oficiere (ca într-un ritual ori ceremonial) a teribilelor energii depuse de către tinerii noștri mai mult sau mai puțin înclinați întru domesticirea unor instrumente. 2) " Cine pețește o fată frumoasă îi dă și dotă
Primăvara artelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13825_a_15150]
-
a mesajului prea sofisticate, prea lungi ori prea înalte de unde, și în cazul ei, cuvîntul de ordine este autenticitatea ca echivalent estetic al noțiunii televizuale de live. Pentru Olivier Mongin supraviețuirea culturii este dependentă de posibilitatea experienței. În literatură, constată directorul revistei Esprit, două au rămas imaginile concurente ale experienței: cea a trecutului expusă ca mumie într-un mare muzeu istoric ( un trecut exterior experienței anamnezice) și cea a unor suculente și rudimentare felii de viață expuse ca aură a trupului
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
muncă. De regulă, se întorc, amnezici, la poarta uzinei pe care-au fericit-o cu înalta lor competență muncitorească și încep să vocifereze c-au fost dați afară pe nedrept. Protestează ei ce protestează, mai dau c-o piatră în director, mai blochează o șosea națională, mai aruncă vina pe străinătatea care-a ruinat înfloritoarea economie națională, mai ridică amenințător pumnul și promit că data viitoare nu se vor lăsa duși de nas de pesedei: data viitoare vor vota cu cealaltă
O nouă ideologie: „badigardismul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13810_a_15135]
-
icon-uri intr-un listview altfel decât cu un imagelist" ( freelists.org/archives); "Crearea icon-urilor" ( digimedia.ro); "datorită folosirii lor consecvente, unele iconuri au căpătat o recunoaștere universală" (afaceri.net) - și cu pluralul masculin: " Dând click pe iconul unui director din arbore, conținutul lui apare în dreapta, sub forma unei liste de iconi și nume" (news.infonet.ro). Cea mai bine fixată și mai răspîndită pare totuși a fi forma icoană, mai ales la plural (care, în principiu, ar putea fi
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
de un demers al unui regizor tînăr, care lucrează pe un text dificil și complex, un text foarte special, care lucrează acum cu o trupă profesionistă. O probă importantă pentru orice creator. Așa cum pentru actori este aproape fundamental cu ce director de scenă se întîlnesc, așa și pentru aceștia, anvergura unui actor, experiența, energiile, numele sînt la fel de importante pentru ceea ce își propun să comunice. Și mai ales cum. Trupa de la Odeon, fără să aibe poate numele de la Bulandra, de pildă, este
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
Mircea Mihăieș Provenit, din câte se spune, din corpul ofițeresc al grănicerilor, dl. Timofte, directorul S.R.I., nu s-a dezbărat nici azi, după reciclarea prin Parlament, de unul din curioasele ticuri ale armei pe care-a servit-o ( sau nu). După cum știe orice răcan, grănicerii armatei comuniste păzeau granița stând cu fața spre interiorul țării
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
șira spinării , dar prea se abuzează de dreptul de-a aresta plevușca într-o țară în care rechinii își văd nestingheriț de înotul în ape tulburi. Dacă judecătoarea Ciucă a avut legături cu mafia italiană, cinstit ar fi fost ca directorul Timofte să scoată dovezile, și nu să le țnă doi ani, până când i-a căzut bine partidului să se descotorosească de-un element incomod. În noul context, nici un om normal nu mai dă doi bani pe hârtiile țnute în mânecă
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
peste câteva minute, ca să interpretez un rol din care nu-mi mai amintesc primul cuvânt. Visul ăsta se poate prelungi și complica mult. Mă îngrijorez și sunt chiar îngrozit, publicul e nerăbdător și fluieră, caut pe cineva, pe sufleor, pe directorul teatrului și îi spun: dar e îngrozitor, ce pot să fac? El îmi răspunde rece că trebuie să mă descurc cumva, cortina se va ridica imediat, nu se mai poate aștepta mult. Groaza mă paralizează. Am încercat să reconstruiesc câteva
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
Marea Unire din 1918) sunt privite iarăși prin ochii celor apropiați protagoniștilor cărții, iar numele aduse în dialog nu sunt deloc lipsite de rezonanță, de la din nou, Matyla Ghyka, atunci ambasador la Londra, la Ernst Jünger, sau la Jean Mouton, director al Institutului francez din București. Cuplul Hélène-Paul Morand nu scapă de eticheta colaboraționismului, simpatiile lor pentru Hitler sunt în afară de îndoială, adeziunea la politica guvernului de la Vichy e certă (exemplele din articolele scrise atunci de Morand sunt edificatoare), însă imaginea se
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
comparată, lucrurile s-au petrecut după cum urmează. La câțiva ani după ce mi-am început, în 1957, prin repartiție guvernamentală activitatea la Institutul de Istorie Literară și Folclor, actualul Institut de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Academia Română i-a solicitat directorului să trimită propuneri pentru doctorat. Ei bine, contrar tuturor așteptări- lor, singurul propus a fost subsemnatul, cu toate că mai erau destui tineri apreciați cu state de serviciu mai bogate. G. Călinescu mi-a fixat ca lucrare formularea unui răspuns documentat la
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]