1,946 matches
-
tătuc. Liviu Dragnea este esența tătucului care conduce cu biciul, cu zăhărelul și cu televiziunea. Criteriile sale de evaluare sunt iraționale, niciodată obiective (aud că din tot Guvernul au trecut examenul doar Petre Daea, Olguța Vasilescu și Carmen Dan?!), profund discreționare. Un vătaf de județ care nu și-a depășit niciodată condiția și care, ca mulți alții înaintea lui, se uită la filme străine visându-și soclul în istorie.
Eu te-am făcut, eu te omor. Dragnea schimbă foaia () [Corola-blog/BlogPost/339695_a_341024]
-
care dictează întregul sistem economic va avea putere completă să decidă ceea ce va primi fiecare și în ce condiții. Nu va decide doar ce produse și servicii vor fi disponibile și în ce cantități, dar va direcționa și distribuirea acestora discreționară între persoane”). Pentru că raționalizarea bunurilor de consum nu poate răspunde diferitelor preferințe de utilitate ale consumatorilor (unii își doresc mai mult din bunul X și mai puțin din Y, iar raționalizarea și „împărțirea” discreționară nu va avea cum să mulțumească
Celor care-și imaginează că „înainte” nu se fura ca acum () [Corola-blog/BlogPost/338990_a_340319]
-
dar va direcționa și distribuirea acestora discreționară între persoane”). Pentru că raționalizarea bunurilor de consum nu poate răspunde diferitelor preferințe de utilitate ale consumatorilor (unii își doresc mai mult din bunul X și mai puțin din Y, iar raționalizarea și „împărțirea” discreționară nu va avea cum să mulțumească aceste diferențe de utilitate). Astfel s-a dezvoltat și în România o piață neagră a bunurilor și serviciilor. Celebra expresie „pe sub mână” evidențiază chiar asta, comerțul spontan, ilicit după strandardele de atunci. Acest comerț
Celor care-și imaginează că „înainte” nu se fura ca acum () [Corola-blog/BlogPost/338990_a_340319]
-
demisia, aceste rămâneri în urmă nu ar fi fost făcute publice, crede jurnalistul Cristian Tudor Popescu. Ce se întâmplă acum în PSD „are legătură cu raporturile de putere din partid”. „Dl Dragnea transmite către partid că puterea sa este arbitrară, discreționară. Cine nu se conformează, trebuie să plece”. „Dl. Grindeanu nu vrea să se afunde cu totul în minciuna din campania electorală. Îi transmite dlui Dragnea: Generalissime, tovarășe prim secretar, nu vreau să mă compromit cu totul. Dacă și-ar da
PSD a votat retragerea sprijinului guvernului. Grindeanu: „Nu-mi dau demisia”. UPDATE () [Corola-blog/BlogPost/339157_a_340486]
-
principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu. Curtea a mai reținut că acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituționale ale acestei autorități, consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituție, și transformarea
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
manoperă mult peste prețurile de referință din piața specifică, apreciindu-se că este necesar a fi reglementat cel puțin un criteriu de evaluare a acestui cost, tocmai pentru a se evita incidența abuzului de drept, precum și a unui comportament discreționar din partea unităților reparatoare. ... 55. În concluzie, situația constatării unei disproporții vădite între valoarea reparației bunului și prețurile medii practicate în piață, având la bază faptul că despăgubirea va fi achitată de către un terț, constituie, prin ea însăși, o
DECIZIA nr. 19 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283823]
-
invocată, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 649 din 24 octombrie 2018. Se arată că, potrivit regulii anterior menționate, parlamentarii, fie că fac parte din rândul majorității, fie din cel al opoziției, trebuie să se abțină de la exercitarea discreționară a drepturilor procedurale și să respecte principiul proporționalității, care este de natură să asigure adoptarea deciziilor ca urmare a unei dezbateri publice prealabile. Se subliniază că, atât în procesul legislativ, cât și în activitatea de control parlamentar asupra Guvernului sau
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
Serviciul Român de Informații este o instituție cu un mod de lucru cu nimic mai diferit de ceea ce se întâmplă în administrația publică din România: profesionalizarea este o floare rară, promovările în funcții sunt făcute de multe ori în mod discreționar și posturile sunt transmise ca „un fel de moștenire” din generație în generație. Dar cum se simt oare lucrătorii de bună credință din cadrul acestei instituții văzând că într-o clipă credibilitatea SRI riscă să se ducă pe apa sâmbetei? Până
În facultate, am fost la un interviu de angajare, iar intervievatorul m-a întrebat, din senin, dacă aș vrea o carieră în SRI () [Corola-blog/BlogPost/337984_a_339313]
-
sistemul public de asigurări sociale de sănătate, creându-și un monopol asupra a tot ceea ce află în responsabilitatea instituției. Într-o țară în care există o prăpastie uriașă între angajații din sistemul public și cel privat, măririle de salarii făcute discreționar și fără nici cel mai mic interes pentru evaluarea impactului și consecințelor ulterioare, nu fac altceva decât să întărească divergențele dintre cele două categorii sociale. Am întâlnit și funcționari de bună credință, care își fac meseria cu profesionalism și muncesc
În realitate, CNAS e doar un plătitor de facturi ale marilor companii IT, care controlează asigurările sociale de sănătate () [Corola-blog/BlogPost/337990_a_339319]
-
mult mai mult decât cea pe care o perpetuăm, din inerție, probabil și neconstituțional, de 25 de ani! Pentru că, din perspectiva Constituției, problemele din poliție s-ar rezolva cu girul Înaltei Curți, în spiritul legalității și imparțialității, nu prin dispozițiile discreționare, partizane, ale unui politician ajuns ministru de interne În fine, să ne mai uităm o dată la Constituție, pentru a înțelege ce ne spune textul (nu ce-or fi gândit constituanții și nici ce ne-am imaginat noi până acum) despre
Viitorul nu mai sună. De ce ordonanța privind interceptările este neconstituțională () [Corola-blog/BlogPost/337991_a_339320]
-
mult mai mult decât cea pe care o perpetuăm, din inerție, probabil și neconstituțional, de 25 de ani! Pentru că, din perspectiva Constituției, problemele din poliție s-ar rezolva cu girul Înaltei Curți, în spiritul legalității și imparțialității, nu prin dispozițiile discreționare, partizane, ale unui politician ajuns ministru de interne. Iar asta ar fi o garanție cu privire la respectarea drepturilor mele constituționale, inclusiv împotriva unor eventuale abuzuri, care ar putea fi foarte tentante, când vine vorba despre interceptări. Ah, și un excelent scut
Viitorul nu mai sună. De ce ordonanța privind interceptările este neconstituțională () [Corola-blog/BlogPost/337991_a_339320]
-
un excelent scut constituțional anti-SRI. Iar, dacă simțim nevoia, putem să ne gândim așa: Imediat după Revoluție, e posibil ca Adunarea Constituantă să fi vrut să pună poliția sub umbrela instanțelor, tocmai pentru a nu mai fi vreodată posibilă acțiunea discreționară a miliției de până în ‘89, care era supusă doar puterii executive. Amintesc că acest conflict, dintre realitățile funcționale și textele constituționale privind organizarea și funcționarea poliției, a mai dat naștere, în trecut, la interpretări contradictorii în jurisprudența CCR. Prin urmare
Viitorul nu mai sună. De ce ordonanța privind interceptările este neconstituțională () [Corola-blog/BlogPost/337991_a_339320]
-
sistemul să-și revină. Sunt voci care vorbesc despre naționalizarea sistemului de pensii. Dacă îmi cereți opinia, este o mare prostie, mai ales dacă ai face naționalizarea sistemului de pensii pentru a încerca să acoperi găuri create de măsurile acestea discreționare. Nu există niciun fel de justificare, asta este o măsură pe care o iei o dată și atât. Nu ajută mai la nimic. Din punctul meu de vedere, noi ar trebui să mergem în continuare pe sistemul de trei piloni, să
sistemul de pensii „nu va putea rezista” dacă se continuă politica pensiilor speciale votate în Parlament () [Corola-blog/BlogPost/338122_a_339451]
-
Unele te duc spre faptul că sistemul este fraudulos, altele pentru că sistemul nu a fost optimizat ca resursele să ajungă mai degrabă la cei care cu adevărat au nevoie de ele”, susține ministrul Muncii. Dragos Pîslaru vorbește despre un sistem „discreționar” în sistemul de acordare a beneficiilor. „Există un sistem discreționar al persoanele care împing mai apoi dosarele către autoritatea de plată, fără a avea pe cineva în spate care ar putea să îi deranjeze. Și aici, bineînțeles, e un sistem
Iată ce a constatat ministrul Dragoș Pîslaru după ce s-a uitat cu atenție la numărul asistaților social: „Asta nu mai înseamnă că ți se pare, că s-ar putea..." () [Corola-blog/BlogPost/338135_a_339464]
-
pentru că sistemul nu a fost optimizat ca resursele să ajungă mai degrabă la cei care cu adevărat au nevoie de ele”, susține ministrul Muncii. Dragos Pîslaru vorbește despre un sistem „discreționar” în sistemul de acordare a beneficiilor. „Există un sistem discreționar al persoanele care împing mai apoi dosarele către autoritatea de plată, fără a avea pe cineva în spate care ar putea să îi deranjeze. Și aici, bineînțeles, e un sistem în care lucrurile se acopere: dacă eu controlez autoritatea care
Iată ce a constatat ministrul Dragoș Pîslaru după ce s-a uitat cu atenție la numărul asistaților social: „Asta nu mai înseamnă că ți se pare, că s-ar putea..." () [Corola-blog/BlogPost/338135_a_339464]
-
dreptul să operaționalizeze programul de guvernare cu care intrase în cursa electorală, el nu are dreptul să înșele electoratul prin modul în care o face: prima sa operațiune importantă este una neînscrisă în acest program și ea a fost realizată discreționar, amatoristic, pe furiș, arogant și sfidând sfera publică românească. Eșecul etic al actului guvernamental a determinat manifestarea prin protest în spațiile urbane din România a unei părți semnificative a electoratului, de fapt, o activare a conștiinței civice care a acuzat
Etica guvernamentală () [Corola-blog/BlogPost/338150_a_339479]
-
cu ideea că atunci când te angajezi la o firmă din România e de la sine înțeles că o să faci compromisuri: ore suplimentare, sarcini în afara fișei de post, ture de noapte apărute din senin, muncă de sărbători, lucru fără pauze civilizate, remunerație discreționară etc. Campania își propune să contribuie la formarea unor tineri maturi, care știu că puterea e la ei și că orice nedreptate resimțită poate fi soluționată pe calea implicării în activitatea sindicală și a dialogului social. Mai multe detalii despre
„Vei fi o paria în acest birou. O să te îmbolnăvești de cap”. Andreea, angajata căreia firma i-a interzis să lucreze () [Corola-blog/BlogPost/337920_a_339249]
-
legea e detaliată, prescrie pas cu pas procesul de selecție, de la alcătuirea profilului, la difuzarea anunțului, și până la derularea interviurilor. Acest lucru a fost făcut nu pentru a îngrădi în vreun fel autoritatea publică tutelară, ci pentru a evita caracterul discreționar al procesului de selecție. Cu alte cuvinte, cât timp joacă corect, adică în interesul exclusiv al companiilor pe care le păstoresc și nu în favoarea unor interese de grup, ministerele nu au niciun motiv să se simtă călcate în picioare. Ministrul
Un stat nu poate fi condus ca o firmă privată. Dar firmele de stat din România de ce nu pot fi conduse după guvernanța corporativă? () [Corola-blog/BlogPost/337933_a_339262]
-
pe români. Acei români plecați peste hotare sau, mai bine zis, alungați peste hotare de lipsa perspectivelor din propria lor țară. Românii au reacționat electoral atât de tranșant la alegerile din 2014 și pentru că au retrăit o traumă națională. Statul discreționar, care le dădea în comunism hrană cu porția, le dădea acum democrație cu porția. La aproape doi ani după această rușine istorică, artizanul acesteia, Victor Ponta, îi umilește din nou pe români, mințind cu seninătate și dispreț, și susține că
Statul român și statul la coadă () [Corola-blog/BlogPost/337702_a_339031]
-
interesează în cauză, Curtea a reținut că acordarea măsurilor reparatorii constând în atribuirea de bunuri sau servicii sau, după caz, refuzul de acordare a acestora ori neincluderea pe lista bunurilor disponibile a anumitor bunuri nu pot fi realizate în mod discreționar, ci justificat, în coordonatele trasate de legea specială (Decizia nr. 455 din 24 iunie 2020, paragrafele 34-36). ... 23. În fine, Curtea a mai observat (paragraful 40 din aceeași decizie) că entitățile deținătoare acționează în virtutea unui cadru legislativ elaborat în
DECIZIA nr. 384 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292983]
-
care nu este aleasă de majoritatea cetățenilor să câștige alegerile pentru funcția de primar. Faptul că legiuitorul constituțional a lăsat modalitatea de alegere a primarului la nivelul legislației infraconstituționale nu înseamnă că legiuitorul infraconstituțional poate adopta orice soluție în mod discreționar. Instituția primarului este unul dintre acele organe prin care poporul exercită suveranitatea, conform art. 2 din Constituție, iar reprezentativitatea nu poate fi asigurată prin cea mai redusă majoritate posibilă, cea relativă. Se ajunge ca un candidat la această funcție care
DECIZIA nr. 458 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294243]
-
sensului juridic al termenilor folosiți determină apariția unor noțiuni improprii care nu se mai integrează în domeniul legislativ reglementat, destinatarul normei fiind pus în situația de a nu mai cunoaște obligațiile legale care îi incumbă, ceea ce creează premisele aplicării discreționare a legii de către organele competente. Avocatul Poporului consideră că prin aplicarea dispozițiilor criticate se poate ajunge chiar la situația ca, din lipsa reperelor clare privitoare la individualizarea infracțiunilor, infracțiunile și pedepsele aferente aplicate să nu poată fi încadrate și
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
pot stabili numai prin lege. ... 21. Prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție impun nu doar ca procedura de judecată și competența instanțelor judecătorești să fie reglementate într-o manieră normativă, adică nu în mod arbitrar, eventual prin acțiunea pur discreționară a unei persoane care deține de facto autoritate, ci numai prin lege. Curtea Constituțională, în mod consecvent, a subliniat importanța respectării prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție. De exemplu, în Decizia nr. 713 din 20 noiembrie 2018, publicată în
DECIZIA nr. 554 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298228]
-
a caracterului normativ al modalității de atribuire a serviciilor de transport rutier de persoane prin servicii regulate la nivel interjudețean, Curtea reține că, prin conținutul lor, aspectele reglementate nu pot încălca legislația în domeniul concurenței. Parlamentul nu are o putere discreționară de a legifera în materia atribuirii serviciilor de transport rutier de persoane prin servicii regulate la nivel interjudețean, fiind îndrituit în alegerea acelor soluții legislative care să permită fie o atribuire prin mijloace concurențiale conform dispozițiilor legislației în domeniul achizițiilor
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
în calitate de Entitate care Revizuiește în ceea ce privește o anumită solicitare poate face observații cu privire la solicitarea respectivă, dar (cu excepția cazului în care contractul de PPP prevede altfel) Societatea de Proiect ar trebui să aibă dreptul discreționar de a nu lua în considerare aceste observații. În orice caz, Entitatea care Revizuiește ar trebui să aibă dreptul de a sesiza și/sau de a se consulta cu persoana care nu acționează în calitate Entitate care Revizuiește cu privire la
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294934]