2,302 matches
-
în atingerea unor obiective din alte domenii. În acest context, este necesară sublinierea ab initio a faptului că, în materie de politică demografică, o anumită finalitate/strategie, chiar dacă este în mod obiectiv pozitivă, ea nu trebuie atinsă/implementată prin mijloace discutabile, și cu atât mai puțin abuzive, coercitive sau criminale. Stricto sensu, prin politică demografică se înțelege ansamblul de măsuri luate de autoritatea statală pentru influențarea numărului, structurii, repartizării și mișcării naturale a populației din teritoriul guvernat. În raport de obiectivul
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
țară, partid și conducător, într-un cuvînt, nu erau puțini cei care credeau că, în acest fel și prin această modalitate, ar putea fi puse bazele construirii "omului nou". În pofida tuturor aparențelor, literatura pentru copii (sintagma e în multe feluri discutabilă, stupidă, desigur) a fost zona cea mai expusă (auto)cenzurii, pe de o parte, și teritoriul literar mereu marginalizat de însăși lumea literaturii, pe de altă parte. Alături de Ion Creangă, Emil Gîrleanu, Elena Farago, I. Al. Brătescu-Voinești, Otilia Cazimir, Tudor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nevoie! Și nu știi că tu ești cel ticălos și vrednic de plâns, și sărac și orb și gol!” (Apocalipsa 3, 17). * S-a spus de nenumărate ori că schimbarea în bine a lumii, începe cu fiecare dintre noi. Foarte discutabil dicton!... În schimb, este foarte adevărat faptul că, fiecare dintre noi putem schimba lumea în bine educându-ne copii după Morala creștin - ortodoxă. Mai bine decât nimeni altul, Vasile Militaru ilustrează importanța acestui act părintesc, în poezia sa publicată în
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
ei. ȘERPI ÎNCĂLZIȚI LA SÂNUL DEMOCRAȚIEI, fapt cunoscut de aceștia și sancționat prin rapoartele MCV, ambasade etc. Ce scriu eu este un MCV, al unui om care, prin cultură, cunoștințele și informațiile deținute, poate să emită o judecată de valoare, discutabila, contestabila a timpului său privită din perspectiva celor care l-au precedat și ce ar dori el pentru țara sa, unde are mormintele, familia și averea, nu toate, căci a invatat și are o serie de fonduri în afara și un
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Caragiale își scria comediile construite pe un comic de situație sau de limbaj în 1910, când în Europa erau doi foarte mari dramaturgi: Strindberg și Cehov, care veneau cu un teatru problematic". Sunt de observat aici câteva inexactități, câteva susțineri discutabile și o idee brebaniană care, într-o măsură sau alta, reverberează în toate romanele din tetralogie și aș spune că în toată literatura și eseistica lui Breban. Mai întâi inexactitățile. Caragiale nu și-a scris comediile în 1910, ci cu
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
a absorbit turcisme și grecisme în faza lui veche, de început, din secolul al XVIII-lea, despre care nu știm aproape nimic. În listele care se dau de obicei ca exemple pentru influența turcească în argou apar termeni cu statut discutabil (fie împrumuturi, fie evoluții interne), precum ogeac "ascunzătoare", bidiviu/ bididiu "ins, tînăr", ramazan "stomac", bairam "petrecere", mangări "bani". Au aparținut poate argoului, înainte de a intra în registrul familiar, cuvinte precum sanchi, puști, chiul, cacealma. Sunt însă cu siguranță utilizări recente
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
poate mai bine dezbaterile privind cauzele emigrării, interesele economice comune celor două state (și aici nu vreau să deschid un front dificil!), conceptul de toleranță. Poate spre marele public se poate ajunge prin intermediul eroilor populari - sportivilor. Dar și aici e discutabil, pentru că Adrian Mutu a fost insultat. Chiar dacă se întâmpla, ce-i drept, într-un moment cu o încărcătură emoțională aparte (vorbesc, desigur, de cazul Giovanna Reggiani). Acestea fiind premisele, cum se conturează viitorul acestei relații bilaterale? Vreau să fiu cinic
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
sprijină, își împrumută unul altuia talentul. Rezultă o operă compusă dintr-o suită de fragmente (începînd cu Studie moldovană, 1851, continuînd cu Holera, Cugetări și Amintiri, ultimele din 1855), la care se adaugă diverse articole. Publicate postum și în traduceri discutabile au rămas Soveja, Piatra Teiului, Stînca Corbului, Iașii și locuitorii lui în 1840 - toate aparținînd aceleiași specii a eseului memorialistic. Sunt mai profunde și mai subtile decît piesele românești. Fragmente, fragmente, fragmente..., la nesfîrșit! Partea inițială din Studie moldovană revine
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
-l imaginăm pe E. Lovinescu reflectând: ce bine ar fi să fie critica o știință, riguroasă, obiectivă și ireproșabilă în judecăți, după atâtea instabilități, dispute, pricinuite de înțelegerea criticii ca o artă, subiectivă și vulnerabilă în aprecieri, în revizuiri reproșabile, discutabile la nesfârșit! Dar nu-i mai puțin adevărat că E. Lovinescu își reprimă o satisfacție secretă: ce bine că, totuși, critica nu e o știință, ceea ce ar transforma-o într-un instrument la îndemâna tuturor nechemaților, a doctrinarilor și a precupeților
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
Uneori, strigătoare la cer. Dacă cineva are curiozitatea să se uite puțin pe listele premiaților, va observa ce este în ea și ce lipsește. Am mai scris despre asta. Și nu urmăresc acum concluzii exhaustive, nici suma tuturor chestiunilor absolut discutabile.Va observa, de pildă, că Silviu Purcărete a luat Premiul pentru cea mai bună Regie, pentru "Titus Andronicus" și pentru "Cum vă place sau Noaptea de la spartul tîrgului", că "Phaedra", "Cumnata lui Pantagruel" - unul dintre cele mai extraordinare discursuri teatrale
Gala UNITER Succinte considerațiuni by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9842_a_11167]
-
Vesta!...". Firește, sonetele ultimele ale lui Voiculescu, și Curțile vechi pe care șade steagul lui Mateiu. Pytagora al lui Barbu, dezvăluind în sonet un joc de-a numerele care i-a prins și pe critici: Vianu, Streinu, Călinescu. Calitatea poeziilor, discutabilă, arată măcar c-au încercat... În fine, suita de Veneții, între Eminescu, Haralamb Lecca, Pillat, scriind pe sonet, dincolo de anecdotă, de ironie, amabilă sau ba, de Sonetul-fabulă al lui Camil, ora exactă, melancolică, gravă, bătută de San Marc. Nu știu
Ochi compuşi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9858_a_11183]
-
sunt gustoase, atâta doar că, la sfârșitul lecturii, cititorului îi este imposibil să le diferențieze, impresia sa fermă fiind aceea că toate sunt aproximativ la fel. Nicolae Breban face multe judecăți de etapă interesante, observațiile sale sunt, uneori pertinente, alteori discutabile (în sensul bun) sau doar banale, experiența germană îi oferă șansa unor comparații sugestive, dar este aproape imposibil de tras o concluzie generală. Autorul judecă în sine situații și idei, fără a-și propune în chip evident să demonstreze ceva
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
Nu înțeleg ce lipsă de pricepere, de gust, ce lipsă de sistem și de reguli poate să ducă astăzi la o asemenea înfățișare a acestui oraș. De ce? Cine permite? Ani în șir s-a construit alandala, după un bun plac discutabil și, mai ales, după punga masivă a celui ce comandă proiectul. Nu există coerență, nu se leagă nimic cu nimic, dictează doar lipsa de cultură și vanitățile. Plimbările prin București nu fac decît să-mi sporească suferința și neputința. Ca
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
de colecție" (autor: Florin Mihai) este plin însă de informații false și inexactități. Câteva sar în ochi. Astfel, Aurora Cornu este prima soție a lui Marin Preda și nu a doua, cum se menționează acolo. C. Turturică, autor de memorii discutabile, nu a fost redactor al Editurii Cartea Românească. Femeia de serviciu a editurii, depunătoarea unei mărturii despre cum și-a petrecut Preda ultimele ore în incinta Cărții Românești, nu se numea Vetuța ci Pena. O Vetuță la Cartea Românească nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
am intuit visul textualist, visul produs și nu reprodus, "visul pe care el șpersonaj cu funcție narativă, n. n.ț, ca și cum ar fi zeu, îl produce" (Patul lui Onir, "Ramuri", nr. 1, 1993, apud Felecan, p. 76). Găsesc curajoasă, oricât de discutabilă, datarea (proto)postmodernismului lui Țepeneag în 1969, când apare Heautontimorumenos: bocet pe aceeași temă (56). Voi face și câteva observații, care sper că sunt oportune, la lectura acestei cărți remarcabile, întrucât se situează în linia unei receptări avizate. Cred că
Onirismul văzut azi by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/9970_a_11295]
-
temă (56). Voi face și câteva observații, care sper că sunt oportune, la lectura acestei cărți remarcabile, întrucât se situează în linia unei receptări avizate. Cred că nu-i putem reproșa imprudența în fixarea speciilor epice, operație dificilă, echivocă și discutabilă, în trecerea de la proza referențială spre aceea autoreferențială. Dar Daiana Felecan ar fi trebuit să știe ceva mai mult, atunci când observă că L. Ulici, în discuția moderată de P. C. Chitic în "Amfiteatru", în noiembrie 1968, se delimitează decis de
Onirismul văzut azi by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/9970_a_11295]
-
că e "Inconsecvent în producerea textelor literare ficționale" (107). Nu este inconsecvent, dar inconstant. Ficțiunea sa are consecvența omogenității și personalității. Autoarea cărții preferă să vadă o deschidere ilimitată în ceea ce numește impropriu, oricum am privi lucrurile, "Literatura evantaică" (114). Discutabilă mi se pare identificarea scriiturii, abundent și chiar abuziv referențială, "consemnativă" (p. 53), termen prin care, se știe bine, E. Negrici (minimalizator, poate mai degrabă involuntar, al onirismului estetic, pentru el un curent literar "de mansardă") o identifica la poeții
Onirismul văzut azi by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/9970_a_11295]
-
în ceas / Mi-astîmpăr aspre, buzele-nsetate" (O vară). Evoluția lui Ioan Alexandru s-a produs în sensul exploatării unor simțăminte consacrate. Mai mult decît alți reprezentanți ai valului prim (selectat, instrumentalizat) al generației șaizeciste, cu excepția lui Ion Gheorghe, autorul Infernului discutabil ilustrează instinctiv mișcarea recuperatoare a spiritualității rurale,întoarcerea spre un trecut ocultat de nefastul "realism socialist".E o ofrandă dar și un soi de sacrificiu al poetului care-și subordonează puternicul impuls individualizant viziunii unei colectivități arhaice. Energia, dispoziția rebelă
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
de procedură sau, mai mult, la sofisme, în sine, greu de contrazis, dar fără o legătură directă, ori măcar vizibilă, cu ceea ce s-ar putea numi cauza discuției. Până la urmă toate aceste bătălii cu mize mai mult sau mai puțin discutabile, se transformă în spectacole ale libertății de gândire, turniruri ale inteligenței, erudiției și spiritului critic, greu de imaginat în România de după "istoricul" turneu asiatic al încă tânărului pe atunci secretar general al PCR, Nicolae Ceaușescu. Simțul practic este într-un
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
altfel cât se poate de temeinic documentat, are însă nevoie de mai multă încredere în sine, în ideile sale și în capacitatea de a le exprima. Atunci când crezi cu adevărat în ele, ideile răzbat singure, fără să fie nevoie de discutabile artificii stilistice pentru a le pune în evidență. Cu seriozitate, modestie și fără a se strădui să pară altceva decât este în realitate, Adrian Mureșan poate deveni un nume de luat în seamă în eseistica românească.
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]
-
până la acela al cărții întregi" (p. XXIV). Plagiatul înseamnă deci sustragerea unui bun care aparține, de drept, altcuiva, fără a-i recunoaște explicit proprietarul. Cu cât definiția e mai simplă, cu atât exemplificările vor putea ieși mai ușor din zona discutabilului sau a contestației. Al. Dobrescu aduce o serie impresionantă de cazuri de plagiat, de la cronicari la Titu Maiorescu, grupându-le în câteva capitole distincte. Punerile pe două coloane sunt principalul instrument al demonstrației de plagiat. Prima secvență arată, fără dubii
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
În momentul actual, toți pacienții sunt în viață, se alimentează oral, vorbesc, nu au prezentat recidivă tumorală și sunt perfect integrați socio-profesional. În cazul celor 11 pacienți hioidul a fost ablat. Rolul păstrării hioidului în scopul facilitării de glutiției este discutabil. Deși, teoretic, hioidul ar trebui să joace un rol important, el fiind acela care asigură suportul scheletal pentru mecanismul de suspensie a laringelui, în cazul laringectomiei supraglotice păstrarea hioidului poate duce la limitarea mobilității bazei de limbă care asigură protecția
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]
-
profunde. Faza de involuție este caracterizată prin rezoluția spontană lentă și progresivă în circa 1-5 ani, frecvent persistând mase fibro-grăsoase reziduale și/sau piele atrofică și teleangiectazii reziduale. Datorită progreselor făcute în înțelegerea patogeniei hemangioamelor, faza clasică de platou este discutabilă și este mai realist a se considera că este vorba de o tranziție dinamică între faza de proliferare și cea de involuție. În faza de creștere predomină factorii proliferativi. Când factorii care induc apoptoza celulară încep să acționeze, se declanșează
Revista Medicală Română by Adriana Dănilă () [Corola-journal/Journalistic/92299_a_92794]
-
veselie. Toată țara era pe drumuri, nu mai văzusem niciodată atâția oameni afară. Toți o țineam într-un râs și un cântec. A fost o vară superbă. și ultima. Cine l-a găsit pe primul revoluționar?" Dincolo de calitățile sale literare, discutabile (cu sensul pozitiv că pot genera discuții), Cuvântul din cuvinte estre o carte document, o alternativă ingenioasă și demnă la festivismul pășunist al literaturii "proletcultiste" din anii '50 și o mărturie foarte credibilă despre potențialul literar al unei conștiințe a
Cealaltă Monica Lovinescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9349_a_10674]
-
și la convertirea difuzului liricoid în pregnanță poetică. Ultima generație de poeți echivalează, așadar, cu un proces deschis, o evoluție neîncheiată și o involuție oricând posibilă. Ea nu reprezintă un subiect clasat de istorie literară, ci, dimpotrivă, unul discutat și discutabil, controversat și controversabil, o filă dintr-un capitol care se scrie sub ochii noștri. Mărturisesc că mă simt solidar cu această generație, dar nu în mod necondiționat și din considerente de vârstă biologică. Generaționismele prost înțelese îmi displac profund. Le
Milenarism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9376_a_10701]