561 matches
-
la cruzimile care o pecetluiesc: „aici săvîrșesc carnagiu după carnagiu, piramidă după piramidă, ucid” (Viziunea turmei). Și ororile continuă chiar în zona erosului (Însemnări din anul porcului). Aici se pot face două observații. Mai întîi aceea că autorul e un disimulat moral. Din orgoliu, d-sa își ascunde nuditatea suferinței, dîndu-i glas indirect, sugerînd-o doar prin poza de sangvinar, precum un alibi. Cruzimea aceasta trufașă e un cifru al durerii comensurabile la scară normală însă care nu acceptă a se dezvălui
Confruntarea cu provincia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3144_a_4469]
-
care lasă,-n urmă, aripi de fluture și pudră de grafit" (ibidem). O identică năzuință de redempțiune s-ar spune că-i dictează bardului formula "îngropării" unor versuri în țarina prozastică. Ne îngăduim a reproduce textul cu pricina, marcînd separarea disimulatelor stihuri: "Granitul are un trecut imemorial, încît/ s-ar zice că e (aproape) sempitern. Altminteri,/ este semitern, apatic, antipatic, mat./ Distant și sumbru ca un grande, se înrudește cu granatul,/ dar nu-i o piatră nestemată, nici bună pentru a
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
termeni alcătuită de psihologi pentru a defini tipurile de cunoaștere în cele două emisfere - stîngă, respectiv dreaptă: intelect-intuiție, convergent-divergent, deductiv-imaginativ, activ-receptiv, distinct-continuu, realist-impulsiv, transformațional-asociativ, linear-nonlinear, istoric-anistoric, explicit-tacit, obiectiv-subiectiv. Emisfera dreaptă detectează informațiile extralingvistice, identificînd adevăratul sens al unui mesaj altfel disimulat în propoziții "inocente", descifrează conotația dincolo de denotație, înțelege metaforele, poezia, și, în general, tot ce depășește sensul strict lexical furnizat de emisfera stîngă, care e foarte literală. Ea e capabilă să organizeze date întîmplătoare în structuri coerente, umplînd golurile existente
Despre dilemele semnificației by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7351_a_8676]
-
rebele/ pulsînd sîngele mut al necunoașterii? (Fetele din Cîrlibaba). Însă nu avem a face, după cum s-ar putea presupune, cu un panegiric al vieții. Acceptată ca mediu firesc, ca motivație și substanță a poeziei, tema vieții scoate în relief conflictul disimulat ori dat pe față al poetului cu împrejurările ce i s-au hărăzit în chip particular. De unde tensiunea negativă care animă stihurile sale. Ele exprimă o inadaptabilitate funciară ce relativizează lucrurile, precum și onticul însuși: "Și-n carnea mea am căzut
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
tresar spaimele înconjurându-ți capul, iar în jurul capului meu șerpii oricum și mai sălbatici ai spaimei". Este perioada în care scriitorii pe care-i citește cu pasiune sunt Strindberg, Kierkegaard și Dostoievski, dar și vienezul evreu Franz Werfel, cu grațios disimulatele lui neliniști. Dacă în Procesul, ecoul experienței lui Kafka în calitate de funcționar al unei importante societăți de asigurare este decisiv și într-un fel mai puțin impregnat de viziunea scenografică, în Castelul, la fel de accentuat ca și în America, aceasta acoperă întreaga
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
situația, dansînd alături de fetiță care-și trăiește dezinhibat momentul de glorie. Deși regizorii nu apasă prea mult pe pedală în acest sens, putem vedea în film și un rictus ironic la adresa societății americane cu miturile ei urbane, genul de critică disimulată a consumerismului exacerbat și a reflexelor mentalitare care decurg de aici ca și în American Beauty a lui Sam Mendes. Există și momente similare gag-urilor din comediile pionierilor cinematografului, dar filmul nu cade niciodată în parodiile nefericite după superpoducții
Micuța rază de soare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9410_a_10735]
-
spațiului public. Care nu coincide, așa cum solul nu coincide cu fructele, cu ceea ce se livrează, mediatic, sub aceeași sintagmă protectoare. Și nici - aici intervine o disociere importantă - cu ceea ce vulgata intelectualului umanist de la noi numește, cu un masochism aproape ne-disimulat, aberația specificului național. În schimb, ceea ce impune, cu fiecare articol, această sumă de Varietăți conexe este o raționalitate impecabilă, o logică fără discontinuități. Cine s-a mai gândit, în explozia de expresivitate intenționată a anilor din urmă, să pună în
De fapt, un debut by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7906_a_9231]
-
E, într-un fel, mai pilduitor. Admit, deci, că protagonistul e un adolescent al anului de grație 2010 (când i se și întocmește dosarul de urmărire), dar numi pot reprima convingerea că undeva în profunzime el ascunde un model excelent disimulat. „Emil Blaj. Nu, nu e numele adevărat al eroului meu. Pentru a-i proteja identitatea, am lăsat doar prenumele real. Numele de familie l-am ales eu, pentru că Emil, eroul acestei cărți, ar putea fi numit o ființă blajină, poate
Dosare de existență, exerciții de lectură by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2631_a_3956]
-
devenit voluptatea mea favorită. Era sublim. Torceam de plăcere. Nimeni nu mă alintase vreodată așa. Brațele Hélènei erau un paradis din care n-aș fi vrut să ies niciodată." Alungarea din paradis se consumă după convenția cunoscută, fie ea și disimulata abil de Bruckner îndărătul unei formule de român gotic: întorcîndu-se în plin viscol dintr-o stațiune montană cei doi se avînta imprudent, bineînțeles la insistențele ei, pe un drum înzăpezit, unde se și afunda și sînt prinși de întuneric. Apare
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
Și lunca de la Mircești,/ Plus stejarul din Borzești./ Și-n mijlocu' la covor-/ Podu' lu' Apolodor." O dată cu acest fragment de text și cu alte câteva aluzii evidente (vezi și sublinierea de mai sus), intrăm pe teritoriul target-ului secund, mai bine disimulat și mai subversiv între rândurile aparent naive ale lui Florin Bican. Oricât de fantezistă ar părea ipoteza, văd în această carte o vastă parodie a întregului inventar de producții versificate ale realismului socialist. Narațiuni cu un singur sens și cu
Poezia unei religii sadice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9658_a_10983]
-
indubitabil, un roman al crizei, cu atît mai mult cu cît faptul în discuție iese din învelișul epic și pare să iradieze către biografic. Fără prea mari eforturi de decodificare parabolică, îi putem bănui pe însuși scriitor și lumea lui disimulați, (auto)ironic, undeva în spatele edificiului textual.
Efort terapeutic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6656_a_7981]
-
viclenie, de instinct educat al pericolului și oportunității care relevă charisma sa de lider. Electricianul reclamă absența oricărui complex de inferioritate în fața intelectualilor și o face nu o dată pentru ca faptul să nu devină semnificativ. Există la Walesa un dispreț abia disimulat pentru intelectuali; aceștia, o spune ironic, ajung după lungi discuții la aceeași concluzie la care le ajunge în 5 minute, sunt idealiști acolo unde doar acțiunea poate decide. Un membru al Solidarității îl întreabă dacă îi poate primi pe doi
Minunatul Lech Walesa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2509_a_3834]
-
a o caricaturiza necruțător, pe atât de calin și înțelegător eram în astfel de momente. Cumva, printr-un subterfugiu, relația noastră continua să existe. Ori poate nu era decât viclenia firii mele iscoditoare care încerca, cu uneltele semiconștientului și cu disimulată tenacitate, să întrevadă originile fisurii, să lase timp adevărului să crească, să forțeze blând un alt drum al înțelegerii. Marga plecase și totuși rămăsese. Nici o dispariție, oricât de ingenioasă ar fi, nu e fără rest. Când tai copacul, rădăcinile rămân
Cum să uiți o femeie by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/7575_a_8900]
-
salute pe maestru și a constatat că trăiește sentimentul de "coming home", am înregistrat la rîndu-mi tendințe și similitudini, fericite corespondențe, dătătoare ele însele de speranțe. În pragul anului 2001, frenezia milenarismului s-a mai domolit, dar persistă în forme disimulate, subsumate parcă titlului generic "Eternitatea și o zi". Concentrîndu-și acțiunea la granița dintre veacuri, filmul lui Dimitris Athanitis 2000 + 1 secvențe are în vedere un număr aleatoriu de personaje a căror soartă se intersectează în mod mai mult sau mai
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
să semeni cu el, dar numai dacă pornește de la un adevăr interior". Indecis cu o sumbră candoare care seamănă cu vinovăția, Livius Ciocârlie îngrămădește în calea d-sale scriptică dificultăți peste dificultăți. D-sa face parte din rîndul acelor penitenți disimulați care nu se simt bine decît autoacuzîndu-se în maniera indirectă a examenului ce se vrea obiectiv, a raționalizării "neutre" (și, evident, sancționării de rigoare) aplicate stărilor tulburi (de regulă nu și tulburătoare, întrucît aducerea lor la nivelul explicației le reduce
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
vitalitate - dar reținută, cu izbucniri solare iscusit temperate de intervenția surdă a griurilor - a putut rămâne cu impresia unei lipse de vlagă aliate cu (nomina odiosa!) Kitsch-ul! N-avem ce-i face, suntem confruntați tot mai mult cu energiile disimulate ale unui imperiu de reacții ,snoabe", așa vor timpurile, așa vrea moda! Cum să trezească adeziune o expoziție ai cărei participanți nu-și propun să iasă în evidență, nu vor să fie cu tot dinadinsul originali, ci numai să interpreteze
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
Articolul 1 Prin joc de noroc se înțelege procedura de atribuire a unor câștiguri de orice fel, în funcție de anumite elemente aleatorii - indiferent de modul de producere a acestora - cu perceperea, sub orice formă, a unor taxe de participare, directe sau disimulate. Prin taxa de participare directă se înțelege suma de bani percepută direct de la jucător de către organizator în schimbul dreptului de participare la joc. Prin taxa de participare disimulata se înțelege suma de bani percepută suplimentar pentru vânzarea unor produse care permit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124023_a_125352]
-
acestora - cu perceperea, sub orice formă, a unor taxe de participare, directe sau disimulate. Prin taxa de participare directă se înțelege suma de bani percepută direct de la jucător de către organizator în schimbul dreptului de participare la joc. Prin taxa de participare disimulata se înțelege suma de bani percepută suplimentar pentru vânzarea unor produse care permit dreptul de participare la jocurile de noroc, precum și tarifele percepute pentru utilizarea liniilor telefonice sau a altor mijloace de telecomunicație asimilate acestora ori pentru prestarea unor servicii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124023_a_125352]
-
cu sau fără participarea directă a jucătorilor, indiferent de mijloacele tehnice utilizate. În măsura în care vor apărea și alte tipuri de jocuri de noroc, caracterizate prin atribuirea de câștiguri în funcție de factori aleatorii, de hazard, cu perceperea unor taxe de participare directă sau disimulata, acestea vor intra sub incidența obligativității de a obține licențe legale. Articolul 8 Nu sunt considerate jocuri de noroc și sunt permise fără autorizare următoarele tipuri de jocuri: a) tombolele organizate în școli, în grădinițe sau în alte colectivități și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124023_a_125352]
-
un soi de experiment Zaica à l’anglaise). În ce privește intențiile ascunse ale compoziției, adevărul rămâne imposibil de stabilit. Oricum, faptul privește în prea mică măsură poezia generației optzeci. Important nu este dacă melodia conținea sau nu un astfel de mesaj disimulat, ci dacă tinerii poeți de la Cenaclul de Luni (și în speță Florin Iaru) aveau știință despre aceste polemici, cu totul inavuabile pe atunci în spațiul autohton. A presupune că da, așa cum procedează eseistul Andrei Oișteanu în studiul pe care îl
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
ezitanți și postmoderniști. Un astfel de demers presupune câteva preliminarii de lămurire a opoziției modernism-postmodernism pe care autoarea le abordează în paralel relevând diferențele fundamentale: "Tragismul modernist provocat de marcajul trecutului nu este totuși anulat prin atitudinea ironică, ci doar disimulat. Am putea vorbi de un dublu tragism, în cazul postmoderniștilor, cel rezultat din imposibilitatea de a se rupe de trecut, dar și din incapacitatea de a conserva atitudinea gravă față de predecesori" (p.22) sau "Poetul optzecist e rebelul ce simte
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
disparate între ele, petrecîndu-se la mari intervale de timp, dar care, cu vremea, deodată se adună, se înșiruiesc unul după altul, desființînd distanța ce le separase și care acum, întîmplările, evenimentele, succedîndu-se repede, capătă o logică a lor pînă atunci disimulată. Aproape îți vine să crezi că există un regizor, undeva, care le supraveghează. Vezi întîlnirea de la filmul sovietic Călina roșie cu fata care a luat cuvîntul într-o ședință contra mea, mai demult. Acum ea este bătrînă, dar văzîndu-mă cu
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
pașnici scriitori ajung să-și inventeze (dacă n-au la îndemână) inamici, concreți sau abstracți, numai ca să-și poată exersa în voie timidele latențe belicoase. Recitiți primul volum de sinteze postceaușiste al lui Dan C. Mihăilescu și veți găsi acolo, disimulată, o curată metafizică a morilor de vânt! De la această regulă facilă face în primul rând excepție Florin Manolescu. Nimic scandalos, așadar, în Cu ochii pe mine și totodată nimic fastidios. Om al micilor deprinderi, inclusiv formale, dacă ne gândim la
Gemütlich by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6118_a_7443]
-
ca și cum mi-ar povesti prima oară./ când spune frățior e ca atunci când mi-a zis/ că n-are bani de ghetuți: i-am simțit sufletul, ăla etern./ nu știu cum s-o spun altfel,/ nici nu e nevoie.” (p. 45) E aici, disimulată, o viziune absolut autentică asupra poeziei. O provocare, cum se spune. Aceea de a salva un cuvânt compromis prin alte câteva cuvinte, în felul lor primordiale. Dar nu-i numai asta. Duioșia, prezentă în fibra textului, nu comportă riscuri. E
Ultima oră by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5695_a_7020]
-
omul la care ținuse în această viață cel mai mult: cu cât se îndepărtează de el în timp cu atât îi vede mai limpede pornirile rele, defectele, „parvenitismul ciocoiesc”, faptul că își ascundea evreitatea și cultiva un soi de antisemitism disimulat, motivat prin oportunități de carieră. Depărtarea în timp nu-l melancolizează pe narator, nu-l face mai îngăduitor cu defectele vechiului prieten, cum ar fi fost de așteptat, ci îi ascute percepția critică față de el. De iubit îl iubește, dar
Noi teritorii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4652_a_5977]