383 matches
-
social în ansamblu. Astfel că "Cei 3 P" s-au păstrat, dar și-au devansat orbita: au trecut de la misiune-Productivitate, Profit, Piață la viziune, căpătând o semnificație nouă: Profit, Persoane, Planetă. Demersul eticist pare a depăși, pe de o parte, disjuncția între valorile organizaționale admise și instituționalizate în interior și acțiunile și comportamentele neonorate în exterior. În interior, firma a pretins dintotdeauna angajaților să fie morali în relațiile intraorganizaționale, le-a cerut să dovedească integritate și loialitate în asumarea clauzelor contractului
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
rând, firește, flagelul comunismului), fie el poet sau profet mai degrabă decât profesor. În privința studiilor impactului dintre Occident și Asia, Wikander va prefera întotdeauna lucrărilor culturale de tip jurnalistic, cercetările lui Eliade despre mit și simbol. Se înțelege că, din disjuncția interogativă care dă titlul respectivului articol, lui Eliade i-ar fi revenit mai degrabă rolul de profet... Vezi „Professor ellet prophet?”, SDS, 14 decembrie 1957, și Bibliographie, p. 222. 2. Vezi traducerea în limba română - „Mircea Eliade și cercetările moderne
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Machiavelli din perioada în care era oficial al cancelariei relevă atenția deosebită acordată mecanismelor guvernării teritoriale 8. Dar ceea ce este probabil cel mai surprinzător este ca, în contrast cu experiență diplomatică, a cărei influență asupra scrierilor târzii a fost demonstrată, există o disjuncție între muncă lui Machiavelli în administrarea teritorială a Florenței și dezbaterile de mai tarziu din Principele și Discursuri. În ciuda multelor afirmații care au fost făcute cu referire la Machiavelli și la dezvoltarea conceptului de stat modern, a existat un primitivism
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lui Macedonski cu Eminescu "complexul eminescian al lui Macedonski", ce vine, mai degrabă dintr-un "antijunimism violent, direcționat asupra lui Eminescu", acesta înțeles cu evidență ca un reprezentant al Junimismului. Sunt luminate astfel punctele de interferență ca și cele de disjuncție între cei doi poeți, "în cadrul ecuației" Eminescu Macedonski, relație posibilă avându-se în vedere "constituția neoromantică a ambilor". În dialectica Eminescu-Macedonski, exegetul descoperă "nu numai conjugarea etică, temperamental romantică a celor doi, dar și o corespondență de natură estetică, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și interstiții geopolitice. Le vom analiza succint pe fiecare în parte. Realinieri interstițiale în urma liberalizării economice Liberalizarea economică, deși este, așa cum vom argumenta mai târziu, necesară în mod normal sănătății economice pe termen lung și competitivității, creează dezacorduri, ambiguități și disjuncții. Aceasta prin respingerea relațiilor stabile și de rutină care, deși sunt de obicei ineficiente și indezirabile, au produs anterior un cod stabil de conduită în multe arii de activitate, inclusiv în corupție. Liberalizarea creează noi oportunități de rent-seeking și prin
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
s-ar sprijini pe o afirmare evenimențială a Numelui. Dar Numele, la rândul lui, este un simplu cod, o ipostază argotică a Persoanei : este nevoie de ceea ce s-ar putea numi, tot argotic, Mutra. De aceea, ca vehicul al unei disjuncții încă și mai profunde, Mutra lui dom Virgil trebuie să semnalizeze : telespectatorul trebuie să recunoască domvirgilismul în această particularizare mass-mediată, el trebuie, cu alte cuvinte, să fie virgilent. Chipul lui dom Virgil se mutrifică astfel, încetul cu încetul, devenind sinonim
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
civilizație cu terme, viaducte, drumuri pietruite, îngăimau pe margine, ca semn suprem al rezistenței, cuvintele dacice rămase și acum în limbă: barză, brazdă, viezure, mânz și crezul autolegitimator pentru viitorime: Suntem aici dintotdeauna! Anul 90 se clonează la scară universitară. Disjuncția principală este între cei care au trăit tranziția ca bursieri internaționali și cei care „au mâncat salam (universitar) de soia”, în timp ce primii „glob-trottereau”. Ceilalți, diverși, mulți și „cuminți” par că aplică metoda descurcatului local. Democratizarea învățământului universitar românesc este mult
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
îl consideră Gilbert Dagron 49 (ale cărui interpretări se concentrează asupra simbolisticii instituționale și ritualice, rămânând departe de conținutul spiritual al practicii puterii). Nu se mai poate vorbi aici de o retorică abilă, de tip sofistic, și nici de o disjuncție definitivă între normele ideale și spațiul social, ci, dimpotrivă, de un model de mediație, inseparabil de traseul cuvântului divin în împlinirea istorică a Parusiei (Mondzain 26), o soluție, în dezbaterea doctrinară a iconoclasmului, de conciliere a puterii spirituale cu cea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
căruia îi aparține (ajungându-se să se creadă că afectivitatea și receptivitatea sunt virtuți feminine, iar independența în gândire este o virtute masculină); e) confuzia între geniu și nebunie, cu consecința discreditării geniului; f) obsesia activităților contra cronometru; g) falsa disjuncție între muncă și joacă; h) supraestimarea aparențelor; i) tendința de aborda alt chip decât cel real; j) prejudecata că talentele sunt foarte rare. În literatura creatologică românească există preocupări notabile în direcția identificării principalelor blocaje ale creativității. Fără a ne
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și o literatură adesea autentică a experiențelor capitale de viață. Proustianism: „Car danser, comme écrire, est une espèce d’apparente défaite: effusion, épanchement, la lettre et la danse confinent à l’oblation, au don de soi. ” Emmanuelle Bayamack-Tam, bătrînul autist Disjuncția următoare: „Discursul narativ nu are nimic de exprimat, ci ceva de construit.” exprimă o stare a romanului francez abolită În cazul literaturii feminine. De aceea, trebuie reținute cîteva calități ale unui realism feminin sui-generis. În primul rînd, exuberanța unui discurs
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
masterat-doctorat, nu că l-ar fi corupt conștiința propriului geniu. A decis să se Îndepărteze de demonul teoriei pe care cel mai important critic francez al momentului, Antoine Compagnon, n-a reușit să-l exorcizeze din sufletul literaturii franceze contemporane. Disjuncția literatură-filozofie funcționează de cîteva decenii În cîmpul literelor franceze, ca și la noi pînă la un punct. În Franța, dacă ești scriitor de romane, este de presupus că nu dai doi bani pe teorie, tocmai pentru a nu dezgropa din
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
timp, ca un lanț de prescripții cultural, pentru că, știm astăzi, felul În care simțim nu este inocent și depinde de felul În care am fost Învățați să atribuim sens la ceea ce simțim. Tocmai din pricina inefabilului estetic - sau, după alții, din pricina disjuncției dintre bine și frumos -, axiologia literară și-a Împrumutat reperele din exterior și din același motiv i-a fost mereu imposibil să se orienteze după criteriul gratuității (de la Kant citire), un criteriu absolut și obscur În același timp, cedînd intenției
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
legitimitatea încorporării Transilvaniei în statul român - principala preocupare a unei foarte interesante reviste științifice interbelice, Geopolitica și geoistoria -, la mize mai abstracte, cum ar fi problemele regionalismului și ale regionalizării, imaginarea națională a unor mari continuități - dar și rupturi și disjuncții - istorice și spațiale etnoculturale etc. Acest tip de dispute și discuții cultural-politice sunt probabil specifice amestecului și conflictului dintre „sentimente primordiale și politici civice în noile state”, ca să-l parafrazăm pe Clifford Geertz (Geertz, 1975). Întregul discurs se bazează pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și pe care zeii o numesc în graiul lor "molu". Fără îndoială, ne putem gândi, ca și Cléopâtre Athanassiou 33 la o figurație a clivajului pe care ea îl interpretează într-o perspectivă analitică anală. Dar o asemenea diviziune și disjuncție este mai întâi o lecție pe care zeii i-o dau lui Ulise - Vicleanul. Se cuvine să învățăm să separăm seducția de aparențe, atracția imediată de atitudinea virilă, cea care întârzie și amână dorința. Diviziunea privește noțiunile de sus și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
al ei. în definirea Ființei, jocul și destinul sunt inseparabile: jocul este mereu destin, după cum destinul este mereu joc. între Ființă și fiindul care este omul există o strânsă corelați vi tate. Adversa reciprocitate a Ființei și omului, conjuncția și disjuncția lor evidentă în jocul destinului a fost semnalată de Heidegger spre sfârșitul carierei sale de gânditor printr-un semn particular: în Zur Seinsfrage, Ființa apare barată cu o cruce care exclude orice independență a ei de fiindul care este omul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
plin impulsul de a-fi-plenar, adică de a fi pe măsura întocmai a propriei putințe, îndreptățită a-i pretinde titularului ei s-o aducă în întregime la lumină..." (pp. 56-57). În această viziune, precizează autorul, logica orizontalei este o logică a disjuncției și a excluderii terțului, în vreme ce logica verticalei este cea a integrării și, firește, a includerii terțului. Dacă obiectivele fiecărui om în viață se plasează pe orizontala imaginată de Mihai Șora, calea de urmat pentru atingerea acelor obiective se situează pe
Filozofie și civism by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11381_a_12706]
-
de toate, justețea considerațiilor (care au curs mai cu seamă de la Baudelaire încoace) conform cărora un critic se cuvine a avea el însuși dotarea unui producător în zona spetelor asupra cărora se pronunță. De altminteri, resemnîndu-se parcă a accepta grila disjuncției dintre "poeți" și "critici", autorul Fiarei glosează, în marginea unui text al lui Pompiliu Constantinescu, asupra "rosturilor deosebite", dar și a "apropierii posibile" dintre "criticul profesional" și "criticul literat", în pofida faptului că exponenții ultimei categorii au ajuns a-i blama
Critica lui Ilie Constantin (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17657_a_18982]
-
Traumatismele mâinii: entorse, luxații, fracturi, rupturi de tendoane, afectare vasculo-nervoasă, semnificația funcțională a tratamentului ortopedico-chirurgical, complicații imediate și tardive 6. Traumatisme ale oaselor lungi la nivelul membrelor - atitudine terapeutico-chirurgicală în funcție de topografie, de gravitatea leziunilor și evoluția funcțională 7. Traumatismele bazinului: disjuncții, luxații, fracturi, semnificația terapiei conservatoare ortopedice și indicațiile chirurgicale 8. Traumatismele șoldului: luxații, fracturi, rupturi musculo-tendino-capsulare - aspecte clinice și semnificația funcțională a diverselor atitudini terapeutice 9. Osteonecroza aseptică de cap femural 10. Șoldul operat protezat 11. Traumatismele de genunchi: luxații
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Traumatismele mâinii: entorse, luxații, fracturi, rupturi de tendoane, afectare vasculo-nervoasă, semnificația funcțională a tratamentului ortopedico-chirurgical, complicații imediate și tardive 6. Traumatisme ale oaselor lungi la nivelul membrelor - atitudine terapeutico-chirurgicală în funcție de topografie, de gravitatea leziunilor și evoluția funcțională 7. Traumatismele bazinului: disjuncții, luxații, fracturi, semnificația terapiei conservatoare ortopedice și indicațiile chirurgicale 8. Traumatismele șoldului: luxații, fracturi, rupturi musculo-tendino-capsulare - aspecte clinice și semnificația funcțională a diverselor atitudini terapeutice 9. Osteonecroza aseptică de cap femural 10. Șoldul operat protezat 11. Traumatismele de genunchi: luxații
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
Traumatismele mâinii: entorse, luxații, fracturi, rupturi de tendoane, afectare vasculo-nervoasă, semnificația funcțională a tratamentului ortopedico-chirurgical, complicații imediate și tardive 6. Traumatisme ale oaselor lungi la nivelul membrelor - atitudine terapeutico-chirurgicală în funcție de topografie, de gravitatea leziunilor și evoluția funcțională 7. Traumatismele bazinului: disjuncții, luxații, fracturi, semnificația terapiei conservatoare ortopedice și indicațiile chirurgicale 8. Traumatismele șoldului: luxații, fracturi, rupturi musculo-tendino-capsulare - aspecte clinice și semnificația funcțională a diverselor atitudini terapeutice 9. Osteonecroza aseptică de cap femural 10. Șoldul operat protezat 11. Traumatismele de genunchi: luxații
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
Traumatismele mâinii: entorse, luxații, fracturi, rupturi de tendoane, afectare vasculo-nervoasă, semnificația funcțională a tratamentului ortopedico-chirurgical, complicații imediate și tardive 6. Traumatisme ale oaselor lungi la nivelul membrelor - atitudine terapeutico-chirurgicală în funcție de topografie, de gravitatea leziunilor și evoluția funcțională 7. Traumatismele bazinului: disjuncții, luxații, fracturi, semnificația terapiei conservatoare ortopedice și indicațiile chirurgicale 8. Traumatismele șoldului: luxații, fracturi, rupturi musculo-tendino-capsulare - aspecte clinice și semnificația funcțională a diverselor atitudini terapeutice 9. Osteonecroza aseptică de cap femural 10. Șoldul operat protezat 11. Traumatismele de genunchi: luxații
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
Traumatismele mâinii: entorse, luxații, fracturi, rupturi de tendoane, afectare vasculo-nervoasă, semnificația funcțională a tratamentului ortopedico-chirurgical, complicații imediate și tardive 6. Traumatisme ale oaselor lungi la nivelul membrelor - atitudine terapeutico-chirurgicală în funcție de topografie, de gravitatea leziunilor și evoluția funcțională 7. Traumatismele bazinului: disjuncții, luxații, fracturi, semnificația terapiei conservatoare ortopedice și indicațiile chirurgicale 8. Traumatismele șoldului: luxații, fracturi, rupturi musculo-tendino-capsulare - aspecte clinice și semnificația funcțională a diverselor atitudini terapeutice 9. Osteonecroza aseptică de cap femural 10. Șoldul operat protezat 11. Traumatismele de genunchi: luxații
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
Traumatismele mâinii: entorse, luxații, fracturi, rupturi de tendoane, afectare vasculonervoasă, semnificația funcțională a tratamentului ortopedico-chirurgical, complicații imediate și tardive 5. Traumatisme ale oaselor lungi la nivelul membrelor-atitudine terapeutico-chirurgicală în funcție de topografie, de gravitatea leziunilor și evolu��ia funcțională 6. Traumatismele bazinului: disjuncții, luxații, fracturi, semnificația terapiei conservatoare ortopedice și indicațiile chirurgicale 7. Traumatismele șoldului:luxații, fracturi, rupturi musculo-tendino-capsulare-aspecte clinice și semnificația funcțională a diverselor atitudini terapeutice 8. Osteonecroza aseptică de cap femural 9. Șoldul operat protezat 10. Traumatismele de genunchi: luxații entorse
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
4. Traumatismele mâinii: entorse, luxații, fracturi, rupturi de tendoane, afectare vasculonervoasă, semnificația funcțională a tratamentului ortopedico-chirurgical, complicații imediate și tardive 5. Traumatisme ale oaselor lungi la nivelul membrelor-atitudine terapeutico-chirurgicală în funcție de topografie, de gravitatea leziunilor și evoluția funcțională 6. Traumatismele bazinului: disjuncții, luxații, fracturi, semnificația terapiei conservatoare ortopedice și indicațiile chirurgicale 7. Traumatismele șoldului:luxații, fracturi, rupturi musculo-tendino-capsulare-aspecte clinice și semnificația funcțională a diverselor atitudini terapeutice 8. Osteonecroza aseptică de cap femural 9. Șoldul operat protezat 10. Traumatismele de genunchi: luxații entorse
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
cuvinte, despre evenimentele viitoare știm doar că este necesar să se întâmple ori să nu se întâmple, altfel spus, ne aflăm, cel puțin aparent, în posesia unui adevăr de tipul necesității absolute: necesar [p sau non-p], ceea ce înseamnă că adevărul disjuncției este absolut necesar. În același timp însă fiecare termen al disjuncției, luat în parte, este contingent. Nu știm însă sigur care dintre termenii disjuncției este contingent, ceea ce duce la un fel de regres la infinit aplicat fiecăruia dintre termeni. Este
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]