KorAP: Find »[drukola/base=disjuncție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 16 >

377 matches

Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787

asertiv) sau poate antrena și un plan de fundal (universul opiniilor, cel în care operează presupozițiile); ca atare, vom avea conectori cu semantism monoplan//biplan. Astfel, un conector ca sau este monoplan, întrucât pune segmentele conectate într-o relație de disjuncție instituită de locutor prin mesaj (în universul asertiv), în timp ce, de pildă, deși este biplan, funcționând la ambele nivele: în universul asertiv, ca o conjuncție de propoziții (A∩B), care contrazice o presupoziție de tip AB, instituită în universul opiniilor

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
4.1.1. Echivalență logico-semantică avem, de exemplu, între sau și ori, între și și precum și, între dar și însă, între deși și cu toate că. 4.4.1.2. Compatibilitate logico-semantică prezintă, de pildă, și și sau1 (neexclusiv): conjuncția logică implică disjuncția (nonstrictă), întrucât aceasta din urmă o include pe prima ca un caz particular (dacă funcția disjunctivă primește valoarea v ori de câte ori cel puțin unul din membrii disjuncției este adevărat, atunci va primi valoarea v și când toți sunt adevărați). Ca atare

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
1.2. Compatibilitate logico-semantică prezintă, de pildă, și și sau1 (neexclusiv): conjuncția logică implică disjuncția (nonstrictă), întrucât aceasta din urmă o include pe prima ca un caz particular (dacă funcția disjunctivă primește valoarea v ori de câte ori cel puțin unul din membrii disjuncției este adevărat, atunci va primi valoarea v și când toți sunt adevărați). Ca atare, voi putea substitui pe și cu sau fără a nega ceva din informația factuală conținută în forma conjunctivă, pierzând doar ceva din aceasta (efectele pragmatice ale

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
remarcat că situația de conversie (a unei structuri neutrale copulative la o structură disjunctivă) este singura în care lecțiunea conectorului disjunctiv natural (sau/ori) este nonrestrictivă, echivalentă valorii conectorului logic (AB.... Q) - în toate celelalte cazuri fiind interpretat preferențial drept disjuncție strictă 16 (Pleci sau rămâi?; O să-ți telefonez, ori o să-ți scriu, ori o să-ți fac o vizită; oricum, trebuie să vorbim neapărat). Conversia are loc pe baza compatibilității logico-semantice a conectorilor în cauză (vezi supra, 4.4.1.2

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
În cele ce urmează, vom urmări o serie de procese de hibridizare a unor raporturi sintactico-semantice, care au loc prin contaminarea reciprocă a trei categorii de structuri (și a conectorilor aferenți): structurile condiționale, cele concesive și cele disjunctive (cu subspeciile disjuncție simplă și disjuncție strictă/exclusivă); contaminarea este favorizată de o serie de "factori de risc", ținând, pe de o parte, de natura semantică a raporturilor sintactice instituite de conectorii respectivi (mai exact, de apartenența lor la "familii" logico-semantice înrudite, cu

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
urmează, vom urmări o serie de procese de hibridizare a unor raporturi sintactico-semantice, care au loc prin contaminarea reciprocă a trei categorii de structuri (și a conectorilor aferenți): structurile condiționale, cele concesive și cele disjunctive (cu subspeciile disjuncție simplă și disjuncție strictă/exclusivă); contaminarea este favorizată de o serie de "factori de risc", ținând, pe de o parte, de natura semantică a raporturilor sintactice instituite de conectorii respectivi (mai exact, de apartenența lor la "familii" logico-semantice înrudite, cu diferențieri subtile de

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
indiferenței" (CI) exprimă explicit și economic ansamblul condițiilor (alternativ sau simultan îndeplinite) în care se realizează starea de lucruri descrisă în regentă. 4.1. În varianta sa explicitată analitic, poate fi introdus prin formula (semigramaticalizată lexico-sintactic) indiferent (dacă), supraordonată unei disjuncții de propoziții exprimate integral sau eliptic: (20) Indiferent dacă exersezi pe o bicicletă medicinală sau pe una reală, vei lucra atât inima, cât și mușchii picioarelor, fără a afecta prea mult genunchii (EZ, 2007). În varianta generică, același "operator al

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
că ... sau este vorba de o contaminare între valoarea concesivă a lui fie (de proveniență verbală copulativă) - caz în care acesta poate fi supraordonat unui constituent solidar cu structură internă disjunctivă (ca în (34)) - și valoarea de operator (corelativ) al disjuncției stricte (ca în (35)): (34) Trebuie să învățăm odată că legea e aceeași pentru oricine, fie acela [și] miliardar, ministru sau vedetă TV (35) Fie îți faci un site pe care pui pozele și pentru fiecare download primești o sumă

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
ca: (36) Fie că dorești să vezi fișiere PDF, să citești un e-book sau să ai starea vremii permanent pe ecran, vei găsi pe internet aplicația potrivită (EZ, 2007) fie cumulează ilicit valoarea concesivă cu cea disjunctivă, nemaifiind supraordonat formal disjuncției, ci intrând în corelație cu sau. 4.3.2. În cazul lui (chiar) dacă... sau (nu), valoarea concesivă (vezi supra) a lui chiar dacă este contrazisă flagrant de corelarea sa cu inventarul exhaustiv al unei disjuncții: este ilogic ca vorbitorii să

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
cea disjunctivă, nemaifiind supraordonat formal disjuncției, ci intrând în corelație cu sau. 4.3.2. În cazul lui (chiar) dacă... sau (nu), valoarea concesivă (vezi supra) a lui chiar dacă este contrazisă flagrant de corelarea sa cu inventarul exhaustiv al unei disjuncții: este ilogic ca vorbitorii să conteze ferm, la nivel presupozițional, pe o implicație de la un antecedent P către un consecvent Q și, în același timp, de la antecedenții contrari lui P către același consecvent Q, ca în: (37) Dușmanii creștinismului vor

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
unei variante stilistice mai puțin tocite - ca în (38), (39), (40), unde chiar dacă este substituit prin deși sau chit că (la fel de inadecvate, din același motive, la care se adaugă subminarea caracterului factiv al lui deși prin introducerea sa într-o disjuncție): (38) Scriitorul se orientează spre cititor, deși recunoaște sau nu (comunicare la Colocviul Institutului de Lingvistică, 2007), (39) Dacă încalci regulile lor, pot să îți bage în film orice, chit că vrei sau nu ("Cotidianul", 2007) (40) Portofoliul meu erau

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
foarte frecvente fiind, au mari șanse de legitimare prin uz). 5.1. Structurile introduse prin indiferent au fost examinate mai sus (4.1, 4.2); reluăm sintetic principalele variante de realizare ale acestora. 5.1.1. Indiferent dacă supraordonat unei disjuncții de propoziții, inclusiv eliptice: (41) Cei care vor să salveze un animal, indiferent dacă este vorba de un cățel sau o pisicuță, pot veni, în fiecare sâmbătă, în Parcul Obor, la cel de-al doilea sezon al campaniei de adopții

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
CI cu indiferent sunt coordonate: (53) Indiferent de dispoziția ta, sau de cum te simți, locul tău e asigurat (prezentare film serial, "Hallmark", 2008). 5.1.4. Dintre toate variantele de introducere a CI prin indiferent, numai indiferent că (supraordonat unei disjuncții de propoziții, de cele mai multe ori eliptice, începând de la a doua) are un statut incert, de semihibrid, dar pare a se fi impus definitiv, inclusiv în limbajul vorbitorilor instruiți, chiar in situații (ori în texte) relativ formale - vezi (32), (54), (55

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
în care faptul în cauză nu se produce - vezi (4), (6), (7), (61): (61) Vin (ori) dacă-mi trimite o invitație, ori dacă-mi dă ea un telefon; dacă-mi trimite vorbă prin altcineva, nu vin. 5.3.1. Dintre disjuncțiile de condiționale, s-a specializat pentru expresia exhaustivă a circumstanțelor (deci pentru valoarea de "condițional al indiferenței") corelativul fie că... fie că, unde fie pare să-și fi desăvârșit tranziția către simplu conector disjunctiv, iar că funcționează condițional 16, ca

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
că promovează pachete de produse, fie un singur produs, prețurile afișate de retaileri în perioada sărbatorilor pascale sunt cu pâna la 35% mai mici decât înainte ("Cotidianul", 2008). 5.3.2. Puțin folosită, dar făcând parte din aceeași familie a disjuncției exhaustive de condiționale, este structura eliptică că... sau (că de tip condițional, supus unei coordonări disjunctive), reprezentant marginal al CI: (66) Dar să știți că ei [pensionarii] au reacționat mai bine atunci când am apelat la capacitatea lor profesională. Că fuseseră

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
Grațiela să respecte legea, fie ea românească sau italiană (emisiunea "Rrom european", TVR 1, 2007). Interpretarea structurii fie (+Prop)... sau (unde fie este urmat obligatoriu de subiectul propoziției, eventual cu expresie ) drept CI depinde de natura semantică a elementelor supuse disjuncției: în (67) - (69), acestea epuizează lista condiționărilor posibile ale regentei, drept care valoarea concesivă a lui fie (conjunctivul verbului copulativ) se pierde în favoarea celei de "operator al indiferenței", corelativ cu sau. Dacă, în schimb, ca în (70), elementele disjunse sunt subsumate

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
Dacă, în schimb, ca în (70), elementele disjunse sunt subsumate unei aceleiași circumstanțe generice ("are calități remarcabile"), de natură să împiedice, prezumtiv, realizarea situației din regentă, avem de a face cu o concesivă clasică, introdusă prin pseudoconectorul fie, supraordonat unei disjuncții ("chiar și în toate/în fiecare din aceste condiții, nu se întâmplă ceea ce ar fi fost de așteptat"): (70) Mă tem că pe unul de-al nostru n-o să-l numească, fie el frumos, deștept, școlit sau devreme-acasă. 5.5

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
emisiunea "Socrii 2, "Kanal D", 2008) * deși ... sau - vezi (38) * chit că ... sau (nu) - vezi (39), (40). Este interesant de notat un fenomen (sporadic) de "întoarcere la rădăcini" a unora dintre tiparele CI, utilizate ocazional drept concesive propriu-zise, cu pierderea disjuncției: (86) Nu au adoptat ei, după scandalul Remeș-Mureșan, un Proiect de Cod Penal care-i trimitea direct în închisoare pe jurnaliștii care difuzau informații legate de anchete, indiferent dacă aceste informații erau de interes public? ("Realitatea TV", 7.VII.2008

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
arbitraj], noi tot vom fi mulțumiți ("Realitatea TV", 15.II.2008) (88) În Franța se judecă marile calități literare, fie că este vorba de traduceri din alte limbi (Marius Daniel Popescu, scriitor, interviu în "Cotidianul", 26.03.2008). În (89), disjuncția este prezentă, dar este dominată global de operatorul concesiv (hibridizat formal); același lucru se petrece în (90) cu și copulativ: (89) Viața ca minoritate e foarte dură, chiar că ești în Canada sau în America (Toni Grecu, "Garantat 100%", TVR1

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
observat că atare interpretare preferențială poate fi anulată, dar numai prin completarea lanțului disjunctiv cu un membru nou, care îi însumează pe cei precedenți: Ori a uitat, ori nu-i pasă, ori amândouă - deci printr-un artificiu lexico-semantic, aspectul de disjuncție strictă al lanțului fiind păstrat. 17 Vezi supra, 4.4.3. 18 Vezi Gorăscu, în acest volum, p. 19 Cf. Stan (1989). 20 Norma academică este rezervată în a accepta corelativul nu numai..., dar și (Avram 1997 îl condamnă explicit

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
restricțiilor este valabilă pentru indiferent + relativ; indiferent de se poate combina doar cu ce, cine în poziție de subiect/obiect direct/nume predicativ/predicativ suplimentar (vezi supra, 4.1). 15 Sporadic, atât indiferent că, cât și indiferent dacă apar fără disjuncție, caz în care valoarea circumstanțialului este clar concesivă: Indiferent că va face unele greșeli [de arbitraj], noi tot vom fi mulțumiți ("Realitatea TV", 2008) Indiferent dacă se dă de ceasul morții, tot nu-l iert.. 16 În unele situații, valoarea

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429

eficientă ar fi astfel firma modernă, Întreprinderea rațională, condusă de un manager și constând În resurse umane (forță de muncă) detașate de proprietatea asupra mijloacelor de producție. Jensen și Meckling (1976) argumentează că instituția firmei moderne, În care există o disjuncție a proprietății de autoritate, În care managerul și proprietarul (sau proprietarii majoritari) sunt actori distincți, este mai eficientă decât firma având un unic proprietar - manager. În linii principale, se argumentează că, În cazul managerului - acționar majoritar firma ar trebui să

[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
chestionării principiilor normative sau a concepțiilor de dreptate socială ce stau la baza relațiilor de cooperare intra-organizaționale, dar și Între organizație și mediu. Pornind de la principiile managerialiste, teoria agent - principal de sorginte economică explică pierderea de eficiență cauzată de disjuncția intereselor proprietarilor și managerilor, precum și de configurațiile structurii de capital care minimizează aceste pierderi, rămânând, În mare parte, În limitele teoriei neoclasice a firmelor. În baza acelorași principii, teoria „investitorilor” lărgește perspectiva, axându-se În primul rând pe impactele sociale

[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
diverse ale actorilor constitutivi. În economia neoclasică, principiul eficienței, maximizarea valorii de piață a firmei constituie criteriul de bază ce guvernează luarea deciziei. Pe de altă parte, teoria agent - principal, În varianta economică reprezentată de Jensen și Meckling (1976), consideră disjuncția omonimă ca un fapt generator de costuri. Costurile asociate „agenției”, așa cum au fost prezentate anterior, sunt considerate constrângeri de natură obiectivă, având același statut cu celelalte costuri de producție; profitul rămâne singurul element de valoare, cu Încărcătură normativă. Teoria „investitorilor

[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588

negativă (...)"21. Mai mult, anumiți autori susțin că, la Marx, ideologia nu desemna fenomene ale conștiinței cotidiene din societatea burgheză, servind interesul claselor dominante, ci indica o analiză critică la adresa culturii moderne și că, din această perspectivă, nu există o disjuncție exclusivă între știință și ideologie, ci doar o excludere a științelor naturii din sfera ideologiei. Prin urmare, ideologia ar avea, în viziune marxistă, o semnificație profund culturală 22, fără a se referi în vreun fel la relațiile socio-politice ca atare

by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]