378 matches
-
de cap, coșmaruri), poate să apară la întreruperea, în special în cazul în care un al doilea medicament are un efect mai puțin anticolinergic sau dacă anticolinergice sunt retrase prea curand. Acesta poate fi sever, dar scurt și previzibil. 2. Diskinezia de întrerupere, de ex. simptome extrapiramidale, acatisie rebound (pot fi confundate cu anxietatea sau psihoza), distonie și diskinesie. Această agravare tardivă poate fi parțial legată de rebound-ul colinergic, și a fost raportată la persoane sănătoase mental, sub tratament cu luând
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mecanismul lor de acțiune implică alți mediatori decât cei responsabili de efectul terapeutic și concomitent de efectele extrapiramidale. Indicații. - Sunt indicate esențialmente, în cursul apariției unui sindrom pseudoparkinsonian. Eficacitatea este rău stabilită în cazul tulburărilor hiperkinetice de tipul akatisiei. Agravează diskineziile tardive care încă nu și-au găsit un "corector eficient". - Sindromul extrapiramidal nu este un efect constant al neurolepticelor: prescripția de antiparkinsoniene nu trebuie să fie sistematică. - Existența unui sindrom extrapiramidal este însă, unul din efectele secundare cele mai neplacute
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
tulburărilor hiperkinetice de tipul akatiziei și/sau crizelor oculo-cefalogire provocate cel mai adesea de antipsihotice dezinhibitorii. Unii clinicieni preconizează folosirea benzodiazepinelor i.m. cu acțiune rapidă sau beta-blocante (Propranolol) și pe termen lung, schimbarea neurolepticului sau creșterea dozelor. - Antiparkinsonienele agravează diskinezia tardivă. - Ele diminuă efectele terapeutice ale neurolepticelor prin diminuarea nivelurilor sangvine. - Ele stau la originea toxicomaniilor. {i în aceeași ordine de idei adesea pacienții își sistează neurolepticul, nepăstrînd decît corectorul. - Este inutil de a crește dozele prescrise. Rezultatele nu sunt
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pare limitată de o serie de factori. - în primul rând o serie de pacienți (a căror proporție poate varia până la 40-50%), nu beneficiază de terapiile pe termen lung datorită non complianței. - în al doilea rând o rată de apariție a diskineziei tardive de până la 15%, reprezintă un risc care trebuiește considerat cu atenție. - în ultimul rând în fine, un procentaj de 20-30% din pacienți sunt rezistenți sau parțial rezistenți la tratamentele antipsihotice pe termen lung. 1. Argumente în favoarea menținerii unui tratament
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
recte ameliorarea comportamentului vital al pacientului devine mai degrabă calitativ (Peron Magnan, 1991; Ginestet, 1991). 2. Argumente împotiva menținerii unui tratament neuroleptic continuu sunt avansate de considerarea din ce în ce mai frecventă a raportului beneficiu-risc. 2.1. Efectele secundare ale neurolepticelor, în special diskineziile tardive, fac obiectul a numeroase studii și sunt discutate în plan medico-legal în special în Statele Unite. Protocoalele terapeutice axate pe doze minimale de antipsihotice (prin diminuarea dozei totale administrate) par actualmente cele mai adecvate, chiar mai mult decât tratamentele intermitente
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
apar în primele 14 zile de la întreruperea bruscă a neurolepticului și se manifestă prin disconfort neurovegetativ cu vărsături, tulburări ale tranzitului gastro-intestinal, insomnii, cefalee, iritabilitate - manifestări extrapiramidale de tipul sindromului parkinsonian, cu tendință spre agravare sau dispariție în cîteva luni; - diskineziile de sevraj pot apar precoce, iar diskineziile marcate pot apare la diminuarea dozei, persistînd în absența neurolepticului; - episoade psihotice. Astfel de manifestări sunt mai frecvent observate cu neurolepticele care au activități anticolinergice, iar frecvența apariției lor este apreciată în jur
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
bruscă a neurolepticului și se manifestă prin disconfort neurovegetativ cu vărsături, tulburări ale tranzitului gastro-intestinal, insomnii, cefalee, iritabilitate - manifestări extrapiramidale de tipul sindromului parkinsonian, cu tendință spre agravare sau dispariție în cîteva luni; - diskineziile de sevraj pot apar precoce, iar diskineziile marcate pot apare la diminuarea dozei, persistînd în absența neurolepticului; - episoade psihotice. Astfel de manifestări sunt mai frecvent observate cu neurolepticele care au activități anticolinergice, iar frecvența apariției lor este apreciată în jur de 17 - 75% din cazuri. Simptome extrapiramidale
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la diminuarea dozei, persistînd în absența neurolepticului; - episoade psihotice. Astfel de manifestări sunt mai frecvent observate cu neurolepticele care au activități anticolinergice, iar frecvența apariției lor este apreciată în jur de 17 - 75% din cazuri. Simptome extrapiramidale. Se referă la diskinezia acută sau diskinezia de sevraj: crize distonice caracterizate prin mișcări coreiforme și atetozice localizate la gură, față, trunchi și membre. Survin într-un interval de 24 - 48 de ore și dispar într-unul de 7 la 22 săptămâni, fiind se
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
persistînd în absența neurolepticului; - episoade psihotice. Astfel de manifestări sunt mai frecvent observate cu neurolepticele care au activități anticolinergice, iar frecvența apariției lor este apreciată în jur de 17 - 75% din cazuri. Simptome extrapiramidale. Se referă la diskinezia acută sau diskinezia de sevraj: crize distonice caracterizate prin mișcări coreiforme și atetozice localizate la gură, față, trunchi și membre. Survin într-un interval de 24 - 48 de ore și dispar într-unul de 7 la 22 săptămâni, fiind se pare, mai frecvente
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
prin mișcări coreiforme și atetozice localizate la gură, față, trunchi și membre. Survin într-un interval de 24 - 48 de ore și dispar într-unul de 7 la 22 săptămâni, fiind se pare, mai frecvente la femei decât la bărbați. Diskinezii mascate s-ar observa în 5 până la 40% din cazuri: spre deosebire de diskineziile tardive, subiecții sunt asimptomatici din punc de vedere neurologic până la oprirea tratamentului neuroleptic care pare să "demaște" mișcările coreo-atetozice localizate în special la fața, gură și membre. Apariția
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Survin într-un interval de 24 - 48 de ore și dispar într-unul de 7 la 22 săptămâni, fiind se pare, mai frecvente la femei decât la bărbați. Diskinezii mascate s-ar observa în 5 până la 40% din cazuri: spre deosebire de diskineziile tardive, subiecții sunt asimptomatici din punc de vedere neurologic până la oprirea tratamentului neuroleptic care pare să "demaște" mișcările coreo-atetozice localizate în special la fața, gură și membre. Apariția unei hipokinezii, a unei hipertonii, a unui tremor este mai ales constatată
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
latență după sevrajul neuroleptic de recăderile rapide ce au fost calificate drept psihoze de hipersensibilizare și care succed unui tratament prelungit cu antipsihotice (Chouinard, 1980). Această hipersensibilitate ar recunoaște mecanisme oarecum analoge cu mecanismul care implică nucleii striatali în geneza diskineziilor tardive. 8.1.1. Alegerea momentului sistării curei și a bolnavilor care pot beneficia de ea. De acord cu Gardons, 1976 și Bleuler, 1978 considerăm că în principiu, fiecare pacient schizofren tratat în ambulator ar trebui să poată beneficia de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
unui program flexibil al dozării bazat pe monitorizarea atentă a simptomatologiei pozitive. Dacă inițial se nota o reducere semnificativă a procentului de simptome extrapiramidale, aceste diferențe tind să se micșoreze după 12 luni de tratament. in ceea ce privește riscul pentru diskinezie tardivă nu au fost raportate diferențe semnificative, dar există indicii a unor rate mult mai mici de apariție pentru loturile cu doze mici de AP. Nu se raportează ameliorări semnificative în funcționarea socială în cazul pacienților care au primit microdoze
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
oferi același beneficiu terapeutic ca și cele continui, dar la un risc de apariție al complicațiilor și incidentelor iatrogene mult mai redus. Alte argumente ar putea fi deasemeni avansate: - Câtă vreme cantitatea totală de antipsihotice ingerate rămâne corelată cu incidența diskineziilor tardive, apare clar interesul pentru o modalitate de prescriere intermitentă, care, prin reducerea dozelor totale, ar reduce în consecință și riscul diskineziilor (Kane et al, 1986). - Majoritatea pacienților schizofrenici evoluează după un model cronic marcat de apariția unor faze de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Alte argumente ar putea fi deasemeni avansate: - Câtă vreme cantitatea totală de antipsihotice ingerate rămâne corelată cu incidența diskineziilor tardive, apare clar interesul pentru o modalitate de prescriere intermitentă, care, prin reducerea dozelor totale, ar reduce în consecință și riscul diskineziilor (Kane et al, 1986). - Majoritatea pacienților schizofrenici evoluează după un model cronic marcat de apariția unor faze de exacerbare, mai mult sau mai puțin apropiate, a simptomatologiei psihotice. între acestea, intensitatea simptomatologiei psihotice rămâne relativ stabilă, chiar moderată; neurolepticele ar
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
apărut logică ideea considerării curelor antipsihotice discontinui, care ar putea oferi același beneficiu terapeutic ca și cele continui, dar la un risc de apariție al complicațiilor și incidentelor iatrogene mult mai redus. Riscul unor complicații tardive consecutive neurolepticelor (în special diskinezia tardivă) este crescut în cazul unor tratamente prelungite sau în doze mari cu antipsihotice și o întreagă literatură în special anglosaxonă subliniază acest lucru. 7.5. Efectele terapiilor asociate. Printre chestiunile ce par a rămâne fără un răspuns defnitiv și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pare limitată de o serie de factori. în primul rând o serie de pacienți (a căror proporție poate varia până la 4050%), nu beneficiază de terapiile pe termen lung datorită non complianței. în al doilea rând o rată de apariție a diskineziei tardive de până la 15% reprezintă un risc care trebuiește considerat cu atenție. în ultimul rând în fine, un procentaj de 20-30% din pacienți sunt rezistenți sau parțial rezistenți la tratamentele antipsihotice pe termen lung. 7.6. Indicațiile strategiilor neuroleptice. în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pare limitată de o serie de factori. în primul rînd o serie de pacienți (a căror proporție poate varia până la 4050%), nu beneficiază de terapiile pe termen lung datorită non complianței. în al doilea rând o rată de apariție a diskineziei tardive de până la 15%, reprezintă un risc care trebuiește considerat cu atenție. în ultimul rând în fine, un procentaj de 20-30% din pacienți sunt rezistenți sau parțial rezistenți la tratamentele antipsihotice pe termen lung. în cursul terapiei cu neuroleptice, acestea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
oferi același beneficiu terapeutic ca și cele continui, dar la un risc de apariție al complicațiilor și incidentelor iatrogene mult mai redus. Alte argumente ar putea fi deasemeni avansate: - Câtă vreme cantitatea totală de antipsihotice ingerate rămâne corelată cu incidența diskineziilor tardive, apare clar interesul pentru o modalitate de prescriere intermitentă, care, prin reducerea dozelor totale, ar reduce în consecință și riscul diskineziilor (Kane et al, 1986). - Majoritatea pacienților schizofrenici evoluează după un model cronic marcat de apariția unor faze de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Alte argumente ar putea fi deasemeni avansate: - Câtă vreme cantitatea totală de antipsihotice ingerate rămâne corelată cu incidența diskineziilor tardive, apare clar interesul pentru o modalitate de prescriere intermitentă, care, prin reducerea dozelor totale, ar reduce în consecință și riscul diskineziilor (Kane et al, 1986). - Majoritatea pacienților schizofrenici evoluează după un model cronic marcat de apariția unor faze de exacerbare, mai mult sau mai puțin apropiate, a simptomatologiei psihotice. între acestea, intensitatea simptomatologiei psihotice rămâne relativ stabilă, chiar moderată; neurolepticele ar
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
este atins nu mai este necesară schimbarea neurolepticului, cura este în plină desfășurare iar problemele somatice sunt practic excluse. Singura dificultate care se poate ridica este la nivelul terapeutului care-și pune o serie de probleme în legătură cu apariția diskineziilor tardive, situație care nu este chiar atât de rară, în situația în care semnele ei sunt cercetate sistematic. - Individualizarea terapiei este mai întâi o funcție a solicitărilor bolnavului. Aceasta este ceea ce diferențiază tratamentul schizofrenilor de a celorlalți. Psihiatrul este într-
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Este încă hazardat în acest moment, să facem aprecieri în legătură cu evoluția pe termen lung a pacienților în cură discontinuă, situație în care cele mai mari beneficii ale acestei modalități terapeutice ar fi observabile. - Nivelul adaptării sociale și apariția diskineziilor tardive par mai curând dependente de dozele de antipsihotice decât de caracterul intermitent/continuu al tratamentului. - Instituirea curelor discontinui presupune existența unor posibilități de intervenție precoce, odată cu apariția simptomelor prodromale ale unei eventuale recăderi: aceasta presupune o urmărire psihiatrică atentă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
accidente cerebro-vasculare în antecedente, care nu se pot acomoda cu proteza datorită scăderii pragului de sensibilitate a cavității orale consecutiv instalării parezelor sau paraliziilor neuro-motorii. Adezivii protetici pot facilita acomodarea acestora cu protezele, dar apar probleme datorate lipsei controlului muscular. Diskinezia musculară ce însoțește aceste afecțiuni se caracterizează printr-o activitate necoordonată între mușchii limbii, ai obrajilor și ai mandibulei și fac imposibilă menținerea protezei pe câmp fără o retenție suplimentară. Ü Pentru menținerea și stabilizarea protezelor imediate sau a protezelor
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
paraliziilor de corzi vocale, obstrucțiile extratoracice, celor de origine mediastinală, traheomalacia etc. fiecare cu reprezentări grafice caracteristice [113]. Această reprezentare aduce informații utile pentru anestezie, influențând tipul de inducție și intubație (de exemplu, intubație vigilă cu menținerea respirației spontane în diskineziile traheale) [154]. Pletismografia este o altă investigație facultativă a treptei 1, înregistrând volumele pulmonare statice cum sunt capacitatea pulmonară totală și volumul rezidual (CPT și VR). Toate valorile explorării spirometrice sau pletismografice (fig. 2.2 și tabelul 2.6) stabilesc
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
presupune BAC complet asociat, pe cât posibil, cu plastia sau înlocuirea valvei mitrale. Mortalitatea este crescută la peste 20% în toate studiile de specialitate (3). 21.3.4.3. Regurgitare mitrală postischemică cronică Regurgitarea mitrală cronică se instalează progresiv prin akinezia/diskinezia peretelui posterior al VS, dilatarea cavității VS și a inelului mitral. Diagnosticul de certitudine este ecocardiografic și permite bilanțul preoperator complet, urmat de elaborarea unei strategii preoperatorii certe, respectiv revascularizarea chirurgicală a cordului și valvuloplastia mitrală cu inel Carpentier, cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]