1,603 matches
-
și pâinea orașelor, în „Dreptatea“, 14.XII.1944. • Vasile Luca, Reforma agrară - cheia progresului României, în „Scânteia“, 13.XII.1944. publică de către comuniști, în structura proprietății funciare rurale din România avuseseră loc o serie de prefaceri determinate, în principal, de dislocările teritoriale și de populație, de politica agrară a guvernului Antonescu și de consecințele războiului la care a participat România, astfel că ultima statistică nu mai oferea o bază reală de calcul pentru estimarea suprafeței expropriabile. Din această cauză, la 30
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
epifanică, a făcut Portretul elaborând mai mult, a urmat mitologia lui Bloom și a lumilor sale, a Încheiat cu o surpriză de proporții a canonului romanesc În Veghea lui Finnegan. Anarhetipul s-ar putea lega de chestiunea intenționalității auctoriale. De la dislocări la Împrumuturi, contopiri, la libertatea alegerilor făcute pentru a crea un text. Există destule puncte de sprijin pentru studierea imaginarului pornind de la intenționalitatea autorului, a elementului anarhic existențial care se legitimează În construcția creației... Corin Braga: Suntem cu toții de acord
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cele 11 Elegii stănesciene au rămas pe malul acestei călătorii spre Cythera. Stilul hibrid al autorului ambiționează să includă și tonalitatea textului-mamă, cel puțin să o evoce. Dar, „să citești poezie și să-ți fie frică!”, frică de Menade, de dislocarea discursului, de delir, și totuși să te duci mai departe, căutând firul Ariadnei. Există Însă pericolul (al măștilor suprapuse) ca autorul, Horea, să joace toate personajele, pe Ariadna, Tezeu și chiar pe minotaur. În pofida „jocului”, am detectat, fără nici un contor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Sigur, el este o urmă În discurs, În vizibilitate, și ea se manifestă mai ales În opera de artă, dar nu În opera de artă ca obiect estetic, ci ca posibilitate de a-ți suscita, de a-ți produce asemenea dislocări. Anca Hațiegan: Orice urmă, orice semn, sau doar opera de artă? Tot nu Îmi dau seama. Să zicem că rostesc sau citesc undeva cuvântul „cal” și Îmi proiectez În minte animalul În cauză. Pot accede la timpul splendorii doar pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ai mai multe puncte de vedere la dispoziție, cu atât ești mai dificil de reeducat. Comunismul a mizat mult și pe deculturalizare sau aculturalizare, trimițând intelectualii la munca de jos, sărăcindu-i pe burghezi, aducând țăranii la oraș. Prin aceste dislocări oamenii erau scoși din contextul lor cultural, reperele lor valorice erau perturbate și anulate. În haosul astfel creat, regimului Îi era mai ușor să-și impună propriul mesaj: iată, acesta este adevărul, aceasta este doctrina, aceasta este filosofia asupra lumii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
printr-un limbaj poetic evoluat, uzând de comparație și metaforă, metonimie, hiperbolă, paralelism, interogație, antiteză, dar și de unele procedee stilistice sau lexicale specifice creației orale ori preluate din literatura religioasă sau istorică anterioară. Au fost remarcate la el frecvența dislocării sintactice, prezența termenilor populari, regionali sau arhaici și a seriilor sinonimice, spontaneitatea lexicală, originalitatea metaforică. Eforturile prin care D. desăvârșește transpunerea românească, din slavonă, în proză, a psalmilor (versiune ce apare în ediția bilingvă a Psaltirii slavo-române din 1680) au
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
regenerator. În același sens, în epica sa, îndeosebi în romanul Nebunul și floarea, ca și în dramaturgie, autorul rămâne „un transfigurator liric al suferinței morale și al regenerării sufletești” (Mircea Iorgulescu). Dimensiunea poematică și alegorică se asociază unor modalități de dislocare a epicului prin componente marcate liric și dramatic. Scriitorul experimentează în fiecare carte o „nouă formulă narativă” (D. Micu), dar întreg traseul creației sale este marcat de predilecția pentru reprezentarea unor situații-limită existențiale, eroii romanelor și ai dramelor fiind plasați
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
ani, 1974), cafeneaua (Adio, Arizona), în fond imagini-simbol ale unei lumi răsturnate, aflate în criză. Acestea servesc de „model probant” (Dan Culcer) al parabolei configurate în romane sau în drame. Acțiunea, istoria în accepția consacrată lipsesc, dinamica evenimentelor include falii, dislocări și discontinuități. Romanele și dramele sunt astfel mai degrabă meditații, confesiuni, dezbateri despre viață și moarte, demnitate, singurătate, puritate morală. Deseori „eroii nu mai au nume”, devin funcții, roluri, ca în cea mai bună dintre scrierile lui G., Nebunul și
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
anumită configurație globală societății respective. În acest sens, el susține că societatea capitalistă este descrisă prin paranoia, pe când revoluția este expresia schizofreniei. După părerea lui, „lumea sau individul oscilează între unul sau altul dintre aceste două procese, între totalizare și dislocare”. Acesta este punctul de vedere al curentului antipsihiatrist. Problema principală constă în: a) modul în care este percepută de către societate boala psihică; b) atitudinea societății față de boala psihică și bolnavul mintal; c) gradul de toleranță socială față de boala psihică și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
printr-o puternică vitalitate și printr-o lipsă de simț critic care îi permite să vrea să creadă totul în mod absolut. Dogmatic și intolerant, el aderă la o mistică pe care o servește cu pasiune” etc. Vin la rând „dislocarea” unității spirituale a Europei prin naționalism exacerbat și imperialism, nimicirea „regionalismului” și a ceea ce azi se numește subsidiaritate, „izolarea morală a națiunilor”, înregimentarea politică a intelectualilor, materializată într-un activism conformist, ancilar. La acest ultim punct Ț. se desparte și
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
de timp, Contemplare. Conceptele nu se lămuresc prea mult nici aici, în schimb lirismul afirmă, puternic, oroarea de vid, voința de solidaritate cu lucrurile. Charles Baudelaire ura mișcarea, poetul român începe să se teamă de metamorfozele lucrurilor, el care celebrase dislocarea, ruperea lanțurilor gravitaționale: „Mă amestec cu obiectele până la sânge/ ca să le opresc din pornire, dar ele izbesc pervazurile și curg mai departe/ spre o altă orânduire”. El locuiește acum într-o sferă vidă și simte teroarea inconsistenței pe măsură ce simțurile cresc
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Purtătorul numelui literar Urmuz (dat de Tudor Arghezi) a murit într-o noapte, sinucigându-se cu un foc de revolver, într-un chioșc din apropierea Bufetului de la Șosea. Premergător, potrivit caracterizării lui Eugen Ionescu, al „revoltei literare universale”, „unul din profeții dislocării formelor sociale, ale gândirii și ale limbajului”, creator care, după Geo Bogza, „cel dintâi de aici și de aiurea [...] a făcut [...] din vârful peniței, ca de pe o trambulină [...], primul salt pe o planetă nouă, cu o altă atmosferă și o
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
să descoperim oarecare implicații, poate fi considerat un fel de Kafka mai mecanic și mai grotesc? Suprarealiștii din România îl revendică șef de coloană. În orice caz, Urmuz este într-adevăr unul din premergătorii revoltei literare universale, unul din profeții dislocării formelor sociale, ale gândirii și ale limbajului din lumea asta, care, astăzi, sub ochii noștri, se dezagregă, absurdă ca și eroii autorului nostru. EUGEN IONESCU SCRIERI: Urmuz, îngr. Sașa Pană, București, 1930; Addenda, în G. Ciprian, Scrieri, II, pref. Petre
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
la ordinea capitalist-mercantilistă și începuturile capitalismului financiar, sărind peste faza liberalismului. Schimbările de natură mercantilistă au făcut breșe în societatea autarhică, după cum am văzut mai sus, cu tot cortegiul de efecte sociale, economice, psihologice neanticipate și nedezirabile ale tăvălugului transformărilor: dislocarea unor structuri patriarhale, ruinarea industriei casnice țărănești, decăderea meseriașilor urbani, al doilea servaj (neoiobăgia), politicianismul, pseudocultura etc. Era timpul unor evaluări ale procesului de modernizare cu ajutorul capitalului și instituțiilor străine. Circumstanțele erau de așa natură, că sociologii de la cumpăna secolelor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de la o societate tradițională nedezvoltată spre una modernă dezvoltată, ci poate îmbrăca forma necunoscută a decalajelor structurale durabile ce întrețin în societățile întârziate alte procese dominante, dintre care cele mai relevante sunt: subdezvoltarea, dependența de metropole, războiul mental, cu mari dislocări de tradiții și de forme culturale neurmate de mobilizări creatoare pe măsură, declasare socială cu toate efectele subsecvente etc. Teoriile dezvoltării dependente. Depășirea paradigmei modernizării O examinare istorică În spatele teoriilor modernizării se poate identifica un sistem de gândire extrem de persistent
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de obiective generale (de exemplu, închiderea centrelor de plasament, reducerea numărului de copii instituționalizați etc.) sau standarde în furnizarea serviciilor. Substituirea rolului statului nu este posibilă decât în situația ideală în care întregul sistem de servicii va avea capacitatea de dislocare și va exista o reală separație a puterilor între furnizorii publici de servicii și instituțiile decidente și în condițiile existenței unui rețele publice de servicii de asistență socială primare și specializate care să asigure aplicarea unui principiu fundamental: universalitatea. Anexă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
astfel, nivelul de pregătire profesională al forței de muncă locale. Odată cu extinderea activității are loc și extinderea ierarhiei puterii și stratificarea socială la nivel global (Townsend, 2002); salariile de la vârf sunt ridicate pe măsura creșterii responsabilităților și pentru a stimula dislocarea personalului în țări mai puțin dezvoltate și/sau cu riscuri sociale ridicate, în timp ce la bază sunt limitate superior, replicând, în bună măsură, nivelul mediu de salarizare al țării-gazdă, excepție făcând segmentul restrâns al personalului de conducere. Pe de altă parte
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unei dezintegrări a grupului social care duce la un exces de individualizare. b) Sucidul altruist datorat unei supraintegrări sociale care duce la o insuficiență a individualizării fiind, prin aceasta, o replică a suicidului egoist. c) Sucidul anomic se datorează unei dislocări anarhice a grupului social, care duce la o insuficiență a coeziunii social-umane. d) Sucidul fatalist este replica suicidului anomic fiind datorat unui exces al reglementării sociale. J. Baechler propune următoarea clasificare a formelor de suicid, după criterii psiho-culturale, considerându-le
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Care ar fi direcțiile demne de străbătut dintr-un asemenea unghi de analiză? Una posibilă ar fi, bunăoară, formele înguste de sociabilitate, specifice habitatului urban. Printre efectele industrializării forțate din primele două decenii de după 1947 s-a numărat și o dislocare masivă de populație. Dacă înainte de război ponderea demografică a orașelor era considerabil inferioară mediului rural (viața urbană fiind, prin tradiție, la noi, cosmopolită și mai curând elitară, într-un sens deopotrivă social și cultural), realizarea proiectului comunist de modernizare economică
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care trebuia să le plătești. La aprozar găseai, pe lângă zarzavaturi sfrijite, pline cu pământ de flori, produse la care nici nu visai. Bere, de exemplu. La mercerie găseai ulei. La tutungerie găseai cărți și Cico. La electrice găseai alte alea. Dislocarea din „locurile tradiționale” îmbrăca aspecte absurde, grotești, care sfidau, programatic și „inventiv”, orice raționalitate. Trebuia numai să fii informat, să-ți faci prieteni, cunoștințe, relații în lumea vânzătorilor. Totul pe sub tejghea, „pe sub mână”. Existau cozi-gigant și la cărți - la anumite
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de vechi priviri plutește încă / Și-alunecând din gol, în voi coboară/ Năluca vremii de odinioară.” Onirismul romantic suportă un proces de contaminare cu cel suprarealist. Glisarea în vis are, de multe ori, o funcție compensatoare. Sensul este acela al dislocării din real și al călătoriei imaginative într-un univers liniștitor, golit de elementele ostile ale contingenței: „Prin lumi de nouri vom călători,/ Văzduh mai nou din noi va înflori./ La căpătâiul cerului o stea/ Înmugurită pentru noi va sta / Din
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
îndoielnică a unei actrițe intensitatea patosului și încordarea spirituală a iubirii absolute. Răsturnările de situație, iarăși, se produc grație intervenției, suprarealiste avant la lettre, a unui deus ex machina de extracție fenomenologică, provocând ceea ce autorul numește, în Patul lui Procust, „dislocări de conștiință”: este cazul schimbării abrupte de atitudine, într-o singură scenă, a Ioanei Boiu - explicată de Perpessicius, în termeni psihanalitici, ca o formă de manifestare a isteriei sexuale - sau al prefacerii lui Cellino, din Act venețian, dintr-un personaj
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
nu este însă adoptarea naivelor amintiri ale colonelului Lăcusteanu ca exemplu canonic al noii literaturi - scriitorul însuși atrăgând atenția, în prefața la Teze..., că „emfaza și verva excesivă” proprii unor articole sunt menite „obținerii, și cu silnicie, a audienței” -, ci dislocarea, posibilă doar prin comparație exagerată, a prestigiosului și strivitorului model cultural maiorescian: eforturile Junimii de a „organiza” și „înfrumuseța”, scrie P., ieșite din dezgustul față de „verbozitatea metisă” și „mahalagismul cultural” ale epocii postpașoptiste au condus, odată cu tendința de supraevaluare a
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
trombolitice. Obstrucția orificiilor cateterului și deplasarea sa prin aderențe la marele epiploon echivalează cu compromiterea accesului peritoneal. Spre deosebire de cazul astupării cu fibrină, instilarea de trombolitice nu influențează tulburarea de drenaj. Examenul radiologic cu dublu contrast permite evaluarea obstrucției și a dislocării, a raporturilor cateterului cu peretele abdominal și cu marele epiploon. Laparoscopia certifică diagnosticul, permițând în același timp și tratarea cauzei. Diagnosticul cauzei obstrucției poate necesita examen radiologic cu substanță de contrast injectată prin cateter sau laparoscopie. Metodele de tratament sunt
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
linia distinctivă între text și eu fiind tot mai firavă” - rămâne suspendată între truism și incontinență. Aceleași carențe apar și în O plimbare de dimineață pe strada Servandoni (2003). Urmărind să realizeze o „teorie a atitudinii critice”, în fapt o dislocare a conceptelor critice uzuale, P. lansează un contradiscurs care, dorindu-se subversiv, rămâne doar prolix, fără a reuși să fundamenteze o alternativă viabilă la critica tradițională. Această ambiguitate funciară este și motivul pentru care lucrarea nu reușește să justifice de ce
POENAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288862_a_290191]