648 matches
-
2. Principalele surse de a schimba elementele cognitive sunt responsabilitatea unor asemenea elemente existente în relațiile de consonanță cu multe alte elemente. 3. Maximumul disonanței care poate exista între două elemente este egal cu schimbarea rezistenței a două elemente. Dacă disonanța depășește această magnitudine, rezistența elementelor cognitive va fi schimbată, astfel reducându-se disonanța”. * * * Observăm cu ușurință pledoaria pentru consonanță. Dar cuvântul englezesc consonancy poate fi tradus și prin „armonie”. Festinger a evitat metodic expresia harmoniosly datorită conotațiilor poetice. Și totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
existente în relațiile de consonanță cu multe alte elemente. 3. Maximumul disonanței care poate exista între două elemente este egal cu schimbarea rezistenței a două elemente. Dacă disonanța depășește această magnitudine, rezistența elementelor cognitive va fi schimbată, astfel reducându-se disonanța”. * * * Observăm cu ușurință pledoaria pentru consonanță. Dar cuvântul englezesc consonancy poate fi tradus și prin „armonie”. Festinger a evitat metodic expresia harmoniosly datorită conotațiilor poetice. Și totuși, preocuparea sa profundă a fost găsirea căilor de armonizare a omului cu sine
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
căilor de armonizare a omului cu sine, cu semenii și cu lumea. A recunoscut aceasta în 1987, cu câțiva ani înainte de a muri, la o întâlnire cu psihologii americani specializați în studiul fenomenelor și problemelor socioeducaționale. Aceștia valorificau intens teoria disonanței cognitive în studiul psihologiei grupurilor și comunităților. „Dodecalogul lui Festinger” dădea roade uimitoare în procesele de socializare și manipulare intragrupală. Astfel încât ne socotim îndreptățiți să considerăm că teoria disonanței cognitive, descriptivă și tezistă, putea fi numită, mai corect, teoria armoniei
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
specializați în studiul fenomenelor și problemelor socioeducaționale. Aceștia valorificau intens teoria disonanței cognitive în studiul psihologiei grupurilor și comunităților. „Dodecalogul lui Festinger” dădea roade uimitoare în procesele de socializare și manipulare intragrupală. Astfel încât ne socotim îndreptățiți să considerăm că teoria disonanței cognitive, descriptivă și tezistă, putea fi numită, mai corect, teoria armoniei cognitive și redactată prescriptiv, nomotetic - ca o autentică teorie a educației. „Cervantes al psihologiei americane” nu dorise să zugrăvească un Don Quijote negativ și caraghios; descriindu-i însă idealurile nobile
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cu tot ceea ce este consonant, iar acesta din urmă provine din concordanța sunetelor ascuțite și grave (Symp. 1 ; Crat. 405d). Pentru Macrobius armonicul este o rezonanță simpatetică, o eufonie care exclude orice tip de irațional, de non-legitate și haos, de disonanță (II, 1, 6-7 at cum increpat tumultuaria et nullis modis gubernata conlisio, fragor turbidus et inconditus offendit auditum); întreaga diversitate, multiplicitate a sunetelor (diversitates sonorum II, 4, 1) se reduce la unitate, la acord cu condiția necesară a prezenței unui
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
respingerii totale a instrumentului sau a negării utilității sugestiilor sale. Particularități ale IMM-urilor - acest tip de organizații urmează două căi diferite de utilizare a instrumentului SWOT - una formală, alta neformală -, care au, în mod paradoxal, un conținut aflat în disonanță cu gradul de formalizare. Organizațiile de mici dimensiuni sunt obligate de multe ori - acordare de credite, subvenții, fonduri nerambursabile etc. - să realizeze așa-numite analize SWOT. Acestea sunt „prefabricate” conform normelor organizațiilor care cer aceste analize. Dincolo de aceste prescripții cu
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
o scară cu punct median a elementelor de același tip, dar aparținând unor organizații diferite. 3. Care considerați că sunt caracteristicile și elementele culturii organizaționale ce împiedică realizarea unei strategii de diversificare a unei organizații cunoscute? Explicați mecanismul care generează disonanța cultură/strategie în aceste cazuri. 4. Evaluați natura acțiunilor și costurile asociate pentru modificarea unor elemente simbolice ale unei firme, cum ar fi denumirea, sigla ori sloganul publicitar. 5. Comparați cultura organizațională a unei firme românești create în anii ’60
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
lumea prin intermediul tuturor modurilor de cunoaștere: tactil, vizual, auditiv, kinestezic, înțelegere și limbaj. Plan Educațional de Intervenție Individualizată (exemplu) Informații generale: Numele elevului: B.P. Data nașterii: 1997 Psihodiagnostic: deficiență mintală moderată, tulburări de dezvoltare psihomotrică, imaturitate afectivă accentuată, stări de disonanță afectiv - relațională Starea de sănătate: precară (răceli frecvente), fatigabilitate accentuată, enurezis nocturn, Recomandarea Comisiei pentru Protecția Copilului: integrare în școala de masă cu servicii educaționale de sprijin și plan educațional de intervenție individualizată; terapie logopedică și consiliere educațională. Intervenția: va
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
În același timp dovada unei neconcordanțe Între cei doi poli ai grupului. 5.Statutul sociometric al unui membru al grupului se calculează prin raportarea numărului de alegeri și respingeri primite de fiecare membru, la numărul total al membrilor grupului. 7.Disonanța sociometrică indică gradul de intercunoaștere a membrilor grupului; ea rezultă din inventarierea reciprocității atracțiilor și respingerilor. Valoarea disonanței sociometrice va fi ridicată dacă reciprocitatea atracțiilor și respingerilor va fi redusă (A alege pe B, așteaptă să fie ales de B
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
al grupului se calculează prin raportarea numărului de alegeri și respingeri primite de fiecare membru, la numărul total al membrilor grupului. 7.Disonanța sociometrică indică gradul de intercunoaștere a membrilor grupului; ea rezultă din inventarierea reciprocității atracțiilor și respingerilor. Valoarea disonanței sociometrice va fi ridicată dacă reciprocitatea atracțiilor și respingerilor va fi redusă (A alege pe B, așteaptă să fie ales de B, dar este respins. Calcularea acestor indici are o mare Însemnătate pentru educator. În primul rând, ei oferă o
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Practic, imperiul american, spre deosebire de toate celelalte care l-au precedat, nu are frontiere. O viziune maniheistă împarte lumea în buni și răi, și asta pare să-i fie singura ideologie, dusă însă pînă la fundamentalism și accente mesianice, în evidentă disonanță cu rafinamentele culturii umaniste europene și cu scepticismul său raționalist, de-acum tradițional. Imperiul american mizează pe globalizare, pe creșterea interdependențelor, pe uniformizarea tehnologiilor și pe o nouă politică a dominației, pe care unii o cataloghează drept neocolonialism. Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
forma cristale asimetrice. Astfel informațiile prin cuvinte rostite (sau incantații) sau scrise și introduse În apă: În concordanță cu natura (iubire, dragoste, recunoștință, mulțumire, binecuvântare) vor da apei (forme hexagonale, armonioase, geometrice a cristalelor) calitățile dorite generând energii pozitive; În disonanță cu natura (ură, mânie - folosind termeni insultători, jignitori, supărători) vor da apei (forme amorfe, ciudate, dizarmonioase ale cristalelor) calități nedorite generând energii negative. Puterea cuvintelor noastre este dată de energia pe care o punem În ele, de Încărcătura lor emoțională
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
stras și suliman”. Începând cu poemele publicate în 1915 în „Cronica”, lirismul lui, evoluat în răspăr cu idealul compoziției sinestezice și imagistica de tip romantic-compensator, relevă pregnant categoriile structurante și tensiunile definitorii ale modernității literare: distanțarea ironică, tendința către depersonalizare, disonanța neliniștitoare, fragmentarismul, refuzul retoricii. Poemul Un căscat în amurg se detașează atât de cadrul fastuos-maladiv al melancoliei simboliste, cât și de fadul idilism sămănătorist: „...De o săptămână nici un factor poștal n-a mai sunat din corn, călare / în schimb, iată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
proces care este cunoscută în egală măsură ca o abordare a motivației și satisfacției. Teoria explică procesul motivării, evidențiază cauzele, direcția și intensitatea comportamentului motivat și conexează conceptul de motivație cu cel de satisfacție (Ronen, 1986). Adams pornește de la teoria disonanței cognitive a lui Festinger și consideră că între angajat și organizație există o permanentă relație de schimb, localizată în planul perceptiv al angajatului. Termenii utilizați de Adams sunt: contribuții (inputs), rezultate (outcomes), Persoana (Person) și Altul (Other) (Adams, 1963, în
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cazul sub-recompensării (plusul care determină inechitatea trebuie să fie mai mare decât minusul care declanșează inechitatea). Starea de inechitate prezintă mai multe grade de intensitate, punctul maxim fiind atins atunci când atât inputurile cât și rezultatele sunt discrepante. Pornind de la teoria disonanței cognitive, Adams prezintă două postulate ale teoriei sale (Adams, 1963, în Levine (ed.), 1976, pp. 283): 1. Prezența inechității creează tensiune, iar această tensiune este proporțională ca și intensitate cu valoarea inechității. 2. Tensiunea creată orientează comportamentul în direcția reducerii
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
volume ca Brățara nopților sau Incantații, ea era prezentă și În mai echilibratul Ulise, chiar În unele secvențe În care „rama” tabloului rămînea Încă vizibilă, precum În cea a spitalului, citată de G. Călinescu pentru a ilustra ceea ce el numea „disonanța dintre fondul franc linear și falsa „absconsitate” și „procedeul de bază” al realizării „cifrului de concrete numite greșit imagini”: ca un golf spitalul te Învăluie te primește șerpii singurătății ling pereții ferestrele aerul face bale la gură precum cîinele de
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de Z. cu tipul „clasic”. Omul nou e lipsit de aureolă, desfide „totalurile armonice”, „unitatea”, „adevărurile eterne”, pe el îl captivează infinitul clipei. Poate fi recunoscut aici comentatorul modern al romanului proustian. Eseistul vorbește despre „disparatele experienței” și admiră „frumusețea disonanțelor celor mai insolubile între aspectele valului empiric”. Iată-l și partizan al „poeziei pure”. Opozițiile om vechi / om nou și unitate / diversitate se reduc în esență la opoziția clasic / modern, care îi animă întreaga operă, opțiunile și mai cu seamă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
mai mult decât pe congenerii lor occidentali, cu excepția lui Flaubert, pe Henrik Ibsen și pe August Strindberg, pe Lev Tolstoi și pe Dostoievski, pe autorii de literatură fantastică. Din literatura franceză preferă scriitorii care i se părea că exprimă „frumusețea disonanțelor celor mai insolubile”: Stéphane Mallarmé (Virtuți de diletant și fatalități de artist), André Gide, Paul Valéry, despre care a scris în repetate rânduri, în fine, Marcel Proust, căruia i-a consacrat un amplu studiu încă înainte de primul război mondial, scriitor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
va apărea lui Călinescu, în cronica sa de întâmpinare din „Capricorn” (1930), ca efect al unei rupturi de nivel conceptuale - „romancier onorabil, dar prozator excelent” -, formulă pe cât de sugestivă, pe atât de tensionată, a cărei dinamică, proiectând în plan sintagmatic disonanțe de adâncime, aproximează o impresie subliminară de neclaritate și „stranietate”, asemănătoare tulburării aperceptive provocate de vederea unei fotografii mișcate. Situația receptării critice se repetă întocmai cu textele dramaturgice, în care abundentele indicații parantetice, „mai degrabă nereprezentabile” (cum aprecia Călinescu), și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Caragiale, cititor avizat, selectând textul care-i servește optim, amuzându se cu montaje de citate lăsate anonime. Există și elevul la ,,școala vieții’’, culegându-și informațiile din toate sursele posibile. Scrisul se nutrește din amândouă canalele, fără nici un fel de disonanțe. Înrudiți prin viziune clasică și prin luciditate ironică și prin vivacitate, France și Caragiale se deosebesc între ei ca tipuri de cultură tot atât cât se poate deosebi un continuator de tradiție umanistă, de povestitorul care s-a revendicat cu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
a se ști stăpânul absolut al lor și nu atât din neîncrederea în literatură", evocarea nu e nostalgică, ci ironică, Tonegaru construiește, de asemenea, o "mitologie a anorganicului", iar "lirismul său nu provine din nostalgia purității ci din mecanismul acestor disonanțe care pot fi depistate de la alăturările de cuvinte până la "fronda" celui care își refuză condiția"210. Al. Piru îi reproșează lipsa aptitudinii "de a se lua el însuși în serios" și faptul că i-ar lipsi, de asemenea, "inteligența autoironiei
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
urmă, versificația tradițională din primele volume, muzicalitatea voită conturau o tonalitate melancolică, un ritm care nu sugera doar monotonia unei astfel de existențe, ci o anumită voluptate a damnării. La Caraion, fiecare vers este scrâșnet de fiare, materie în descompunere, disonanțele, ruperea de ritm conturează o lume a torturii continue. Durerea, boala sunt părți componente ale existenței zilnice. Spațiul citadin devine unul infernal în care omul este condamnat să-și ispășească o pedeapsă neștiută. Repetiția obsedantă a termenului "oraș" în poemul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de a regăsi vârsta inocenței, se simte și aici apăsarea unui sentiment tragic, a disperării, a singurătății ("Se va aprinde o lampă și-n depărtare/ va striga un copil", În singurătatea luminii). Grotescul, țipătul, stridențele introduse în cadența versului, toate disonanțele acestea conturează un univers al decăderii, postapocaliptic (contextul istoric - perioada celui de-al Doilea Război Mondial - justifică aceste imagini, ele însă rămân și în lirica ulterioară ca semn al unui spațiu coșmaresc în care poetul este prins). Gradația, acumularea de
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în probleme încă sensibile, cum ar fi controlul democratic asupra serviciilor de informații, cartea atrage și se citește cu interes, deși nu cu sufletul la gură. Capitolul 1 - „Ce este activitatea de informații?” - fixează limitele cunoașterii comune, implicit punctele de disonanță asupra cărora mai este de lucrat, la nivel național și internațional. Autorii evidențiază - fără a căuta să ofere însă un răspuns unic sau un evantai de opțiuni - absența unei definiții universale a securității, calarea ei tradițională excesivă pe interesele unui
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
privind anumite tipuri de activități și cerința ca fondurile pentru activitățile informative să fie alocate prin lege. Deosebit de interesantă este analiza relației expertiză-strategie, respectiv servicii de informații - decident politic. Nu scapă ochiului atent al autorilor situațiile cele mai frecvente de disonanță între cele două elemente ale binomului. Dificultățile relației sunt atribuite de ofițerii de informații tendinței factorului politic de a ignora informările care nu-i susțin strategiile politice (sindromul „uciderii mesagerului”), situație la care singurul răspuns este, după Shulsky și Schmitt
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]