1,061 matches
-
în colaborare cu Unchiul Sam. Ani de zile, UE a cheltuit circa o treime din bugetul său pe politica regională și de coeziune, în scopul eliminării disparităților și a dizolvării vechilor conflicte de frontieră, prin înființarea euroregiunilor. Rezultatul este că disparitățile au crescut, iar regiunile au devenit tot mai independente. Mai ales cele bogate (Catalunia, Țara Bascilor, Flandra, Tirolul de Sud, Scoția ș.a.). Acum se pune problema Europei federale, în care să vezi ironia sorții regiunile și euroregiunile cer drepturi egale
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
nr.1. Astăzi a scos de sub pragul sărăciei peste 800 de milioane de oameni, putîndu-se vorbi deja despre existența unei clase de mijloc, care va face din consum un nou vehicul al creșterii, alături de exporturi și de investiții. Subzistă totuși disparități importante între zonele de coastă și cele continentale, dar veniturile au crescut, branduri celebre sunt prezente peste tot, multinaționalele chineze înghit masiv active occidentale, regiuni întregi din Asia, Africa, America Latină, capacități strategice etc. Vă imaginați cum ar arăta astăzi economia
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de dat socoteală nimănui. Bineînțeles, în multe domenii, opțiunile și practicile de consum pot fi încă raportate la clasa socială de apartenență. Iar la orizont nu se profilează nicio omogenizare a modurilor de trai, diferențele de venit reinstituind oricum mari disparități în felurile de a consuma și de a se distra. Dar dacă stilurile de viață nu sunt câtuși de puțin convergente, nu-i mai puțin adevărat că forța organizatoare a habitusurilor nu încetează să slăbească. Specificitatea stilurilor de trai ale
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
provocări. Întrebarea nu mai este dacă statul național este dominant masculin în structura sa sau dacă organizarea și funcțiile sale pot fi folosite pentru promovarea drepturilor și intereselor femeilor. Feministele au acum sarcina de a face vizibile noile centre de disparitate structurală și strategică din cadrul societăților în rețea. Paradoxal, așa cum feministele germane nu mai resping cu totul statul drept aparat al controlului și dominației masculine 8, ci chiar se strâng în jurul „statului providențial patriarhal”, statul nu mai este o bază a
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
cu tot mai mulți oameni trăind sub pragul de subzistență. Șase ani de aplicare a ESAFxe "Kerber, Linda" vor însemna costuri sociale exorbitante, suportate în special de femei și copii. Contribuțiile bugetare vor adânci inechitățile la distribuirea bogăției, vor agrava disparitățile sociale și de gen și vor interzice unor largi pături ale populației sărace accesul la serviciile sociale elementare. Timpul acordat țărilor pentru a adopta și a aplica reformele pentru DSA și a acumula performanțe economice acceptabile pentru instituțiile financiare internaționale
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
365 de organizații internaționale aveau birouri în San Cristóbal de Las Casas (interviu telefonic cu Dr. Laura Gonzales, Universitatea Guanajuatoxe "Guanajuato", 10 mai 1998). Frontiera americano-mexicanătc "Frontiera americano‑mexicană" Poate că nicăieri în lume nu sunt mai evidente contradicțiile și disparitățile determinate de globalizare ca la frontiera americano-mexicană. Diferențele enorme și proximitatea dintre Mexicxe "Mexic", o țară în curs de dezvoltare îngropată în datorii, și Statele Unitexe "Statele Unite", economia avansată dominantă a lumii, fac ca interacțiunile și schimbările din această regiune
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
inegalitate este evidentă. Intervalul de variație s-a redus la valori cuprinse între 56,6% și 72,63%, mult mai apropiate decât în cazul județelor. Credem că viitoarea regionalizare a României trebuie să păstreze actuala tendința de atenuare a marilor disparități județene și din punct de vedere al gradelor de inegalitate a acoperirii activităților. Așa cum rezultă din tabelul 14, atenuarea gradelor de inegalitate este evidentă. Intervalul de variație s-a redus la valori cuprinse între 56,6% și 72,63%, mult
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
inegalitate este evidentă. Intervalul de variație s-a redus la valori cuprinse între 56,6% și 72,63%, mult mai apropiate decât în cazul județelor. Credem că viitoarea regionalizare a României trebuie să păstreze actuala tendința de atenuare a marilor disparități județene și din punct de vedere al gradelor de inegalitate a acoperirii activităților.
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
Așadar, investițiile străine directe contribuie la creșterea economică a unei țări-gazdă cu condiția ca aceasta să aibă suficientă capacitate de absorbție a tehnologiilor și produselor noi (Campos, Kinoshita, 2002, p. 438). Investițiile străine directe pot contribui la concentrarea și creșterea disparităților interși intraregionale. Astfel, acestea s-au concentrat pe un număr mare de țări de origine din Europa. În România, investițiile străine directe s-au concentrat cel mai mult în București (peste 60%). Pe de altă parte, se semnalează și existența
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
banca-mamă și filiala acesteia din România, sistemul de creditare bimonetară în România (euro/lei). O altă direcție a cercetării noastre a vizat analiza comparativă internațională a tendințelor în România și alte țări pentru a identifica o serie de similitudini și disparități în ceea ce privește țara noastră. O schemă sintetică a indicatorilor macroeconomici ai eficienței ISD cu impact direct sau indirect asupra dezvoltării durabile a României trebuie să pornească de la variantele eficienței investițiilor în ipostază autohtonă și străină. Investițiile străine directe reprezintă, pentru întregul
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
să promoveze campanii de informare a opiniei publice despre fondurile acordate de organismele financiare internaționale (BERD și BIRD) și fondurile structurale și de coeziune acordate de Uniunea Europeană, maximizarea gradului de absorbție a acestora în scopul diminuării cât mai rapide a disparităților regionale, precum și destinația lor, deoarece încă există o lipsă a capacității interne de absorbție a acestor credite din lipsa de informare, preocupare și pricepere din partea autorităților locale și a investitorilor autohtoni; realizarea de activități promoționale destinate atragerii de investitori străini
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
concentrați în mediul rural), sunt numai câteva dintre dimensiunile care dau măsura și fațada acestor politici antiruraliste. REGIUNILE DE DEZVOLTARE ȘI DEMOGRAFIA RURALĂ. FERTILITATEA. PUTERILE MORALE ÎN RURAL ȘI ÎN URBAN: UN DECLIN CU DOUĂ VITEZE EMBED PowerPoint.Slide.8 Disparitățile speranței de viață în mediul rural Demografii definesc „speranța de viață” prin scăderea mortalității pe generații și, astfel, calculează o „speranță a vieții la naștere”, care, în 2000 (pentru România), era de 70 de ani la bărbați și de 74
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
populație atât prin mișcarea naturală, cât și prin cea migratorie. Migrația și moartea sunt porțile părăsirii. Cei care pleacă pe aceste porți sunt mult mai mulți decât cei care intră prin naștere și prin spor migratoriu. O examinare agregată a disparităților Indicatorii îndeobște utilizați pentru a caracteriza economic o colectivitate sunt: a) ponderea principalei sale activități în PIB; b) proporția activilor; c) profilul ocupațiilor; d) veniturile; e) mobilitatea ocupațiilor etc. Examinarea agregată a acestor indicatori dezvăluie un profil surprinzător al societății
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
2003 (publicație UNICEF) doar cele 5 țări mai dezvoltate decât noi (...) au niveluri superioare României la acest indicator fundamental.” Dacă grupăm țările (cele 27 ale zonei) în patru intervale după pragul atins la indicatorii menționați putem sesiza următoarele: TABELUL 1. DISPARITĂȚI REGIONALE TRANFRONTALIERE LA NIVELUL ANULUI 2003 PIB Rata de cuprindere învățământ primar Întinerirea (raport de dependență) Îmbătrânirea (raport de dependență) Mortalitatea infantilă (la 1.000 nou născuți) Mortalitatea maternă (la 100.000) Pragul patru (de sus) 4 țări: Macedonia, Slovenia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de Guvernul României, București, 2003, p. 9, și materialele CASPIS însoțitoare la raport, Raport - România 2003, UNFPA ) și, de asemenea, la Baza de date a ISAR cu indici calculați în temeiul datelor primare ale INS și CASPIS. Analiza pragurilor de disparitate ne arată că disparitatea îmbracă forma cascadelor. Mortalitatea infantilă și maternă, am văzut, este un flux cu patru descărcări de forma cascadelor, astfel că, spre țările pragului maxim înregistrăm creșteri bruște ale mortalității (de la sub 6 la 1000 de nou-născuți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
2003, p. 9, și materialele CASPIS însoțitoare la raport, Raport - România 2003, UNFPA ) și, de asemenea, la Baza de date a ISAR cu indici calculați în temeiul datelor primare ale INS și CASPIS. Analiza pragurilor de disparitate ne arată că disparitatea îmbracă forma cascadelor. Mortalitatea infantilă și maternă, am văzut, este un flux cu patru descărcări de forma cascadelor, astfel că, spre țările pragului maxim înregistrăm creșteri bruște ale mortalității (de la sub 6 la 1000 de nou-născuți, de pildă, cât este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
amenințare speciali: tuberculoza și avorturile), avem, pentru România (comparativ cu alte țări) următoarele praguri: + +=pragul maxim al indicatorilor pozitivi +=pragul moderat al indicatorilor pozitivi (-)=pragul maxim al indicatorilor negativi (dezputernicire) (-)=pragul moderat al indicatorilor negativi (dezputernicire) GRAFICUL 1. PRAGURILE INDICATORILOR DISPARITĂȚILOR TRANSFRONTALIERE Să reținem, deci, că o colectivitate are la dispoziție puteri de afirmare care ating praguri variabile ca urmare a intervenției factorilor de disparitate (la rândul lor multipli și variabili de la o țară la alta, chiar dacă țări diferite înfățișează aceleași
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pragul maxim al indicatorilor negativi (dezputernicire) (-)=pragul moderat al indicatorilor negativi (dezputernicire) GRAFICUL 1. PRAGURILE INDICATORILOR DISPARITĂȚILOR TRANSFRONTALIERE Să reținem, deci, că o colectivitate are la dispoziție puteri de afirmare care ating praguri variabile ca urmare a intervenției factorilor de disparitate (la rândul lor multipli și variabili de la o țară la alta, chiar dacă țări diferite înfățișează aceleași praguri de disparitate). Aceeași colectivitate se confruntă cu amenințări multiple (la adresa puterilor sale de afirmare) pe care le putem încadra în ceea ce numim procese
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
reținem, deci, că o colectivitate are la dispoziție puteri de afirmare care ating praguri variabile ca urmare a intervenției factorilor de disparitate (la rândul lor multipli și variabili de la o țară la alta, chiar dacă țări diferite înfățișează aceleași praguri de disparitate). Aceeași colectivitate se confruntă cu amenințări multiple (la adresa puterilor sale de afirmare) pe care le putem încadra în ceea ce numim procese degenerative, ori pur și simplu distructive. Ori de câte ori o astfel de amenințare trece pragul median al propagării sale în timp
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Ori de câte ori o astfel de amenințare trece pragul median al propagării sale în timp și în spațiu, putem spune că avem de-a face cu un proces degenerativ (sau distructiv). Constatăm, din acest grafic, că România se află la pragul maximei disparități la patru dintre cei opt indicatori ai disparităților transfrontaliere, la pragul unei disparități moderate la doi dintre cei opt indicatori ai disparităților. La doi dintre cei opt indicatori România se află la pragul pozitivității moderate. Altfel spus, la doi indicatori
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
al propagării sale în timp și în spațiu, putem spune că avem de-a face cu un proces degenerativ (sau distructiv). Constatăm, din acest grafic, că România se află la pragul maximei disparități la patru dintre cei opt indicatori ai disparităților transfrontaliere, la pragul unei disparități moderate la doi dintre cei opt indicatori ai disparităților. La doi dintre cei opt indicatori România se află la pragul pozitivității moderate. Altfel spus, la doi indicatori România este distanțată doar cu o treaptă de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și în spațiu, putem spune că avem de-a face cu un proces degenerativ (sau distructiv). Constatăm, din acest grafic, că România se află la pragul maximei disparități la patru dintre cei opt indicatori ai disparităților transfrontaliere, la pragul unei disparități moderate la doi dintre cei opt indicatori ai disparităților. La doi dintre cei opt indicatori România se află la pragul pozitivității moderate. Altfel spus, la doi indicatori România este distanțată doar cu o treaptă de clasa țărilor „puternice” din regiune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
face cu un proces degenerativ (sau distructiv). Constatăm, din acest grafic, că România se află la pragul maximei disparități la patru dintre cei opt indicatori ai disparităților transfrontaliere, la pragul unei disparități moderate la doi dintre cei opt indicatori ai disparităților. La doi dintre cei opt indicatori România se află la pragul pozitivității moderate. Altfel spus, la doi indicatori România este distanțată doar cu o treaptă de clasa țărilor „puternice” din regiune. La alți doi indicatori, România este distanțată cu trei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pragul puterii de afirmare coboară sub nivelul zero, plasând România în categoria țărilor cu un deficit semnificativ al puterii de întinerire. Pentru comparație, vom reda graficul pragurilor proceselor de afirmare ale Rusiei la toate cele opt procese evaluate. Graficul 2. Disparități privind puterile de afirmare ale Rusiei în 2003 Rusia se află, iată, la toți indicatorii puterilor de afirmare sub pragul critic, iar la indicatorii proceselor degenerative se află la praguri ridicate și foarte ridicate. Față de Rusia, România pare a fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
drept criteriu de eligibilitate, acestea își pierd treptat din valoarea simbolică și practică de diferențiere între comunitățile sărace și cele mai puțin sărace. Accentul major este pus pe identificarea comunităților care nu au avut acces la proiecte FRDS în vederea reducerii disparităților intracomunale, interjudețene și/sau interregionale. Cu alte cuvinte, dacă în timpul SDF s-a încercat identificarea satelor sărace la nivel național, în cadrul SDSCM, de pildă, sărăcia unei comunități a fost evaluată relativ la nivelul de dezvoltare al comunei sau orașului din aria
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]