5,812 matches
-
mai lipsit de orice faimă sau glorie, pricepi? Soarta prozatorului. Nu sînge, nu războaie, ci doar mizeriile noastre zilnice, minciuni, hoții, delațiuni, demascări, tot ceea ce întrece pînă și ce își închipuia Tacitus mai oneros și mai demn de dispreț, de disprețul lui, incomparabil mai mărunt și mai puțin încărcat de consecințe, față de disprețul nostru de azi, dragul meu; dacă ți-ar trece prin gînd, într-o zi, să calculezi dimensiunile acestui dispreț modern conținînd în ele fărădelegi, că ar fi o
Sala cu oglinzi (Delatori, demascări...) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17005_a_18330]
-
nu războaie, ci doar mizeriile noastre zilnice, minciuni, hoții, delațiuni, demascări, tot ceea ce întrece pînă și ce își închipuia Tacitus mai oneros și mai demn de dispreț, de disprețul lui, incomparabil mai mărunt și mai puțin încărcat de consecințe, față de disprețul nostru de azi, dragul meu; dacă ți-ar trece prin gînd, într-o zi, să calculezi dimensiunile acestui dispreț modern conținînd în ele fărădelegi, că ar fi o crimă abominabilă... Mă gîndesc, deci, mai spusese, la sala noastră cu oglinzi
Sala cu oglinzi (Delatori, demascări...) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17005_a_18330]
-
Tacitus mai oneros și mai demn de dispreț, de disprețul lui, incomparabil mai mărunt și mai puțin încărcat de consecințe, față de disprețul nostru de azi, dragul meu; dacă ți-ar trece prin gînd, într-o zi, să calculezi dimensiunile acestui dispreț modern conținînd în ele fărădelegi, că ar fi o crimă abominabilă... Mă gîndesc, deci, mai spusese, la sala noastră cu oglinzi, la cochilia ei atît de durabilă, și în care și azi răsună, ca-ntr-un ghioc vuietul delațiunii... S.
Sala cu oglinzi (Delatori, demascări...) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17005_a_18330]
-
Și, încă, despre vorbirea cu sisific efort a insului cu pricina: "parcă ducînd scînduri lungi în spinare, cu care nu putea să intre de-a curmezișul". N-am voie să închei fără să spun că pe apele mîloase ale caricaturii, disprețului și scîrbei plutesc mari lotuși de lirism, cum ar fi (izvorînd uneori direct din mocirlă) imaginea satelor de pe dealuri cu pruni care dorm somnul morții între două recolte și producții de țuică, sau retorica lamentație în care "ah, Doamne, te
Inutile silogisme de morală practică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17032_a_18357]
-
fond, prin valorizarea pozitivă a unei situații față de care comportamentul cetățeanului pare a fi mai degrabă neutru. Tare mi-e teamă, însă, că lucrurile stau cu totul altfel atunci când se răspunde la întrebarea legată de potențialii vecini. Xenofobia românească și disprețul față de cei percepuți ca diferiți se decupează în întreaga lor splendoare bolnăvicioasă. Dacă e firesc să nu-ți dorești un vecin bețiv sau alcoolic, dacă poți găsi argumente pentru a nu fi încântat să ai în preajmă un fost pușcăriaș
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
la furia exprimării. Orice regulă, chiar sanitară, este resimțită, ca un tic al vechii reprimări, iar disconfortul consecutiv nu depășește, deocamdată, satisfacția eliberării. Dar faptul că gunoiul devine, conform ipotezei anterioare, o derivație simbolică a instinctualității ofensive semnifică, ambivalent, profundul dispreț autohton pentru această instinctualitate - "murdară". Atât de mult a fost ea înfierată, negată, ori, în cel mai bun caz, ignorată! Și în zadar mulți își vor fi repetat, până în '89, contrariul! Cu toată rezistența opusă, politica oficială de partid și
Practica mizeriei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17085_a_18410]
-
tradiționaliști sau a oamenilor de știință. Dintr-o competitivitate ușor ridicolă, filozoful postmodernist se ocupă de regimul social al quarck-ului doar pentru că astfel poate aspira să intre într-un dialog cu fizicianul. Dialogul, însă, e imposibil nu numai datorită unui dispreț reciproc, cît mai ales din pricina unei neînțelegeri fundamentale privitoare la obiectul conversației. Quarck-ul la care se referă Andrew Pickering, de exemplu, în studiul său The Social Construction of the Quarck (Construcția socială a quarck-ului) nu reprezintă același lucru cu fenomenul
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
mâna infractorilor de drept comun și în seama haitelor de câini hămesite ce scurmă prin gunoaiele infecte ale marilor orașe nu sunt ieșite din imaginația luxuriantă a adversarilor "președintelui democrat" al României. Toate acestea sunt ivite din incapacitate, indiferență și dispreț față de misiunea asumată. Căderea zgomotoasă în sondaje a d-lui Constantinescu - dar și a egal de impotenților parlamentari din coaliția de guvernământ - se explică prin astfel de lucruri simple, și nu prin comploturi mondiale sau prin incapacitatea poporului prost de
Doar "o răfuială între bandiți"? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17118_a_18443]
-
ele foarte atente la imagine, în speranța - adeseori răsplătită - că pot compensa printr-un comportament remarcabil ceea ce nu pot realiza în termenii concurenței reale, la nivelul pieții. Cultura joacă, în această ecuație, un rol important, chiar în vremurile noastre când disprețul față de spirit a atins cote apocaliptice. O inteligentă strategie culturală poate conduce la efecte benefice acolo unde celelalte argumente - ale economiei sau ale politicii - lipsesc. Mă gândeam la toate acestea privind drapelul alb-roșu-verde ale Ungariei fluturând dezinvolt pe o splendidă
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
se banalizează, se împuținează ori se îndobitocește, că ea n-are a se justifica sau explica, sau că frecventarea camerei o coboară în simplificare și anecdotă, atunci s-ar cuveni ca scriitorii cu pricina să stea acasă. Și totuși, ce dispreț față de public! Ceea ce televiziunea ia de la lectură dă înapoi, chiar dacă nu totdeauna în măsura necesară, cărților ai căror autori acceptă să apară pe ecran. Dezertarea acestora ar fi pe de-a-ntregul în beneficiul televiziunii în gamă joasă și propagării inculturii
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
nu ca persoană oficială, nefiind încă recunoscută alegerea Domnitorului. Lucru de care îl încunoștiința, chiar de la începutul întrevederii, pe ministrul de Externe al perfidului Albion. Din capul locului îl vesti pe Alecsandri că actul dublei alegeri e un fapt de dispreț la adresa Convenției și că guvernul britanic nu-l poate sancționa și aproba. Alecsandri a recunoscut în declarația șefului Foreign Office-ului informările ambasadorului otoman la Londra. În consecință, pledă convingător pentru restabilirea adevărului istoric, demonstrînd că Principatele române nu țintesc
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
am pomenitț". Iorgu Iordan, în Stilistica sa, a descris pe larg folosirea afectivă a demonstativelor familiare și populare; după părerea sa, pronumele de depărtare ar avea o valoare expresivă mai mare, mai ales în exprimarea unor grade de ostilitate și dispreț, uneori asociate cu sensuri stabile ("un ăla", "una din alea"). Demonstrativul e însă și un mijloc banal de identificare: formule ca "ăla de pe raft"; "ăia din stînga", "ăia de la magazin" - nu transmit în mod normal conotații speciale, avînd doar rolul
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
Gina Sebastian Alcalay Cine pretinde că ipocrizia este un viciu, o trăsătură de caracter condamabilă și demnă de tot disprețul nu știe ce spune: nu, nu rîdeți, în realitate este vorba de o însușire pozitivă, o virtute ignorată pe care nu toată lumea o posedă, ținînd seama de gradul înalt de generozitate pe care îl implică, dar fără de care viața nu
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
aproape cu un soi de disperare. Lipsa producțiilor de teatru la televiziune este un semn grav, o direcție inacceptabilă și amendabilă, iar situația acestei ultime stagiuni încheiate, nici un spectacol, este un fapt fără precedent, bizar, nefondat decît pe dezinteres și dispreț față de artă. Primii care au suferit, presupun, de această orientare luminată, inteligentă, plină de substanță a Canalului 1 al Televiziunii publice au fost slujbașii Departamentului Teatru al aceleiași instituții. Se pare însă, că în ultima vreme adie o boare care
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
bună dreptate, de portretul cu "ficționalitate minimă" făcut lui Mircea Eliade și profită de ocazie pentru a-și spune părerea în "cazul" ce a stîrnit atîtea polemici. Ei îi reproșează lui Bellow "colportarea unor acuzații nefondate, precum și tonul general de dispreț, condamnare și calomnie. În opinia mea, e destul de rău că Eliade a avut rătăciri legionare juvenile, e poate și mai rău că nu s-a despărțit de ele convingător nici măcar la senectute. Dar Eliade nu trebuie incriminat și pentru ceea ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
suspiciuni. La noi și numai la noi, din păcate, tocmai aceste jurnale au succes. Jurnalul de introspecție, în care ceea ce contează e dezvăluirea personală, adică întoarcerea la forma primară a jurnalului, tocmai el e privit cu mefiență sau chiar cu dispreț. În această perioadă, în care datul cu părerea despre toate cele, într-o formă cît mai agresivă, a produs glorii noi și a ruinat reputații mai vechi, jurnalul onest publicat de un autor de primă mînă, cu obsesiile lui și
"Curățeniile" lui Stendhal by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15944_a_17269]
-
vorbind prin semne, stânjenit, îi dădusem de înțeles patronului că vreau să cumpăr un ceas de perete... Un Wanduhr. Alesesem unul mare, roșu, marca Prim, pe care-l țin și azi pe perete, în birou. Patronul mă privea cu un dispreț evident. La început nu-mi dădusem seama. Cu timpul, însă, știu când cineva mă place sau nu mă place; e ca un miros. În cazul de față, patronul mă privea și cu un fel de silă, de scârbă. De obicei
Praga în 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15923_a_17248]
-
calamitate naturală, încît toți mînuitorii de fonduri bugetare din România care se plîng că nu au bani pentru școli pot fi întrebați dacă au prevăzut acești bani atunci cînd și-au alcătuit bugetele. Și, dacă nu, cum se explică acest dispreț față de școală, adică față de o instituție care asigură calitatea contractului României cu propriul său viitor. Sîntem prea săraci ca să ne putem juca de-a școala, la fel cum de unsprezece ani încoace ne jucăm de-a reforma și de-a
Starea școlilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15928_a_17253]
-
privește impunător Marin Preda, de sub pălăria lui grea, pariziană, cu borurile întoarse în sus, care îi plăcea atâta, fotografie în care, în fine, băiatul lui Moromete, țăranul din câmpia română, se preschimbă deodată într-un boier învăluindu-te într-un dispreț fin, ca toți boierii; sau poate într-o luare în seameă critică un pic, distantă, dacă nu și curioasă, cum s-ar uita la tine un scriitor important. Nicăieri Preda nu pare mai ireal. Dacă stau totuși și mă gândesc
Panorama scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15968_a_17293]
-
nici vorbă, ci doar de un anumit tip de comentariu, de tip editorialistic mai degrabă, care brodează pe o temă oarecare. Și teme reale sînt destule în aceste să le spunem proze, temele obsesive ale societății românești din acești ani: disprețul demnitarului față de omul de rînd, frauda generalizată, comicăria unor gesturi electorale (călugărul Vasile), maimuțăreala tragi-comică a unei lumi noi văzute cu amară ironie. Pentru a detecta însă astfel de pretexte, trebuie săpat adînc în pădurea de simboluri, trebuie trecut dincolo de
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
cele ale inimii, firește. Dar, în timp ce la Augustin de pildă, inima duce la cunoaștere, iar la Pascal duce de asemenea la adevăr, dincoace inima e mută. Nu vrea să știe și să se lumineze; vrea să se odihnească". Nuanța de dispreț în raport cu această "inimă" lipsită de "spirit" e vizibilă. Nici creștinismul, care, uneori, pune problematica de cunoaștere pe primul plan, de exemplu de către Sfîntul Augustin, nu i-ar putea îmbunătăți calitatea: "Și apoi - tocmai pe linia lui idealist-augustiniană -, creștinismul a dus
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
Brădățan conchide: "Indiscutabil, o astfel de mentalitate n-ar fi cîtuși de puțin regretabilă dacă n-ar exista și fața sa agresiv-nocivă, dacă ea n-ar comporta cîteva consecințe psihologice dintre cele mai pernicioase pentru mentalul cultural al unei comunități: disprețul activ arătat efortului intelectual sistematic, didactico-enciclopedic (și ca rezultat à la longue, descurajarea reală a unor astfel de eforturi, acolo unde ele mai există); lenea intelectuală programatică, trîndăvia boemă deliberată ca stare de grație întru așteptarea nu știu căror divinus
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
personaje sunt înțelepții copii, la prima vedere din cauza răzvrătitirii față de conformismul generației adulte ' care nu mai iese din tabieturi, monotonie, prudență și banal. De fapt, 'copiii care nu se mai joacă' - pe întreaga scală, de la imacularea vârstei, de la ura și disprețul față de adulți, până la înțelepciunea precoce (de tipul personajului lui Mircea Eliade), care pune pe gânduri savanți și specialiști ' reprezintă căutarea iluminării. Traumele războiului apar ca producătoare, în general, a căutării disperate de puritate, de armonie interioară (unele pagini sugerează apropieri
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
românesc, am fost uimit și speriat de valul de resentiment revărsat asupra mea, chiar și din locuri de unde nu mă așteptam absolut deloc. Am fost de multe ori insultat în public, nu mai vorbesc de ura (nu găsesc alt cuvînt), disprețul, voința de a răni cu orice preț, justificate uneori sofisticat ideologic, alteori așternute ca atare, din coloanele presei. Și au făcut acest lucru oameni care nu auziseră nici un cuvînt rău din partea mea, unii chiar despre care scrisesem cu căldură, unii
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
său cel larg, cu galoșii enormi, cu o față senină de care spânzura un zîmbet edulcorat. Cum boala înaintase în ultima vreme, el părea din ce în ce mai bătrân, iar vârfurile mustăților enorme îi atârnau blazate în jos, poate în semn prematur de dispreț față de lumea pe care mulți credeau că o va părăsi la fel de prematur." Prins într-o relație abjectă cu o cusătoreasă din vecini, Messer dispare din sanatoriu și din lume, lăsînd în urma lui amintirea și fotografia unei nunți. Dar ce fel
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]