19,850 matches
-
pipă se întrepătrundea cu acela, mai iute, de țigară de foi. La Londra, la Paris, la Viena, Budapesta și, desigur în București de dinaintea primului război mondial. Dar și în perioada trist numită interbelică. A fi membru în Jockey-Club era o distincție asemănătoare primirii unei decorații sau a unui secretariat de stat, pe cartea de vizită, între gentlemanul care ieșea, puțin amețit de fumuri, de la club și burghezul înstărit ce ieșea de la Capșa, de pildă, era o certă diferență. Distanța creștea considerabil
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
tip de demers, sugerând că singura neutralitate pe care o avem la îndemână este cea de tip procedural 21, pe care o putem ajusta amplificând limitele imaginației noastre sociale. Presupusa neutralitate este substituita cu un ansamblu de separații pragmatice (nu distincții ontologice), instituite în vederea obținerii unor efecte. Rorty nu menționează explicit acest lucru, insă contestarea insistența pe care o face presupoziției neutralității filosofice mă determina să susțin că ținta să era, de fapt, presupoziția ontologica a neutralității în spațiul public. Presupoziția
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
desigur, l-a amplificat, multi dintre cei cărora le erau dărâmate casele și erau forțați să se mute în blocuri, în sau în afara localității a cărei rezidenți erau, renunțând la animalele de companie - ci tocmai atitudinea echivoca descrisă mai sus, distincția între maidanezii "noștri", blânzi și jucăuși, și cei "străini", agresivi și ușor iritabili; întreținerea acestei dualități disfuncționale, la limita dintre spațiul public și spațiul privat (scară blocului, spațiul verde dintre blocuri, strada "noastră" șamd.) face că numărul câinilor vagabonzi să
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
o anomalie, o scurtcircuitare nepermisa a nouui tip de societate, fiind asociată frecvent cu nebunia. Fenomenul ia amploare și pe fondul urbanizării Europei și a surclasării agriculturii (sat) de către comerț (oraș). Întocmai că în problema contemporană a maidanezilor, se operează distincții între săracii "buni", locali, și cei "străini", culpabili exclusiv în baza propriei condiții alogene. E drept că aceste distincții sunt trasate de către autorități, Biserica având un rol decizional central în acest proces, nu de către populație; dar, întocmai ca în cazul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
pe fondul urbanizării Europei și a surclasării agriculturii (sat) de către comerț (oraș). Întocmai că în problema contemporană a maidanezilor, se operează distincții între săracii "buni", locali, și cei "străini", culpabili exclusiv în baza propriei condiții alogene. E drept că aceste distincții sunt trasate de către autorități, Biserica având un rol decizional central în acest proces, nu de către populație; dar, întocmai ca în cazul maidanezilor, o importantă parte a populației aprobă și astfel reproducea noul consens social. Indiferent că vorbim de oameni sau
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
spațiul românesc. Primul capitol al volumului este o microistorie pe care, citind-o, ajungi să te miri de cat de prolific a fost spiritul uman în proiectarea de lumi mirifice ale binelui și fericirii. Structura acestei istorii are la bază distincția pe care autoarea o face între utopia pozitivă, utopia negativă și textele de inginerie socială (reformatoare) ale socialiștilor așa-ziși utopici. Utopia este, desigur, o poveste despre o societate "ideală", este o critică mai mult sau mai putin directă la adresa
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
a binelui, dreptății, moralității și fericirii. În contrapondere, există utopii care ne demonstrează cât de urâtă poate fi lumea, dacă în organizarea și conducerea ei ajung să se afirme absurdul, ilogicul, disprețul față de om. Doar două exemple, pentru a ilustra distincția: Utopia a lui Thomas Morus și Fermă animalelor a lui George Orwell. Există și utopii de factură "raționalista", precum cele din falanga ideologică a lui Saint-Simon, pentru care era pozitivista nu este altceva decât un previzibil final fericit al civilizației
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de o parte, și accesul după 1917 la puterea instituționalizata, pe de altă parte. Practic, valoarea morală a relatării biografice este una singură: frică, ca moarte psihologică, este unicul corectiv eficient al tiraniei, ambele originându-se în ateism că refuz al distincției fundamentale dintre aici și dincolo. Nicolae DRĂGUȘIN Note * Această lucrare a fost finanțată din contractul POSDRU/159 /1.5/S/1408 63, proiect strategic ID 140863 (2014), cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
a făcut-o despre lume; 2) credința lui, adică gradul cu care își îmbrățișează sufletește propria viziune - iar de acest grad depinde coerența dintre viziune și atitudinea pe care o adoptă în cursul vieții; 3) teoria lui, adică edificiul de distincții și argumente cu care își poate sprijini polemic viziunea. Teoria, fiind forma discursivă pe care o poate lua în final intuiția credinciosului, este precum o excrescență a cărei însemnătate stă numai în dimensiunea ei persuasivă. Așadar, teoria, ca armătură conceptuală
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
de la care așteaptă să-i deschidă ochii asupra existenței. Iar dacă lucrul acesta nu se întîmplă este pentru că teoria nu poate ține loc de viziune, în vreme ce viziunea poate ține loc de teorie. Cînd o credință moare, pe ruinele ei înfloresc distincțiile teoretice. Iar semnul după care îți poți da seama că o credință este în declin stă în numărul de doctrine care, proliferînd exuberant pe marginea ei, își dispută întîietatea în privința adevărului pe care îl au în posesie. Numai că, așa cum
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
nu vor rămîne decît urmele discursive ale unei credințe pe care cercetătorii de astăzi, oameni moderni avînd o cu totul altă viziune despre lume, nu o mai pot sesiza. Și atunci, devitalizînd credința prin trombele de subtilități fine iscate în jurul distincțiilor terminologice, cărțile de cercetare doctă pe care astăzi istoricii religiilor le scriu pe marginea unei doctrine religioase au numai menirea de a cultiva teoretic mintea cititorului, dar nu și pe aceea de a-i stimula în vreun fel viziunea. E
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
gnosticismul a supraviețuit sub forma unor puzderii de idei, doctrine și curente lipsite de coerență. În fond e vorba de declinul pe care credința l-a suferit în timpul unei epoci cînd Occidentul este sufocat de masivitatea sistemelor și de subtilitatea distincțiilor. Exact cum spuneam la începutul acestui articol: unde doctrina e atotputernică, credința trebuie coborîtă în bernă.
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
și 1913), după care dă la iveală cărticica, Problemele filosofiei (1912), ce va însemna cu adevarat prima piatră a filosofiei analitice. Deși aceasta își are rădăcini și ramificații europene (de la Kant, si nu numai, la Frege, ori Carnap, care muta distincția dintre adevăruri analitice și sintetice că granița între științele formale și științele factuale, empirice, sau „Școală de la Viena”), fructele ei s-au împlinit și se savurează peste ocean. Se găsesc în empirismul logic, în semiotica și, chiar, în poezie. Ele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sfîrșit adesea lamentabil prin afilierea, în schimbul unor posturi călduțe, la unul dintre partidele tradiționale. Într-o discuție pe care am purtat-o acum zece ani la București, cunoscutul istoric și analist politic polonez Adam Michnik a susținut ideea că vechea distincție stînga-dreapta nu mai este funcțională în condițiile unei lumi tot mai globalizate. Pentru a nu pierde contactul cu ceea ce se întîmplă în jur, guverne socialiste sînt obligate să facă radicale reforme economice, iar regimuri pretins ultraliberale se văd puse în
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
ani de atunci. Realizările internaționale ale marelui teoretician de teatru George Banu, ne reîntâlnesc astăzi pentru a i se oferi cel mai înalt titlu pe care Universitatea noastră îl poate oferi: titlul de Doctor Honoris Causa! Florin Zamfirescu * Cu această distincție George Banu revine în locul de unde a pornit aventura sa în teatrul lumii. Ales pentru trei mandate succesive Președinte al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, în prezent Președinte de Onoare, director al celebrei Academii Experimentale de Teatru de la Paris, profesor
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
cel mai bun film documentar despre teatru. Colaborator, membru în board sau conducător al unor importante publicații în România și în străinătate, membru în jurii, moderator de colocvii, seminarii, ateliere la cele mai mari festivaluri din lume, deținător a numeroase distincții naționale și internaționale pentru activitatea sa, George Banu a dat strălucire școlii românești de teatrologie. Are numeroși discipoli spirituali. Mă număr printre ei. Viața și opera sa oferă un model de afirmare solară și dăruire pentru teatru. Ludmila Patlanjoglu * Spectacolul
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
neschimbate - adică scrise (și pronunțate, conform normei) cu s - cuvintele disertație, disident, desinență (fr. dissertation, dissident - dar désinence, cu șzț). De fapt, acestea sînt frecvent pronunțate cu z; diferența fonetică dintre s și z fiind însă extrem de mică (o pură distincție de sonoritate), variațiile în rostire nu sînt supărătoare; în scris, ele atrag atenția considerabil mai mult. E interesant că tendința de sonorizare a lui s între două vocale pare să existe în româna actuală, dar ea nu funcționează automat și
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
nu există? Sper că o analiză socială care face apel la factori sociali și istorici pentru a explica starea de lucruri arată că nimic nu este înscris în piatra sau în genele noastre. Dar aici aș vrea să fac o distincție între două sensuri ale termenului "mentalitate". Acest termen este folosit în sens de "cultură" în limbile latine, iar o cultură este transformabilă în timp. De aceea se poate vorbi despre istorii ale mentalităților, pentru că ele evoluează. Or, nu acesta este
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
lungile absențe din viața politică de fiecare zi. Veți spune că jurnaliștii sunt complicii lor, de vreme ce ni-i vâră pe gât cu atâta insistență. Se prea poate. După cum e la fel de plauzibil ca, stând sub vremi, condeierii să nu mai facă distincția între lucrurile importante și jocurile cu mărgele colorate. Prin spiritul de castă impus în țările unde au ajuns la conducere, prin cultul liderului și prin puterile discreționare ale clicii de la vârf, comunismul devine, la început, o plagă morală, pentru ca ulterior
Barba de-un miliard de dolari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10633_a_11958]
-
și 1913), după care dă la iveală cărticica, Problemele filosofiei (1912), ce va însemna cu adevarat prima piatră a filosofiei analitice. Deși aceasta își are rădăcini și ramificații europene (de la Kant, si nu numai, la Frege, ori Carnap, care muta distincția dintre adevăruri analitice și sintetice că granița între științele formale și științele factuale, empirice, sau „Școală de la Viena”), fructele ei s-au împlinit și se savurează peste ocean. Se găsesc în empirismul logic, în semiotica și, chiar, în poezie. Ele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
septembrie și 25 martie).<footnote Pr. Prof. Dr. John Breck, op. cit., p. 196. footnote> Dintru început, Biserica a susținut faptul că omul este o persoană unică încă din momentul conceperii sale. Sf. Vasile cel Mare (sec. IV) nu face nici o distincție între copilul născut și nenăscut. Cunoaștem aceasta din canonul 2 al Sfântului Vasile, validat de Sinodul VI Ecumenic, în care se exprimă oficial gândirea Bisericii: Cine strică fătul prin meșteșugire, suferă pedeapsa uciderii; iar cu privire la format și neformat nu este
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
și datele din literatură. MATERIAL ȘI METODĂ Studiul efectuat este retrospectiv pe un lot de 2156 de pacienți cu hipertensiune arterială internați în perioada 01.01.22-31.12.11 în Spitalul Universitar de Urgență Elias București, fără a se face distincție între grupă de vârstă sau sex. Subiecții au fost selectați din baza de date a spitalului pe baza criteriului: diagnostic de HTA codificat fie ca diagnostic principal fie ca unul din diagnosticele secundare. HTA secundară a fost considerată în cazul
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
traducătorului - Dragan Stoianovici); cf. Francis E. Peters, Termenii filozofiei grecești, traducere de Dragan Stoianovici, ediția a II-a revăzută, Editura Humanitas, București, 1997, p. 95. footnote> este una din cele trei părți ale sufletului în Republica lui Platon, IV, 434d-441c (distincție pe care Aristotel o găsește nesatisfăcătoare [De anima 432a-b], dar care este susținută de Plotin, Enneade, I, 1, 5 și 6). Ea este pieritoare și, potrivit spuselor din Timaios 70d-e, se află situată sub diafragmă. Aristotel face din epithymia doar
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
cea mai longevivă din istoria gîndirii umane, a supraviețuit pînă în zilele noastre sub felurite chipuri. Cum tot atît de prisos e să spui că ravagiile pe care le-a provocat în timp nu pot fi întrecute de nicio altă distincție lexicală. Căci atunci cînd inteligibilului i s-a spus Dumnezeu și în seama lui s-a pus mîntuirea și viața de apoi a oamenilor, din acel moment sîngele a început să curgă în lumea sensibilă. În realitate, nu există nimic
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
de a corupe masiv patronii de presă), nevoia jurnaliștilor de senzațional surclasează orice instinct de supraviețuire. Selectați în funcție de disponibilitatea de a scormoni în cele mai întunecate zone ale societății, mulți dintre ei ajung, în scurtă vreme, să nu mai facă distincția între normalitate și aberație, între plauzibil și vedenie. Mintea lor a devenit o grilă care selectează doar ceea ce, prin prelucrare, manipulare ori trunchiere poate deveni senzațional. Înțeleg nevoia de rating, înțeleg concurența din domeniul presei, înțeleg orice. Dar nu înțeleg
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]