2,325 matches
-
probleme în practica selecției. Există dovezi că subiecții își modifică răspunsurile în cazul folosirii evaluărilor de personalitate în timpul procedurii de selecție (Hough, 1998). Cu toate acestea, cercetarea ce vizează impactul unor elemente precum distorsiuni motivaționale, amăgirea de sine și alte distorsiuni intenționate sau nu asupra validității testelor de personalitate este redus (Hough, 1998; Barrick și Mount, 1996). Distorsiunile intenționate pot fi reduse la minimum prin comunicarea consecințelor pe care le pot avea aceste distorsiuni asupra rezultatului selecție. Deși problema distorsiunilor induse
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în timpul procedurii de selecție (Hough, 1998). Cu toate acestea, cercetarea ce vizează impactul unor elemente precum distorsiuni motivaționale, amăgirea de sine și alte distorsiuni intenționate sau nu asupra validității testelor de personalitate este redus (Hough, 1998; Barrick și Mount, 1996). Distorsiunile intenționate pot fi reduse la minimum prin comunicarea consecințelor pe care le pot avea aceste distorsiuni asupra rezultatului selecție. Deși problema distorsiunilor induse de candidați nu reprezintă un pericol real pentru evaluarea personalității, este indicată introducerea unor scale de dezirabilitate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
distorsiuni motivaționale, amăgirea de sine și alte distorsiuni intenționate sau nu asupra validității testelor de personalitate este redus (Hough, 1998; Barrick și Mount, 1996). Distorsiunile intenționate pot fi reduse la minimum prin comunicarea consecințelor pe care le pot avea aceste distorsiuni asupra rezultatului selecție. Deși problema distorsiunilor induse de candidați nu reprezintă un pericol real pentru evaluarea personalității, este indicată introducerea unor scale de dezirabilitate socială în instrumentele de selecție. Centre de evaluare Un centru de evaluare (engl. assessment centre ) nu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
alte distorsiuni intenționate sau nu asupra validității testelor de personalitate este redus (Hough, 1998; Barrick și Mount, 1996). Distorsiunile intenționate pot fi reduse la minimum prin comunicarea consecințelor pe care le pot avea aceste distorsiuni asupra rezultatului selecție. Deși problema distorsiunilor induse de candidați nu reprezintă un pericol real pentru evaluarea personalității, este indicată introducerea unor scale de dezirabilitate socială în instrumentele de selecție. Centre de evaluare Un centru de evaluare (engl. assessment centre ) nu este un loc concret în spațiu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
comunicării pornind de la diferitele abordări; să evidențiați elementele definitorii ale comunicării organizaționale; să argumentați de ce este informația o resursă a organizației; să recunoașteți rolul sistemului informațional în viața organizației; să descrieți diferitele instrumente ale comunicării, accentuând avantajele și dezavantajele acestora. DISTORSIUNEA SERIALĂ - fragment din jurnalul unei aplicații de dinamică de grup din cadrul programului de studii aprofundate în Psihologia organizațională și a conducerii Coordonatorul cere șase voluntari. Cinci dintre ei părăsesc sala. Cel rămas înăuntru ascultă de două ori un text citit
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cele inferioare ale managementului. Astfel se comunică deciziile, instrucțiunile, repartizările sarcinilor de muncă. De asemenea este direcția în care se realizează feedbackul cu privire la calitatea și cantitatea performanțelor realizate. Cu cât numărul de nivele este mai mare, cu atât crește posibilitatea distorsiunii mesajului. Comunicarea ascendentă are loc prin transmiterea informațiilor de la eșaloanele ierarhice inferioare la cele superioare de management și constă în informații cu privire la performanțe, solicitarea de intervenții, sprijin, respectiv reacții individuale la comunicări realizate anterior. Acest tip de comunicare poate fi
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Acest tip de comunicare poate fi eficient dacă climatul organizației permite subordonaților exprimarea mesajelor fără teama de penalizare, dacă barierele sociale și de statut se diminuează, favorizându-se exprimarea spontană a angajaților. Dacă lanțul de comunicare este lung, poate interveni distorsiunea mesajului și la acest tip de comunicare. Comunicarea orizontală are loc la același nivel ierarhic, are caracter funcțional și de cooperare. Cantitatea și eficiența ei depind de structura organizațională. Chirică (1996) arată că „trecerea granițelor departamentale” este acceptată, tolerată diferit
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sau distorsionează informațiile disonante. Evaluarea sursei - ideile preconcepute, fenomenul stereotipizării, respectiv al proiecției influențează evaluarea sursei, iar mesajul implicit va fi altfel perceput. Percepțiile diferite - modul în care oamenii organizează și interpretează informația recepționată influențează felul în care o înțeleg. Distorsiunile semantice - pot fi cauzate de folosirea unui limbaj specializat care nu este bine cunoscut de receptor, unele simboluri au sensuri neclare etc. (În unele situații partenerii nu vorbesc nici măcar aceeași limbă.) Perturbațiile (zgomotele) - uneori pot exista zgomote propriu-zise care perturbă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cea de documentare. Elaborarea unor decizii corecte nu este posibilă decât în condițiile în care conducerea organizației, managerii de pe diferitele niveluri ierarhice dispun de informații bogate cu privire la problemele sau fenomenele în studiu. 11. 5.3 Deficiențe majore ale sistemului informațional Distorsiunea constă în modificarea parțială, neintenționată a conținutului, a mesajului unei informații pe parcursul culegerii, prelucrării sau / și transmiterii ei de la emițător la receptor. Filtrajul se deosebește de distorsiune prin faptul că modificarea parțială sau totală a mesajului sau conținutului informațiilor are
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
problemele sau fenomenele în studiu. 11. 5.3 Deficiențe majore ale sistemului informațional Distorsiunea constă în modificarea parțială, neintenționată a conținutului, a mesajului unei informații pe parcursul culegerii, prelucrării sau / și transmiterii ei de la emițător la receptor. Filtrajul se deosebește de distorsiune prin faptul că modificarea parțială sau totală a mesajului sau conținutului informațiilor are loc în mod intenționat. Efectul negativ atât al distorsiunii, cât și al filtrajului este dezinformarea parțială sau totală a beneficiarilor informației. La nivelul managerilor dezinformarea se reflectă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mesajului unei informații pe parcursul culegerii, prelucrării sau / și transmiterii ei de la emițător la receptor. Filtrajul se deosebește de distorsiune prin faptul că modificarea parțială sau totală a mesajului sau conținutului informațiilor are loc în mod intenționat. Efectul negativ atât al distorsiunii, cât și al filtrajului este dezinformarea parțială sau totală a beneficiarilor informației. La nivelul managerilor dezinformarea se reflectă în diminuarea calității deciziilor, iar la nivelul executanților se resimte pe planul realizării proceselor operaționale. Redundanța constă în înregistrarea, transmiterea și prelucrarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Knight, 1988): modifică efortul depus (de exemplu: depun mai puțin/mult efort, realizează mai puține/multe produse, absenteism/ore suplimentare); modifică recompensele obținute (pretenții de schimbare la nivelul salariului, a condițiilor de muncă, statut, recunoaștere) fără a modifica efortul depus; distorsiune cognitivă asupra efortului și recompenselor. Persoana își distorsionează percepția asupra propriilor eforturi și recompense - „Credeam că lucrez în ritm normal, dar realizez că muncesc mai mult decât toți.”); părăsește relația de schimb (de exemplu: absenteism, transfer, demisie). acționează asupra altora
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
politicilor economice adoptate după 1990; ea nu reprezintă o istorie organică a întreprinderii, a cărei derulare să se datoreze în special unor factori endogeni (lideri, proprietari, fondatori etc.); ea este mai degrabă o istorie a întregului context, cu reflexii, respectiv distorsiuni specifice fiecărei întreprinderi. Mereuță și colab., 1998 chiar lansează ipoteză conform căreia dacă există culturi organizaționale diferite, ele se datorează mai degrabă unor factori conjuncturali decât unor factori ce țin de aspectele structurale ale respectivelor organizații sau de istoriile lor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
elabora sisteme proprii de control și de apreciere a performanțelor; Numeroase surse de informații vor face mai dificile restricțiile de comunicație sau folosirea informației ca sursă de putere; Folosirea mijloacelor electronice de urmărire și recoltare a informațiilor va limita existența distorsiunilor informaționale; În tot mai multe companii românești și străine există manageri care, deși au obținut succese în ultimii 10 - 15 ani, astăzi încep să piardă teren, pentru că nu știu să se adapteze. Ei au practicat un stil care nu acceptă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de informații Grup Model de comunicare Sursa Canal Destinatarului Zgomot Mesaj Feedback Comportament Motivație Percepție Trăsături de personalitate Stil Abilități de comunicare Fenomen social Structura organizațională Rețele de comunicare Grad de centralizare Mediu social Bariere comunicaționale Informație Resursă Sistem informațional Distorsiune Filtraj Redundanța Instrumente de comunicare Abilitate Competență Deprinderi Dezvoltare Experiență anterioară Individualizarea instruirii Învățare organizațională Învățare experiențială Motivație Nevoi de instruire Organizație care învață Priceperi Training Tutoring Capital uman Disabilitate (incapacitate) Discriminare Diversitate Efectul peretelui de sticlă Fenomenul homofiliei Managementul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
evidențiate și alte aspecte ale celor patru tipuri de „manageri-culoare”: cum să-i consiliem, cum să-i motivăm, cum să-i felicităm și cum să-i corectăm. Capitolul VI ne atrage atenția asupra faptului că trebuie să fim conștienți de distorsiunile stilului nostru de management, să înțelegem anumite riscuri pe care le implică. Partea a doua a lucrării prezintă modul de utilizare a metodei Success Insights care diferențiază, pornind de la patru culori de bază, opt tipologii divizate în 60 subtipologii, ele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
dezavantajate. Această descriere ar putea fi continuată. Deși este o simplificare, ea reflectă Întrucâtva complexitatea relațiilor de proprietate acolo unde cutuma locală tinde să fie dominantă. Prezentarea practicilor curente În acest mod, ca și cum ar fi vorba de legi, reprezintă o distorsiune. Obiceiurile trebuie Înțelese ca un țesut viu, format din practici și negocieri care sunt În mod continuu adaptate la noile circumstanțe de ordin natural și social, inclusiv la relațiile de putere. Sistemele de proprietate cutumiare nu trebuie văzute Într-o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
operă de artă, un tablou, de pildă, o experiență care sunt convins că a fost trăită de fiecare din noi, care te schimbă și te obligă să te repoziționezi, care produce În universul și În concepția ta despre realitate mari distorsiuni), Întrebarea este: ce o face posibilă? O transcendență pe care o poți arăta, numi și găsi Într-o anumită plinătate? Am dat această reformulare pentru a sugera că himenul lucrează la fel, făcând posibile aceste distorsiuni. Sigur, el este o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ta despre realitate mari distorsiuni), Întrebarea este: ce o face posibilă? O transcendență pe care o poți arăta, numi și găsi Într-o anumită plinătate? Am dat această reformulare pentru a sugera că himenul lucrează la fel, făcând posibile aceste distorsiuni. Sigur, el este o urmă În discurs, În vizibilitate, și ea se manifestă mai ales În opera de artă, dar nu În opera de artă ca obiect estetic, ci ca posibilitate de a-ți suscita, de a-ți produce asemenea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de a produce cunoaștere strategică poate avea consecințe nefaste și chiar primejdioase asupra orientării externe a statelor. Istoria oferă numeroase exemple de acest fel. Într-adevăr, așa cum sublinia Charles Kupchan în monumentala sa lucrare Vulnerabilitatea Imperiului (The Vulnerability of Empire), „distorsiunea psihologică, greșelile de calcul sau credințele strategice inadecvate, născute din constrângeri cognitive, pot determina elitele să urmeze strategii autodistructive...”. În orice caz, dacă elitele pot promova, din rațiuni subiective, interesate sau datorită altor tipuri de constrângeri (de exemplu, ideologice), „strategii
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
în cele din urmă,ț au legitimat supravegherea din spațiu”. The Heavens and the Earth, p. 348. 48. Eric Schmitt, „Spy-Satellite Unit Faces a New Life in Daylight”, The New York Times, 3 noiembrie 1992, p. A10. 49. În mod paradoxal, efectele de distorsiune generate de atmosfera terestră pot fi mai puțin problematice pentru fotografierea din spațiu decât pentru cea aeriană. La începuturile fotografierii din spațiu, faimosul expert în rachete Werner von Braun observa că, „atunci când fotografiezi... din spațiu, interferențele și turbulențele sunt departe
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
sinceritatea ofensivei față de întreaga organizare culturală și socială - trăgându-se din spiritul, înnăscut, de opoziție al unei persoane ,,neîngăduit” de certată cu sine și mereu în ,,contraavânt” - conturează imaginea unui autentic, sui-generis, avangardist. În contrast cu începuturile sale, întemeiate pe dilatarea și distorsiunea realului în numele unui eu hipertrofic, pe negarea mimesisului, versurile chemate să retrăiască patriotismul celui ce părea îndeobște a întoarce spatele socialului impresionează prin simplitatea, nu lipsită de accente patetice, cu care iubirea, ura, speranța sunt adeverite drept puteri ale omenescului
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
comuniștilor] din Est”, cum spunea un istoric, fost director adjunct al PHS) și chiar cea a conaționalilor („la ce poți să te-aștepți bun de la niște nemți?”). Pe langă dificultățile pe care le-am Întâmpinat În stabilirea contactelor și eventualele distorsiuni de sens datorate tentației de eufemizare a istoriei colective și individuale, putea fi observată o teamă persistentă de exploatarea răuvoitoare sau de trădare din partea cuiva care, fiind format că sociolog Într-o țară socialistă, putea folosi cunoștințele dobândite În interiorul sistemului
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pot fi efemere; ceea ce nu înseamnă că nu au valoare explicativă și predictivă. Întrebarea de substanță este în ce măsură subiectul, conștient fiind de ceea ce urmărim în cercetare, își dezvăluie „autenticul” din valorile și atitudinile sale. Practica a evidențiat câteva surse de distorsiune, între care dezirabilitatea socială, expusă deja, este comună tuturor metodelor directe. O altă limită majoră a metodelor directe verbale, în speță a celor standardizate, este legată de înțelesul diferit pe care îl atribuie subiecții unuia și aceluiași cuvânt, intervenind o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
surse referitoare la persoanele caracterizate de el. S-ar putea reliefa astfel mai pregnant coeficientul personal în perceperea și interpretarea semenilor și a situațiilor. În clasa tehnicilor (semi)proiective pot fi incluse și procedeele bazate expres pe principiul selecției și distorsiunilor în percepție, memorie și raționament. Se consideră că abaterile, erorile săvârșite de subiecți în memorie, percepție, judecată, având o anumită constanță și direcție, sunt în legătură cu valorile și atitudinile lor. S-a constatat experimental, de pildă, că cuvintele ce exprimă valorile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]