21,744 matches
-
Maramuresan pînă la Mureșenii de Cîmpie. A fost destul, gata, măi și desalbaticiti-va, suntem în mileniul trei! Mai citim două pagini și iar ne uimește cap pătrat, care pe lînga mîndrie sălbatică, ne dă de înțeles că are și halucinații divine, cînd le explica americanilor cum a devenit pastor, spunîndu-le că “God called me”. La citirea acestei propoziții, mulți americani au intrat în tulburare și confuzie, fiindcă nu le-a precizat dacă God l-a chemat la telefon sau la El
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
Plotin, Origen și Sfântul Macarie (Pseudo-Macarie) Sintagma „beție trează” (νηφάλιος μέθη), este un oximoron care se bazează pe distincția dintre starea de beție adusă de vin și o stare a perfecțiunii sau desăvârșirii creștine dobândite prin har<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa and Pseudo-Macarius: Flight and Intoxication, în The Greek Orthodox Theological Review, vol. 44, Nos. 1-4/1999, p. 309. Această temă a mai fost dezvoltată și de: Hans Lewy, Sobria Ebrietas. Untersuchungen zur Geschichte der antiken
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
de foc când aduce mulțumiri Domnului, fiind beat de o beție trează”<footnote Philon, Leg. All. I, 82-84; E. R. Goodenough, Jewish Symbols in the Roman Period, vol. 6:202, New York, 1956; Lewy, Sobria Ebrietas ..., p. 10-12; apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 309. footnote>. Νηφάλιος μέθη este un termen propriu filonic și constă într-o stare mistică ce se îndeplinește prin unirea spiritului uman cu ființa lui Dumnezeu. Această expresie<footnote La care teologii ortodocși dintotdeauna
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
El afirmă că sufletul, în obținerea revelației prezenței divinului, devine unul și este „fericit”: „un suflet devine din nou ceea ce era la momentul bucuriei sale dintâi”<footnote Plotinus, Enneads, VI.7.34, traducere S. McKenna, Londra, 1991 apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 310. footnote>, și repudiază chiar și „actul Intelectului pe care odată îl iubea atât de intim”<footnote Plotinus, Enneads, VI.7.35, loc. cit. footnote>. Când sufletul caută Divinul, aceasta este cea dintâi surprindere
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
ființă, gata de a fi utilizate când este necesar. A se vedea Bussanich pentru o poziție contrară. A. Armstrong, Plotinian and Christian Studies, Variorum, 1979; Bussanich J., The One and its relation to Intellect in Plotinus, Leiden, 1988; Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 310. footnote>. În viziunea lui Plotin, pentru sufletul în unire cu Unul există un extaz autentic, în sensul unei ieșiri din sine. În acest urcuș sufletul nu devine Nous, nici Nous-ul (= Mintea, Intelectul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
însuși această stare. El lasă însă impresia că e un fenomen rar și trecător<footnote Ibidem, p. 78. footnote>. Revenind la Filon, subliniem că el interpretează „beția trează” ca o stare temporară, în principal mediu pentru profeție și revelarea misterelor divine, care sunt revelate prin mistica uniunii cu divinul. Plotin, analizându-l pe Platon, este mai preocupat de uniunea divină, printr-un proces de purificare, care angajează calea negativelor, adică, încetarea oricărei cunoașteri. Filon primește înțelepciunea cea adevărată a lui Dumnezeu
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Revenind la Filon, subliniem că el interpretează „beția trează” ca o stare temporară, în principal mediu pentru profeție și revelarea misterelor divine, care sunt revelate prin mistica uniunii cu divinul. Plotin, analizându-l pe Platon, este mai preocupat de uniunea divină, printr-un proces de purificare, care angajează calea negativelor, adică, încetarea oricărei cunoașteri. Filon primește înțelepciunea cea adevărată a lui Dumnezeu pentru o perioadă limitată, în timp ce Plotin urmărește uniunea permanentă cu Unul, pentru totdeauna, primind o stare de ființare și
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
calea negativelor, adică, încetarea oricărei cunoașteri. Filon primește înțelepciunea cea adevărată a lui Dumnezeu pentru o perioadă limitată, în timp ce Plotin urmărește uniunea permanentă cu Unul, pentru totdeauna, primind o stare de ființare și nu una de revelare<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 310. footnote>. Destul de diferită deci - și prezentând un contrast caracteristic - este utilizarea dată de Plotin imagisticii beției (Enneade, VI. 7. 35. 24 sq., v. 8.10.31 sq.) sau cuvântului ἔκστασις (VI.9.11
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
fi oferit o posibilă inspirație Sfinților Părinți creștini în utilizarea acestui termen. Pentru Origen, de pildă, unele taine sunt de nepătruns: Tatăl se ascunde în întuneric, tainele sunt accesibile doar îngerilor, însă există și unele descoperite de ființa contemplativă. „Lumina divină ce vine de la Tatăl iluminează ochii săi spirituali. Logosul, precum vinul o exaltă și devine prada acelei sobria ebrietas de care a vorbit Filon. E o ipostază ce nu are nimic de-a face cu inconștiența, un fel de extaz
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
are în vedere lectura spirituală a Scripturii sau înțelegerea Divinului<footnote C. W. Macleod, Allegory and Mysticism in Origen and Gregory of Nyssa, în Journal of Theological Studies, 22/1971, p. 370. footnote>. Mistica lui Origen este centrată pe Cuvântul divin, acest Cuvânt fiind perceput prin Sfintele Scripturi. Și în măsura în care Scripturile conțin relatarea Întrupării, mărturii profetice despre aceasta, precum și un comentariu apostolic asupra ei, Origen consideră posibilă contemplarea lui Dumnezeu (în practică, și nu doar teoretic) numai per Christum<footnote Andrew
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Berlin, 1961, 27.7. footnote>. În „Colecția I Omilia 31.-6”<footnote Collection I, H. Berthold (ed.), Reden und Briefe. Die Sammlung I des Vaticanus Graecus 694 (B), Berlin: GCS, 1973, I.63.6; a se vedea și Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa and Pseudo-Macarius ..., p. 321. footnote>, Sfântul Macarie vorbește de întinderea (ἐπεχτεινόμενος) minții credinciosului spre Dumnezeu atunci când își avertizează ucenicii asupra mulțumirii de sine, și-și instruiește auditoriul să nu uite niciodată „țelul perfect al libertății
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
să nu uite niciodată „țelul perfect al libertății și eliberării de patimi”, o învățătură care reprezintă ecoul conceptului de epectază al Sfântului Grigorie. La Părinții Bisericii, viața în trezvie și autocontrol (ἐγχράτεια) este cea care permite sufletului să primească ajutorul divin necesar pentru „a zbura pe aripile Duhului” și de a comunica cu Divinul. Comunitatea pe care încerca Sfântul Macarie să o creeze era o Biserică pură, o comunitate de credincioși care își puneau întreaga inimă în răspunsul la Dumnezeu și
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
cu Divinul. Comunitatea pe care încerca Sfântul Macarie să o creeze era o Biserică pură, o comunitate de credincioși care își puneau întreaga inimă în răspunsul la Dumnezeu și care primeau comunicări de la Dumnezeu când se aflau sub influența harului divin abundent, și care recunoșteau natura trecătoare a poziției lor în călătorie. Astfel fiind, frații Sfântului Macarie sunt comunități formate din cei care se împărtășesc de divin<footnote Collection II, 17.2. footnote>, și sunt „participanți la secretele Împăratului ceresc”<footnote
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
și sunt „participanți la secretele Împăratului ceresc”<footnote Ibidem. footnote>. Sfântul Macarie recunoaște pericolul care rezidă în a nu permite Duhului să lucreze asupra inimii, din cauza lipsei de disciplină și a ascetismului, dar și consiliază împotriva celor care, experimentând harul divin și trăind o viață de autocontrol, presupun că sunt liberi de păcat<footnote Ibidem, 17.6. footnote>. Anterior Sfinților Macarie și Grigorie de Nyssa, utilizarea termenului beție în creștinism îmbrăcase în principal o conotație punitivă, fiind enumerate pericolele și nedreptățile
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
un singur element sacramental clar, care poate fi identificat în conexiune directă cu „beția trează”<footnote Collection I, H. Berthold (ed.), Reden und Briefe. Die Sammlung I des Vaticanus Graecus 694 (B), Berlin: GCS, 1973, I.63.6; Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa and Pseudo-Macarius ..., p. 312. footnote>. Sfântul Macarie utilizează ideea de „beție trează” în cadrul explicațiilor asupra stilului de viață al creștinului și subliniază că natura divină este sursa beției. În „Colecția I, Omilia 63.6” este
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
694 (B), Berlin: GCS, 1973, I.63.6; Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa and Pseudo-Macarius ..., p. 312. footnote>. Sfântul Macarie utilizează ideea de „beție trează” în cadrul explicațiilor asupra stilului de viață al creștinului și subliniază că natura divină este sursa beției. În „Colecția I, Omilia 63.6” este menționată „beția trează profundă, determinată de Duh la fel cum despre trup se spune că e intoxicat de vin”<footnote Collection I, 63.6. footnote>. În timp ce aceasta este singura mențiune
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
arde mai strălucitor, de parcă ar fi îmbătată de iubirea de Dumnezeu”<footnote Collection II, 8.2. footnote>. Extazul se realizează celor absorbiți de Domnul: „Intră cineva (în Biserică) să-și plece genunchiul (la rugăciune); inima i se umple de putere divină, iar sufletul i se bucură în Domnul, (ca mireasa) cu mirele, după cuvântul profetului Isaia, care zice: «În ce chip se veselește mirele de mireasă, așa se va bucura Domnul de tine» (Is. 62, 5). Cineva lucrează ziua, dar dedică
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
adâncul cel nemărginit al acelui veac, (se împărtășește) de o mare plăcere, încât mintea lui, răpită acolo devine străină (de lumea aceasta). În acel timp uită cugetele cele pământești, pentru că mintea i se umple și este captivată de lucrurile cele divine și cerești, de lucruri nemărginite și de nepătruns, de lucruri minunate, pe care gura omenească nu le poate rosti. (În acel moment, pe bună dreptate, poate), rugându-se să zică: «O, de s-ar duce și sufletul o dată cu rugăciunea»”<footnote
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
34, p. 127-128. footnote>. Această unire sau uniune cu Dumnezeu și Raiul va fi o stare permanentă, dar receptarea viziunilor și revelației în stare de beție tranzitorie prezintă similitudini cu înțelesul conferit profeției în lucrările lui Filon<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa and Pseudo-Macarius ..., p. 312. footnote>.
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
a răcit. S-a despiritualizat. Este un vid spiritual. Pe de altă parte, ea moare sub vâlvătăile pornografiei și visceralitatii.” Pentru ca aceste lucruri fac parte din crezul sau artistic, Dan Puric aduce pe scena acea parte din el, acea scânteie divină pe care o recunoaște spectatorul vibrând la emoția și frumusețea care se degajă din teatrul lui Dan Puric, din dânsul lui, din ceea ce este el, ce reprezintă el în arta să, în cultura română. Publicul simte împreună cu artistul că aceasta
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
epic al unui Tolstoi, complexitatea febrila a lui Dostoievski, dar și un optimism superb, care se întemeiază pe absolută încredere în om: “Copil al lui Dumnezeu. În sensul că, neștiind de unde vii și nici încotro te duci, păstrezi acea scânteie divină din tine și nu mai poți fi încălecat nici de doctrine, nici de ideologii și nici de interese economice. Pentru că stăpânul tău suprem este acest mare anonim, căruia îi spunem Dumnezeu. El ne-a lăsat acea scânteie divină din noi
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
acea scânteie divină din tine și nu mai poți fi încălecat nici de doctrine, nici de ideologii și nici de interese economice. Pentru că stăpânul tău suprem este acest mare anonim, căruia îi spunem Dumnezeu. El ne-a lăsat acea scânteie divină din noi ca să putem să ne desăvârșim.” M IC H A E L A B O C U ( R O M A N IA ) 12 februarie 1959. Atunci s-a nascut acest copil al lui Dumnezeu, căruia El i-a
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
desăvârșim.” M IC H A E L A B O C U ( R O M A N IA ) 12 februarie 1959. Atunci s-a nascut acest copil al lui Dumnezeu, căruia El i-a lăsat în adâncurile ființei acea scânteie divină, pe care Dan Puric o poartă în chipul cel mai firesc. Dacă este poezie acel lucru misterios și tulburător care constă în a căuta și a găsi frumuseți și adevăruri ascunse în spatele tuturor lucrurilor, atunci Dan Puric este un mare
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
românii cu suflet frumos, sunt din ce In ce mai rări. George Filip: Întrebarea această nu-mi place. Auzi... mă Întrebi dacă românul este omul frumos... ales de Dumnezeu? Dar ce, creatorul a sădit pe Pamant români și OAMENI ? Noi suntem toți niște creații Divine care ne-am autointitulat Oameni... albi, galbeni, negri și alte altoiuri. Și ca să-ți dau răspunsul la Întrebare afirm cu mâna pe inimă că ROMÂNUL tău un este În niciun caz OMUL preferat al lui Dumnezeu. Ar fi nedrept ! Ce
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
imaginea ochiului luminos de la fratele său Vasile și de la Timeu al lui Platon<footnote Timaeus 45bd apud J. A. McGuckin, The strategic adaptation of Deification in the Cappadocians, în Michael J. Christensen și Jeffery A. Wittung (eds.), Partakers of the Divine Nature. The History and Development of Deification in the Christian Tradition, Grand Rapids: Baker Academic, 2007, p. 104. footnote>, pe care îl semnalizează cititorilor atenți ca reprezentând o paralelă semnificativă, Sfântul Grigorie de Nyssa descrie modul în care umanitatea a
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]