2,212 matches
-
înțelege mai bine, și teologic, și spiritual pelerinajul; îl spiritualizează mai mult. Un alt procent semnificativ din pelerini, pe care îmi este greu să-l cuantific, îl reprezintă cei atrași de sacru, pentru că racla Sfintei Parascheva, a Sfântului Dimitrie iradiază divinul. Nu poți descrie ce este sacru, e asemeni magnetului care atrage pilitura de fier. Un alt aspect interesant este că pelerinajul în lumea ortodoxă este foarte diferit de pelerinajul catolic. Acolo se merge pe jos, 100, 200, chiar și 1
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
unde-ajung... Uneori mă întreb Cum aș fi, cum ai fi Dacă n-am înțelege Ce înseamnă-a iubi... Uneori mi-este greu Un răspuns să găsesc... Tot ce știu mi-e de-ajuns Știu...Isus, Te iubesc! Referință Bibliografică: Omagiu divin 17 / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1793, Anul V, 28 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Luca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
OMAGIU DIVIN 17 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383008_a_384337]
-
de coastă, ca parte anatomică, se traduce în limba ebraică prin cuvântul tsela. Ori acest cuvânt înseamnă și limitare a unui țărm. Uniunea între un bărbat și o femeie, ca să folosesc termenii din întrebare, este locul în care se revelează divinul, prin iubire și dăruire reciprocă, într-o ,,limitare”. De aceea, căsătoria creștină presupune deosebirea de sex, monogamia și indisolubilitatea. Mădălina Elena Afrăsinie: Uniune liber consimțită între un bărbat și o femeie....fără consimțământul liber exprimat al femeii și al barbatului
Instituţia căsătoriei, în oglinzi paralele [Corola-blog/BlogPost/92383_a_93675]
-
În Sonetul VI - Din cercul magic mușcă pătimirea -, trubadurul din zorii mileniului al treilea ne încredințează că așteaptă cu bucurie mântuirea, că este ,,sfiirea/ Ce ostoiește zbaterea zăludă’’, pentru ca, în final, să ceară imperios (deloc sfielnic!): ,,Privește-mă, Lumino, sunt divinul// Pe care-l tulbură demult Cuvântul/ Împurpurând cerescul și pământul:/ În numele Iubirii, ia-ți tainul!’’. Poza grandilocventă a poetului: ,,sunt divinul’’ se vrea, probabil, o excesivă, poate disperată captatio benevolentiae adresată brutal și imberb iubitei, dar și cititorului, fără ca autorul
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
că este ,,sfiirea/ Ce ostoiește zbaterea zăludă’’, pentru ca, în final, să ceară imperios (deloc sfielnic!): ,,Privește-mă, Lumino, sunt divinul// Pe care-l tulbură demult Cuvântul/ Împurpurând cerescul și pământul:/ În numele Iubirii, ia-ți tainul!’’. Poza grandilocventă a poetului: ,,sunt divinul’’ se vrea, probabil, o excesivă, poate disperată captatio benevolentiae adresată brutal și imberb iubitei, dar și cititorului, fără ca autorul să realizeze că această ,,forțare a norocului’’ l-ar putea determina pe lector să închidă, iritat, tomul și să-l arunce
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
lor lingînd noaptea pereții În care erau zidite osemintele călugărițelor, numele lor bizare Încrustate În piatră tremurînd sub lumina feștilelor, Hroswitha, Stanisla, Benedicta, Fidelius, Benigna, Ferdinanda, așteptam din clipă În clipă să le văd trupurile firave ieșind din ziduri - sentimentul divinului este uneori la fel de terifiant ca imaginea iadului - cutremurarea aceea a descoperirii unui nou teritoriu, a ceva ce-ai pierdut și de care nu-ți mai amintești, să poți să alegi cu ochii Închiși un loc În spatele căruia Îți presimți respirația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
trup. Călătoria în lumea fantastică de sub pământul Castellanei culminase cu Grota Albă unde totul era albire, uitare în puritate. Frumusețea cristalelor sunau cuvinte din gura lui Augustinus sau din gura oricărui om cu bun simț: creația e o reflectare a divinului. Asta ne includea, desigur, chiar și pe noi, oamenii care am urcat din nou scările, întâlnind lumina zilei, de o cu totul altă calitate decât cea din interiorul pământului. Fuseserăm în miezul unei povești despre călătoria pelerinului în căutarea unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
obscurei sale origini, era totuși creație omenească. Ceea ce o făcea captivată, necurată și nelegiuită. Acestui text vom Încerca noi să-i cercetăm originile, aruncînd o privire fugitivă asupra celor care au creat-o, care și-au atribuit cu insolență prerogativele divinului anonim, care În cele din urmă să putem demonstra dezastrul provocat de un atare gest. 2. Serghei Aleksandrovici Nilus, autorul Antichristului, pentru inițiați părintele Serghei, va intra pe scena istoriei direct din bezna feudalismului rus. Pierzîndu-și domeniile, va peregrina mănăstirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
a pururi. Culorile erau cele familiare mie și totuși erau diferite. Aveau o semnificație aparte și nudurile de bărbați și femei erau foarte pământene, din lutul din care fuseseră create, dar pe de altă parte, aveau în același timp ceva divin. Vedeai omul în toată goliciunea instinctelor sale primare și te temeai, căci te vedeai pe tine însuți. Dr. Coutras dădu din umeri și zâmbi: — O să râdeți de mine. Sunt materialist și sunt un bărbat grosolan și gras - un Falstaff, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
găsi Încă un cerc dintr-un lanț de fier. Se pregătea să Îl forțeze când, deodată, se opri neliniștit. Priveliștea de necrezut la care asistase Îi era Încă Întipărită În ochi. Simți că era pe cale de a se confrunta cu divinul, Însă de unul singur, acum fără sprijinul mulțimii, fără o cale piezișă. Dar acum nu mai putea renunța. Erau prea multe de aflat. Atacă verigile din fier, care rezistară eforturilor lui Într-un mod neașteptat, semn că lada nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
prea puține despre teoria aristipeană pentru a putea afirma clar un monism, dar nu există nici o dovadă în sensul unui dualism, al existenței a două instanțe separate, și mai ales a unui suflet imaterial, etern și aflat în relație cu divinul, cu cerul inteligibil... La cirenaici, totul aduce mărturie în favoarea unității imanente a realului. Și atunci, cum altfel, dacă nu din rațiuni ideologice, polemice, mai poate cineva vorbi de plăceri ale trupului separate de plăcerile sufletului? Ceea ce înregistrează carnea epicuriană este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
din Campania -, precum și despre Seneca: Jean-Marie André, La Philosophie à Rome, PUF. Devenind latină, gândirea pierde din talentele idealiste în ceea ce privește ontologia, metafizica și ficțiunile, dar câștigă în forță în ceea ce privește morala utilitaristă și pragmatică - în sensurile nobile și filosofice ale termenilor. * ** Divinul Lucrețiu... Am lucrat pe traducerea lui Charles Guittard, Imprimerie nationale, ediție bilingvă, ușor literară, dar cu un indice catastrofal... Ediția de buzunar GF: Clouard; ediția Tel-Gallimard: Ernout. în standurile anticarilor am găsit și un comentariu semnat Constant Martha, Le poème
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
și astăzi, în larguri, marea voce. CÎND VA VENI DECLINUL Cu mâini învinețite de umblet lung prin ger Voi reintra în mine când va veni declinul; Voi coborî să caut, pierdută-ntr-un ungher, Firida unde arde cu foc nestins Divinul. Și flăcării voi spune: Fior al caldei firi, Joc viu ori șovăielnic de galbenă maramă, Vibrare necurmată, zigzag de pâlpâiri, Ușoară și fierbinte văpaie, te destramă; Redă nemărginirii fugarul tău mister... Mereu mai străvezie, mereu mai necuprinsă, Prin sure și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Cum nu erai acolo, în frigurosul burg, Tu, muzică a formei în zbor, Euritmie! Sub înfloriții arbori, sub ochiul meu uimit, Te-ai resorbit în sunet, în linie, culoare, Te-ai revărsat în lucruri, cum în eternul mit Se revărsa divinul în luturi pieritoare. O, cum întregul suflet al meu ar fi voit Cu cercul undei tale prelungi să se dilate, Să spintece văzduhul și - larg și înmiit - Să simtă că vibrează în lumi nenumărate... Și-n acest fapt de seară
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
formelor nu a trecut nimic și nu trebuie să cerem să treacă în pânzele lui Marcel. În schimb, o geometrie incendiată: furtuni de echere, crize de conuri și multe, mai ales, dreptunghiuri: lame cenușii, cenușii, pentru înalte, roșii opere justițiare. Divinul Marchiz concurează puternic, în Marcel, cu divinul Platon. O materialitate crucită cu o disperare arsă, un regim al logicii eficace și al redemțiunii prin cruzime, ridică aceste pânze la mari semnificații. Marcel Iancu ar trebui asociat de un Joseph de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
trebuie să cerem să treacă în pânzele lui Marcel. În schimb, o geometrie incendiată: furtuni de echere, crize de conuri și multe, mai ales, dreptunghiuri: lame cenușii, cenușii, pentru înalte, roșii opere justițiare. Divinul Marchiz concurează puternic, în Marcel, cu divinul Platon. O materialitate crucită cu o disperare arsă, un regim al logicii eficace și al redemțiunii prin cruzime, ridică aceste pânze la mari semnificații. Marcel Iancu ar trebui asociat de un Joseph de Maistre, acele palide, purificate figuri, într-un
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Este în poezia sa un fel de ceremonie de doctor Faustus modern, desins în Balcani, unde se luptă între luciditate carteziană și senzualitate las-civ-orientală. O strălucire de cristal străbate o trăire lumească păcătoasă, delirul poetic este al unui voluptuos dionisiac. Divinul și pă-gînul s-au încins în jocul și euritmia formelor și a ritmurilor existențiale. Poezia lui Ion Barbu se ridică dintr-o zonă lutoasă arsă până la regimul de cristalizare perfectă. Aventura poetului este a lui Nastratin Hogea la Isarlîk, drumul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
un „dor dureros de ieșire din sine”. Zeiască pare-această dorință de libertate din templul stabilității. Ființa aspiră spre culmile depărtărilor „care n-au chip și nume”, spre-acele trepte ale Inuabilului, aspirație (în)spre-acel „nimb” al nemuririi (Mihai Eminescu), al Divinului. „Când deschid piatra /cu flacăra privirilor / Pământul-mi spune alergând: / < Până și în aceste /mari depărtări /de culoarea amurgului /sufletul tău exilat /miroase-a stele!>(Sufletul exilat) În vizionarul negulescian, narația pare străpunsă de un dor mistuitor, ca o revărsare
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
reflecția într-o oglindă care inversează imaginea. -Sartre spunea:poezia înseamnă cine pierde câștigă,eu generalizez,poezia înseamnă neînțelegerea lumii prin suferință minus înțelegerea. -Friedrich Schlegel consemna: Nu poate fi frumos decât ceea ce conține o relație cu infinitul și cu divinul. Și mai spunea că poezia însăși nu e nimic altceva decât expresia pură a acestui cuvânt lăuntric etern, la care mai adaug că este oglindirea sufletului uman în puritatea cuvântului.Fiindcă acesta din urmă nu este altceva decât expresia oglindirii
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂPCEASCĂ-6 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361361_a_362690]
-
de spaimă, Doare și pacea impusă de bombe, Agresorii rămân fără faimă Când nici pentru cei morți nu mai sunt tombe. Pe câmpuri bântuite de ură Înfruntă singurătatea destinul. La ce bun pământeana arvună Când lovitura ne-a dat-o divinul? MEMORABILA TĂCERE Memorabila tăcere din imperiul celor surzi Umple cupa de plăcere la festinul celor cruzi Întunericul de smoală din regatul celor răi Protejează nebunia armatelor de călăi Fulgerele orbitoare izvorâte din genuni Par petreceri nucleare sfi nțite prin rugăciuni
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
mulțumit Bunului Dumnezeu pentru lucrarea împlinită în cei 90 de ani de viață dăruiți celui care, în ultimii 70 de ani a slujit cu credincioșie Evangheliei Domnului Isus Hristos. Gheorghe Petrușan, care este cetățean român și cetățean american, a mulțumit Creatorului divin pentru suflarea de viață și puterea credinței împlinită în cei 90 de ani de călătorie pe pământ dar a subliniat că, pentru el, „adevărata cetățenie pentru care am slujit Biserica, clipă de clipă, este cetățenia cerească a Împărăției lui Dumnezeu
„VETERAN” NONAGENAR PE FRONTUL EVANGHELIEI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362845_a_364174]
-
Omagiu > DE ZIUA TA FEMEIE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 966 din 23 august 2013 Toate Articolele Autorului DE ZIUA TA FEMEIE în fiecare clipă mă topesc, fiindcă FEMEIA o iubesc. mă întreb care a fost ideea, când Divinul a creat FEMEIA? se spune că această creatură, ar fi cea mai rea de gură! considerăm FEMEIA de aur, prețuind-o, deții un tezaur! de ziua ta prețioasă FEMEIE, îți dăruim frumoase orhidee. Referință Bibliografică: DE ZIUA TA FEMEIE / Mihai
DE ZIUA TA FEMEIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362870_a_364199]
-
nr. 1068 din 03 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Tristețea în artă Stătea nemișcat ca un câine în fața magazinului, așteptându-și stăpânul. De fapt nu avea stăpân , iar magazinul apărea lunar. Cât o clipire astrală. O scurtă silabă în fraza Divinului. Avea un chip palid, înconjurat de barbă. Un păianjen trecea tacticos strada, cu un ușor dispreț pentru strălucitorii bolizi ai feciorilor de bani-gata. Ca un ac în ochi îmi stăruie întrebarea - dacă tot suntem sortiți morții, de ce nu suntem mai
TRISTEŢEA ÎN ARTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362906_a_364235]
-
format colonii iar cei care au scăpat neatinși de boala actinică au colonizat iar lumea. Cei atinși de către necruțătoarea boală fie s-au stins, fie au dat naștere la mutanți. Așa veți păți și voi dacă vă veți depărta de divin și de natură, degradând umanul în animalic. Nu uitați sfatul meu:,,Iubiți-vă și nu mai cultivați ura. Fiți puternici, apelând la comoara din sufletul vostru!” Ei nu știau ce era în jur, însă tatăl meu i-a spus mamei
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
mă repet. Sufletul meu prin spații va hoinări-n curând, iar cel ce-am fost o să rămână-n creier. Cu ce-amintiri prin cosmos atunci am să cutreier? Sulfetu-i oare propriul nostru gând? Ar fi superb să aibă alături Cel Divin doar gândurile noastre-n veșnicie, pentru că-atunci e sigur că or să mai adie în primăvara unui alt destin. Meduza Privesc în ochi Meduza, trufaș, cutezător și nu simt nicio teamă în ființă. Am reușit să-i birui oribila dorință
POME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362933_a_364262]