1,017 matches
-
dintre analizele și interpretările lansate în această lucrare pot părea neașteptate sau pot chiar naște comentarii... În cele din urmă, unei provocări nu i se răspunde decât printr-o provocare. Capitolul 1 DIVINAȚIA DEFINIȚII ȘI DELIMITĂRI CONCEPTUALE 1.1. Definirea divinației De-a lungul vremii, divinației i s-au dat mai multe definiții. Fiecare dintre ele a îmbogățit termenul cu noi conotații specifice timpului în care s-au manifestat. De aceea putem constata, în timp, o modificare a înțelesului originar al
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în această lucrare pot părea neașteptate sau pot chiar naște comentarii... În cele din urmă, unei provocări nu i se răspunde decât printr-o provocare. Capitolul 1 DIVINAȚIA DEFINIȚII ȘI DELIMITĂRI CONCEPTUALE 1.1. Definirea divinației De-a lungul vremii, divinației i s-au dat mai multe definiții. Fiecare dintre ele a îmbogățit termenul cu noi conotații specifice timpului în care s-au manifestat. De aceea putem constata, în timp, o modificare a înțelesului originar al divinației. Divinația este o practică
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
De-a lungul vremii, divinației i s-au dat mai multe definiții. Fiecare dintre ele a îmbogățit termenul cu noi conotații specifice timpului în care s-au manifestat. De aceea putem constata, în timp, o modificare a înțelesului originar al divinației. Divinația este o practică extrem de veche, ale cărei prime definiri explicite le regăsim în Antichitate. La greci este folosit termenul μαντική (mantică), iar la latini, divinatio. Termenul grecesc se raportează la un substantiv subînțeles, acela de știință sau artă. Platon
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a lungul vremii, divinației i s-au dat mai multe definiții. Fiecare dintre ele a îmbogățit termenul cu noi conotații specifice timpului în care s-au manifestat. De aceea putem constata, în timp, o modificare a înțelesului originar al divinației. Divinația este o practică extrem de veche, ale cărei prime definiri explicite le regăsim în Antichitate. La greci este folosit termenul μαντική (mantică), iar la latini, divinatio. Termenul grecesc se raportează la un substantiv subînțeles, acela de știință sau artă. Platon propune
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
substantiv subînțeles, acela de știință sau artă. Platon propune următoarea etimologie: μαντική vine de la μανια, care înseamnă delir sau nebunie. Această trimitere face apel, cu siguranță, la starea de excepție pe care poate să o atingă devinul (persoana care practică divinația), ea mergând până la delir, transă și chiar nebunie. În cele din urmă, pentru antici, practica ghicitului (fie că se numește mantică, fie că se numește divinație) poate fi definită ca fiind cunoașterea venită de la zei. Să nu uităm însă că
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
la starea de excepție pe care poate să o atingă devinul (persoana care practică divinația), ea mergând până la delir, transă și chiar nebunie. În cele din urmă, pentru antici, practica ghicitului (fie că se numește mantică, fie că se numește divinație) poate fi definită ca fiind cunoașterea venită de la zei. Să nu uităm însă că această cunoaștere cu totul și cu totul specială presupunea îndeplinirea unor exigențe. Este vorba de dezvoltarea unui sistem de cunoștințe proprii (pe lângă o bună cunoaștere a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
socialului și umanului, cel care se îndeletnicea cu citirea semnelor subscria sau chiar construia o serie de idei de natură filosofică despre adevăr, cunoaștere, libertate, moarte, destin etc.). Pe de altă parte, acest lucru presupunea deținerea unor tehnici specifice de divinație și, poate cel mai important lucru, a unor capacități personale deosebite ca semn al elecțiunii divine. Nu întâmplător, meșteșugul descifrării și interpretării semnelor a fost ridicat astfel la rangul de artă. Anticii nu socoteau divinația o artă oarecare, ci una
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
deținerea unor tehnici specifice de divinație și, poate cel mai important lucru, a unor capacități personale deosebite ca semn al elecțiunii divine. Nu întâmplător, meșteșugul descifrării și interpretării semnelor a fost ridicat astfel la rangul de artă. Anticii nu socoteau divinația o artă oarecare, ci una cu un statut aparte, care conferea actului în sine un caracter extrem de serios. Platon credea că rolul divinației în viața comunității este covârșitor. De pildă, instituțiile religioase se întemeiază pe revelații. Ele pot fi comunicate
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
întâmplător, meșteșugul descifrării și interpretării semnelor a fost ridicat astfel la rangul de artă. Anticii nu socoteau divinația o artă oarecare, ci una cu un statut aparte, care conferea actului în sine un caracter extrem de serios. Platon credea că rolul divinației în viața comunității este covârșitor. De pildă, instituțiile religioase se întemeiază pe revelații. Ele pot fi comunicate fie prin oracole, fie prin apariții supranaturale. La rândul său, Aristotel definea divinația ca fiind o filosofie a contemplării, o știință a viziunii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în sine un caracter extrem de serios. Platon credea că rolul divinației în viața comunității este covârșitor. De pildă, instituțiile religioase se întemeiază pe revelații. Ele pot fi comunicate fie prin oracole, fie prin apariții supranaturale. La rândul său, Aristotel definea divinația ca fiind o filosofie a contemplării, o știință a viziunii spirituale. Mai mult, divinația devine, grație stagiritului, un act de recunoaștere a zeului, a prezenței sale în lume și în existența fiecăruia:"Apollo le spunea adoratorilor săi: "Cunoaște-te pe
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
este covârșitor. De pildă, instituțiile religioase se întemeiază pe revelații. Ele pot fi comunicate fie prin oracole, fie prin apariții supranaturale. La rândul său, Aristotel definea divinația ca fiind o filosofie a contemplării, o știință a viziunii spirituale. Mai mult, divinația devine, grație stagiritului, un act de recunoaștere a zeului, a prezenței sale în lume și în existența fiecăruia:"Apollo le spunea adoratorilor săi: "Cunoaște-te pe tine însuți" (Gnóthi seautón) și aceștia, descoperindu-l pe zeu în propriul lor suflet
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sale în lume și în existența fiecăruia:"Apollo le spunea adoratorilor săi: "Cunoaște-te pe tine însuți" (Gnóthi seautón) și aceștia, descoperindu-l pe zeu în propriul lor suflet, îi recunoșteau existența" (De divinatione per somnium I, 23). La Cicero, divinația capătă o conotație puternic pozitivă, în ciuda caracterului polemic al lucrării pe care o dedică acestui subiect. Ea contribuie la nașterea legendelor mitologice, face parte integrantă din religie fără a ține seama de o tradiție anume. Dezvoltă nevoia de supranatural pe măsură ce
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Ea contribuie la nașterea legendelor mitologice, face parte integrantă din religie fără a ține seama de o tradiție anume. Dezvoltă nevoia de supranatural pe măsură ce se diversifică și câștigă teren în rândul maselor, putând fi practicată pe scară largă. Pe scurt, divinația este definită aici ca fiind "o anume capacitate de a presimți și cunoaște viitorul"1. Deși Antichitatea poate fi numită perioada de aur a divinației, putem constata că, până prin secolul al XV-lea, percepția practicilor divinatorii la nivelul mentalului colectiv
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
diversifică și câștigă teren în rândul maselor, putând fi practicată pe scară largă. Pe scurt, divinația este definită aici ca fiind "o anume capacitate de a presimți și cunoaște viitorul"1. Deși Antichitatea poate fi numită perioada de aur a divinației, putem constata că, până prin secolul al XV-lea, percepția practicilor divinatorii la nivelul mentalului colectiv nu a suferit mari modificări. Divinația făcea parte din universul magico-religios al acelor timpuri. Nici chiar Biserica nu nega existența magiei sau a divinației. Ea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o anume capacitate de a presimți și cunoaște viitorul"1. Deși Antichitatea poate fi numită perioada de aur a divinației, putem constata că, până prin secolul al XV-lea, percepția practicilor divinatorii la nivelul mentalului colectiv nu a suferit mari modificări. Divinația făcea parte din universul magico-religios al acelor timpuri. Nici chiar Biserica nu nega existența magiei sau a divinației. Ea condamna doar magia neagră, punând-o sub semnul diabolicului. În 1517, Jacob Sprenger publică, la Paris, Malleus Maleficarum, iar acesta este
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a divinației, putem constata că, până prin secolul al XV-lea, percepția practicilor divinatorii la nivelul mentalului colectiv nu a suferit mari modificări. Divinația făcea parte din universul magico-religios al acelor timpuri. Nici chiar Biserica nu nega existența magiei sau a divinației. Ea condamna doar magia neagră, punând-o sub semnul diabolicului. În 1517, Jacob Sprenger publică, la Paris, Malleus Maleficarum, iar acesta este, în fapt, punctul de plecare al constituirii doctrinei "demonologice". Inițial lucrarea era menită să-i identifice pe adepții
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Paris, Malleus Maleficarum, iar acesta este, în fapt, punctul de plecare al constituirii doctrinei "demonologice". Inițial lucrarea era menită să-i identifice pe adepții sectei satanice, iar mai apoi a fost utilizată ca un îndreptar privind practicile magice și vrăjitorești. Divinația a trecut astfel sub incidența acestui stigmat, al negativității și demonicului. Mai târziu, în Franța anului 1682, se publică o ordonanță care arată că poliția și justiția văd în practica prezicătorilor și a vrăjitoarelor un simplu act de șarlatanie și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
victime"2. Această poziție oficială, juridică, în fața fenomenului divinatoriu de pe malurile Senei aduce în prim-plan o conotație negativă a practicilor. Este evidențiată, în primul rând, latura economico-speculativă și deviantă a fenomenului. În ochii autorităților din secolul al XVII-lea, divinația nu mai este o artă, o cunoaștere, un dar sau un mijloc de a comunica cu zeii pentru a afla și a cunoaște mai multe, ci un simplu act infracțional ce cade sub incidența legii. Laicizarea profundă a vieții în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un simplu act infracțional ce cade sub incidența legii. Laicizarea profundă a vieții în Occident (și nu numai) a schimbat criteriile de evaluare și de analiză. Vechile practici magico-religioase atât de bine cotate altădată sunt azi blamate și ridiculizate. Totuși, divinația și multe alte practici magico-religioase, deși golite de înțelesurile lor originare, încă mai fascinează publicul larg. Iar aceasta se întâmplă indiferent de măsurile oficiale care se iau împotriva lor. Astăzi, în Franța, "divination" numește "arta de a descoperi ceea ce este
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
definit astfel: "Dar, putere atribuită în mod superstițios unor persoane de a desluși și de a ghici lucruri ascunse, neștiute, și mai ales viitorul"4. Alte definiții, preluate de astă dată din lucrări și dicționare de specialitate, arată că termenul divinație este uzitat în special "în etnologie și în istoria religiilor, pentru a denumi totalitatea practicilor magice de ghicire și de prezicere a viitorului"5. Auguste Bouché-Leclercq, într-o amănunțită analiză a divinației în Antichitatea greacă și romană 6, o definește
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lucrări și dicționare de specialitate, arată că termenul divinație este uzitat în special "în etnologie și în istoria religiilor, pentru a denumi totalitatea practicilor magice de ghicire și de prezicere a viitorului"5. Auguste Bouché-Leclercq, într-o amănunțită analiză a divinației în Antichitatea greacă și romană 6, o definește ca pe o sursă deschisă de informație aplicabilă modului specific de viață al anticilor. Ea putea avea un caracter informativ sau sfătuitor fără a aduce vreo atingere inițiativei individuale și liberului-arbitru. Pentru
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a aduce vreo atingere inițiativei individuale și liberului-arbitru. Pentru Antoaneta Olteanu, acest izvor de informație este, în primul rând, "o magie contemplativă"7, "o filosofie", "o căutare a gândirii de sine" și o "știință supranaturală". În esență, orice definire a divinației (fie că este pusă sub semnul religiosului sau al superstițiosului, al speculativului sau al cunoașterii înalte) nu face decât să sublinieze eterna căutare umană a divinității și a cunoașterii ultime, totale. Dicționarele și lucrările de specialitate folosesc o întreagă terminologie
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
tăcerea sau, în virtutea unei bune tradiții creștine, au pus totul sub semnul demonicului și al păcatului 8. Acești termeni definesc principalele practici care se referă la capacitatea de a face previziuni și predicții, și nu la domeniul mai amplu al divinației. La nivelul simțului comun, de exemplu, nu există nici o distincție între primii doi termeni: profeție și clarviziune. Ambii sunt percepuți ca fiind forme distincte ale unuia și aceluiași act: divinația. Profetul este un clarvăzător care poate profeți anumite lucruri de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
previziuni și predicții, și nu la domeniul mai amplu al divinației. La nivelul simțului comun, de exemplu, nu există nici o distincție între primii doi termeni: profeție și clarviziune. Ambii sunt percepuți ca fiind forme distincte ale unuia și aceluiași act: divinația. Profetul este un clarvăzător care poate profeți anumite lucruri de importanță capitală. Există însă și situații rarisime când se constată o delimitare a termenilor la nivel semantic. În limba franceză, de pildă, se face o precizare clară a trei agenți
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
previziuni. Cel de-al doilea, la fel ca în limba română, "vede desfășurarea în viitor a unei situații mai clar și mai limpede decât alții"9. Totuși, în lucrările de specialitate, voyant numește generic pe cel care se ocupă cu divinația, termenul având sensul de "ghicitor". Deși toate cele trei ipostaze numesc personaje care practică divinația, între ele există o serie de diferențe date de natura practicii în sine. 1.2. Clarificări și delimitări conceptuale 1.2.1. Profeția Profeția se
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]