7,734 matches
-
consideri că este suficient ca lumea să te considere special în raport cu ceilalți, este ceva primitiv, lipsit de substanță. Esența nu este asemănătoare cu aparența. O societate bolnavă ajunge să nu disprețuiască ceva fără rost. O societate bolnava ajunge să aibă "divinități plebee", cum a zis Ovidiu. O astfel de divinitate plebee este șoferul mașinii, tolerat de societate.... Oamenii se tem de Dumnezeu si atunci se inchină la aceste divinități plebee. Atunci, aceste divinități plebee le fură totul: casa, banii, timpul, buna
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378112_a_379441]
-
special în raport cu ceilalți, este ceva primitiv, lipsit de substanță. Esența nu este asemănătoare cu aparența. O societate bolnavă ajunge să nu disprețuiască ceva fără rost. O societate bolnava ajunge să aibă "divinități plebee", cum a zis Ovidiu. O astfel de divinitate plebee este șoferul mașinii, tolerat de societate.... Oamenii se tem de Dumnezeu si atunci se inchină la aceste divinități plebee. Atunci, aceste divinități plebee le fură totul: casa, banii, timpul, buna dispoziție...Iar societatea se ruinează. După puțin timp de
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378112_a_379441]
-
să nu disprețuiască ceva fără rost. O societate bolnava ajunge să aibă "divinități plebee", cum a zis Ovidiu. O astfel de divinitate plebee este șoferul mașinii, tolerat de societate.... Oamenii se tem de Dumnezeu si atunci se inchină la aceste divinități plebee. Atunci, aceste divinități plebee le fură totul: casa, banii, timpul, buna dispoziție...Iar societatea se ruinează. După puțin timp de mers, în care dialogul nu prea a contat, mașina oprește în parcarea unui restaurant aflat pe malul Dunării. Sunt
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378112_a_379441]
-
fără rost. O societate bolnava ajunge să aibă "divinități plebee", cum a zis Ovidiu. O astfel de divinitate plebee este șoferul mașinii, tolerat de societate.... Oamenii se tem de Dumnezeu si atunci se inchină la aceste divinități plebee. Atunci, aceste divinități plebee le fură totul: casa, banii, timpul, buna dispoziție...Iar societatea se ruinează. După puțin timp de mers, în care dialogul nu prea a contat, mașina oprește în parcarea unui restaurant aflat pe malul Dunării. Sunt la mai puțin de
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378112_a_379441]
-
este echivalentă cu moartea iar orice entitate care a căpătat viață printr-o acțiune oarecare își pierde viața, adică moare, dacă nu mai participă la acțiunea specifică ei în cosmosul apropiat înconjurător. Din experiența acumulată de om concretizată în religie divinitatea absolută, deci o entitate viețuitoare, creează o singură entitate umanoidă, pe Adam. Din coasta lui Adam, altă entitate trăitoare, este creată Eva care capătă prin creație proprietatea ca împreună cu Adam să procreeze o nouă viață. Viața este generată numai de
CONTROVERSĂ ASUPRA TIMPULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378157_a_379486]
-
dar .... - Ar vrea să aterizeze ca musca pe tavan - Ar vrea să zboare ca barza - Ar vrea să creeze fire de rezistența celui ale păianjenului - Visează schimburi energetice precum cele dintre celulele vii chiar din propriul corp - Etc. Există o divinitate în afară de Dumnezeul Atoateștiutor și Atoatefăcător și aceasta este natura. Da natura le-a făcut apoi le-a permis îmbunătățirea fiecăruia în parte. Păianjenul este un cercetător care-și îmbunătățește unealta de vânătoare zi de zi fără intervenții politice. Doar în
CONTROVERSĂ ASUPRA TIMPULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378157_a_379486]
-
s-a spus și pe bună dreptate: „...ca orice fel de experiență, trăirea poetică, precum și cea religioasă resimt nevoia cuvântului. Acestui fapt îi corespunde sensul grecesc primordial al cuvintelor respective: poezia este facere prin cuvânt, iar teologia este vorbire despre divinitate. Nu trebuie să presupunem pur și simplu că avem de-a face aici cu două lucruri deosebite, cu vorbirea poetică sau cu cea religioasă. Este clar că nu se poate distinge cu ușurință între limbajul poeziei și cel al tradiției
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Dietrich, în vara anului 1868, descoperă poezia în biblioteca acestuia, iar într-o plimbare în port, în orașul Wilhemhavem, marea îl determină să se gândească să pună frumoasa creație poetică pe note. Deoarece nu era hotărât asupra finalului, a lăsat divinitatea să-l inspire, ceea ce s-a petrecut doar în luna mai 1871. Lucrarea durează aproximativ 16 minute, dar se poate spune că după Recviemul German, este cea mai importantă lucrare vocal-simfonică din creația brahmsiană. Își dă concursul corul „Ion Românu
FILARMONICA „BANATUL”Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/93610_a_94902]
-
în mâna Ta, arcușul și cântă în eternitate!” Nichifor Crainic spunea că „ V.Voiculescu se integrează în credința ortodoxă, așa cum Paul Claudel se integrează în catolicism...” Primele lui creații tratează despre marile teme etnice: mila, supunerea, suferința, binele și răul, divinitatea, idealul, arta etc., în manieră semănătoristă. În volumul „Din țara Zimbrului”- 1918- glorifică vitejia ostașilor români în războiul reîntregirii: „Copii, luptați până la unul, cu noi e însuși Dumnezeu”. Spiritul religios al poetului se lasă ghicit încă de pe acum. Îngerii intervin
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
a lupta Nu credem, dar vom căuta Să jeluim credința care Ne-a părăsit pe fiecare Să mergem atât de departe Să-i cerem pacea chiar lui Marte Să vrem, dar și să reușim Iubirea să o deslușim Să venerăm divinitatea Ce ne va da în dar dreptatea Să credem că nu-i în zadar Altfel, vom deveni... coșmar. Referință Bibliografică: DĂINUIRE / Daniel Bertoni Albert : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2119, Anul VI, 19 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
DĂINUIRE de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382250_a_383579]
-
Într-o investigare detaliată, autorul volumului de față realizează o justă încadrare a poeziei lui V. Gafencu în specificul poeziei iluminării sufletești regăsită în poemele lui Radu Gyr, Nichifor Crainic, Lucian Blaga unde lumina și iubirea înalță vibrațiile sufletului spre divinitate, prin religiozitate, prin împărtășirea cu apă vie a iubirii lui Hristos.Prin martiriul închisorilor cei aflați în suferință transformă pușcăria în Via Dolorosa ”hristică eliberându-se de sub teroarea istoriei”(pg.90 ). Autenticitatea, lirismul profund tonalitatea imnică a poemelor lui Valeriu
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
Pentru absolutul „lecturii” existențiale, caracterul ambiguu al cifrurilor este inevitabil și indispensabil în același timp. Luptând împotriva idolatriei și superstiției, Jaspers ne atrage atenția că nici cifrul, nici chiar interpretarea acestuia nu reprezintă transcendența: „Pentru ca omul să pună mâna pe divinitate și pentru a fi el însuși cel care trebuie să fie, este necesar ca el să păstreze puritatea transcendendeței, ascunsă, depărtată sau străină”. Notă: În textul Cuprinzătorul, Jaspers spune în legătură cu acest concept: „Cuprinzătorul este, așadar, ceea ce doar se anunță în
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
umbră/ e pupila mișcătoare/ că vede și tace./ E tărâmul galben/ unde se odihnesc amintirile,/ Cimitirul de lacrimi,/ Și de cuvinte îngropate./ Este El, cel/ Care te îndeamnă,/ Pe corabia albastră/ La o noapte cu saună/ Ochiul din umbră,/ E divinitatea din mine/ Cre vede și tace./ Oglinda unde își spală,/ Mulți chipurile/ Rămânând tot murdară,/ Pentru un timp./ E fereastra deschisă,/ Prin care respiră sufletul meu./ Ochiul din umbră/ Apune odată cu soarele". Transcriu începutul scrisorii dvs. de mulțumire către cititoarea
Actualitatea by George Marin () [Corola-journal/Journalistic/8251_a_9576]
-
Ioana Pârvulescu "Cel cAruia nu-i spui dumneata" - este una din definițiile cele mai simple pe care Arghezi le dă divinității. Și nu în poezie, ci într-un banal careu de cuvinte încrucișate: probabil pentru că Dumnezeu trebuie căutat și poate fi găsit pretutindeni, fie și la un colț de careu, notat cu 51 orizontal. M-a surprins întotdeauna să-l descopăr
Tu și eu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/8278_a_9603]
-
vine în contradicție cu nevoia noastră de semnificație a ceea ce ni se întâmplă și cu nevoia noastră de siguranță. Din acest motiv, în toate crizele existențiale majore, apare într-o primă etapă de cele mai multe ori negarea vehementă a ideei de divinitate. Nu ideea de existență a lui Dumnezeu este contestată, ci ideea că Dumnezeu, despre care ni s-a spus încă din copilărie că este bun și blând, lasă să se întâmple toate lucrurile dramatice din viața noastră, un Dumnezeu care
România ca marcă by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/8303_a_9628]
-
explică existența sa zbuciumată, ca și opera, fragment dintr-un ansamblu rămas neterminat. Cifrul personalității lui Bălcescu îl reprezintă, cred, spiritul monahal cu care istoricul s-a identificat complet, convins tot mai mult că posedă o misiune specială încredințată de Divinitate. Spiritul său religios-romantic a văzut în istorie (ca și Michelet, interpret al lui Hegel) o neîncetată evoluție, uneori sinuoasă, dar al cărei sens este clar - instaurarea pe pămînt a dumnezeirii. Rostogolirea aparent haotică de evenimente tragice ascunde o unică semnificație
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
exil, presimțindu-și sfîrșitul și sperînd ca jertfa lui să fie cîndva recunoscută, așa cum fusese cea a lui Tudor Vladimirescu. Se pare că premoniția acționează la oamenii înzestrați cu spirit monahal mai acut decît la ceilalți muritori. Identificarea Patriei cu Divinitatea dobîndește în conștiința autorului asemenea evidență, încît identificarea istoriei României cu un fel de Biblie, cu un fel de "carte sfîntă", decurge în chip natural. Nu ne mai mirăm că principala sa scriere istorică, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, începe cu
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
cei care a trăit pe propria piele experiența exilului: "Actualitatea textelor Teresei de Avila nu constă atât în descrierea minuțioasă a trăirilor ei mistice, în observațiile psihologice, ci pur și simplu în dorul ei pus în practică după prietenia cu divinitatea. Această atitudine nu a dus la o înstrăinare de lume, ci dimpotrivă la apropierea de lume și om. Întreaga ei viață stă astfel sub semnul aproapelui - azi, când atâția oameni suferă de lipsa de țară, de (locul) natal, în sensul
Dilemele poetului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8333_a_9658]
-
să fi fost nu doar audient (fie el bucuros sau nu, mulțumit sau nu, entuziast sau nu de interpretare), ci martor implicat profund cu toate simțurile și plinătatea emoțiilor la această dramatică, superbă și cutremurătoare celebrare a ființei umane în raport cu divinitatea. Pe scenă n- am văzut un dirijor, am văzut un om cu o bagheta îmbrățișat de Verdi. Doamne, ce dirijor! Ce tălmăcire! Ce concert! Ce orchestră! Ce cor! Ce mezzosoprană! Ce omogenitate! Ce nuanțe! Ce contraste surprinzătoare! Ce intensitate! Ce
Sub vraja lui Verdi by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83430_a_84755]
-
din Slobozia trimite o f. umedă scrisoare decalibratului șef al partidului cu același prenume. Dorul, fumul, par de neostoit de la distanță. ŤCum ați ajuns la perfecțiune și dincolo de ea ?ť se minunează făptura. Dincolo de perfecțiune n-ar mai fi decât divinitatea. Bănuiesc că bunul Dumnezeu are toate motivele să se neliniștească aflând că i-a ajuns Vadim T. prin preajmă, fiindcă, ținând cont de faptul că ne-a lăsat cuvântul Său în limba ebraică, s-ar putea să fie luat la
Proza cea mai scurtă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8440_a_9765]
-
se prelungește, nu se mai încheie, dezvăluin-du-și, astfel dilatată, viciul ei ascuns." Passe-temps sînt și acțiunile, și desfătările, prin care omul se păcălește că e. Todetita vine, dimpotrivă, din lipsa individualului, din criza identității. E greu să crezi într-o divinitate abstractă, și-atunci, înainte de întrupare, oamenii și-au inventat mituri. E la fel de greu să accepți exactitatea, geometria unor modele cum nu e nimic în cer și pe pămînt. Și cel mai anevoios, să renunți la calitatea de om pentru aceea
Bolile din veac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8618_a_9943]
-
Mihaela Vosganian și Improvizații pe muzica compozitorului Ran Bango-Under. În programul serii - și într-un decor sonor exotic - am avut ocazia de a-l urmări în trei piese interpretate vocal și la sitar pe iranianul Amir Heodarkhodaee, respectiv Dialog cu Divinitatea pe versuri de Rumi, Zbor pentru sitar și Durerea Dragostei, pe versuri de Hafez. Sigur, textele erau în persană, dar cel puțin în ceea ce mă privește, eu i-am citit și le știu opera acestor Rumi si Hafez care și-
Recitaluri ... de fagot by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84082_a_85407]
-
limpezire estetic-rațională a întregii narațiuni, condusă cu fermitatea evidenței și, în final, a certitudinii . Prins în caruselul evenimentelor, profesorul Ovidiu Cornescu revine, în momentele abisale ale pierderii libertății de găndire sau în cele de maximă creativitate, care îl apropie de divinitate, la vibrația sonoră, „muzica sferelor” însemnănd o contrareacție la iluziile, la efemerul carmic. Muzica se constituie așadar într-un liant al celor mai inedite atitudini, acțiuni , situații detaliate în roman. Încă de la primele pagini atenția cititorului este focalizată pe tema
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
I. Negoițescu de înnoire a literaturii române nu au aproape nimic lovinescian. Specificul literaturii române nu trebuie limitat și absolutizat în folclorism, ci merită căutat și exploatat în alte direcții: imaginarul eminescian rezonant cu romantismul german, vicleniile de ispitire a divinității din psalmii arghezieni, "jalea metafizică" petrarchistă din poezia lui Timotei Cipariu, mirajele macedonskiene, bogatul filon balcanic, concretizat estetic de Arghezi, Ion Barbu, Mateiu Caragiale și Panait Istrati, spiritul burghez din proza lui Nicolae Filimon și Hortensia Papadat-Bengescu, urbanitatea ironică și
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
teme de J. S. Bach, pianistul și-a început prelegerea cu date istorice, punctând zilele de 5 martie (data morții lui Prokofiev și ...Stalin) și 21 martie (data nașterii lui J. S. Bach). Interpretul a subliniat conexiunea marelui compozitor cu Divinitatea ca fiind factorul esențial în supremația operei sale și faptul că dorința de a atinge Absolutul i-a făcut pe Liszt sau Rahmaninov să se raporteze permanent la Bach. „Tânjirea după Bach” a numit Nicolae Dumitru această căutare. Nu s-
Dup? Bach by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84260_a_85585]