737 matches
-
propunea corintenilor și Bisericii primare valorile spirituale, care se puteau obține din armonia existentă într-o comunitate religioasă propriu-zisă. Sciziunile și facțiunile sunt surse de ură, iar ura este dușmanul lui Dumnezeu. Discursul lui îi viza mai ales pe cei dizidenți, infiltrați în sânul comunităților, iubitori de vrajbă, confruntați cu lipsa păcii interioare și regăsirea lor în Dumnezeu. Pacea creștină este concordia, iar individul nu o poate poseda fără comunitatea căreia îi aparține. Aceasta nu există în afara mediului religios și nici
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
la o evoluție către diversitate sancționată de declarațiile de la Frankfurt din 1951. Ceea ce rămîne în urma efortului istoric al Internaționalei socialiste se exprimă prin două trăsături bine definite. În primul rînd, tipul de organizare, adoptat de partidele muncitorești, rămîne același: cu excepția dizidenților de dreapta, toate partidele muncitorești constituie partide de mase, ușor centralizate și care respectă destul de mult tendințele spre pluralism. În al doilea rînd, mitul internaționalismului rămîne viu, în ciuda unor profunde divergențe. Iar rolul sentimental și simbolic al Internaționalei socialiste rămîne
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
stînga. Exemplul cel mai dramatic al pierderii puterii de către un partid muncitoresc este ilustrat, fără îndoială, de social-democrația daneză, Socialdemokraterna. După ce a avut majoritatea absolută în Folketing, acest partid abia mai deține o treime. Nemulțumit de a se afla între dizidenții socialiști, SF și VS, acest partid are de suferit din cauza unei sciziuni a dreptei, centrul democratic. Social-democrații au cunoscut suferințele opoziției timp de zece ani și bucuriile guvernărilor în coaliție. C) Partidele social-democrate "consociative". Este vorba despre partidele din Benelux
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
modelul inventat de Lenin și adoptat de partidul sovietic. Acest tip de organizare este denumit de către cei interesați "centralism democratic". Este vorba de o versiune ierarhizată, centralizată și disciplinată a partidului de mase. Acest model a fost uniform adoptat de dizidenții de stînga care au părăsit partidele muncitorești pentru a crea formațiuni comuniste. Cît despre partidele muncitorești care, spre 1920, au aderat la Internaționala a III-a, s-au văzut supuse centralismului democratic și disciplinei de fier a Kominternului. Acestea au
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
anumite partide muncitorești. Întrebarea majoră nu este oare: de ce aceste dizidențe au cunoscut succesul în anumite țări? Răspunsul este simplu: este vorba de partide comuniste sau dizidențe comuniste care s-au rupt de Moscova mai devreme pentru a fuziona cu dizidenții de stînga ai social-democrației. Același lucru a avut loc în Danemarca cînd PC a dispărut de pe scena politică și cînd socialiștii populari au intrat în Folketing după 1960 și în Parlamentul European după 1979. Finlanda și Islanda au partide de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Catalan PSUC fuzionînd cu socialiștii autonomi ai Frontului Popular, a beneficiat de un statut de autonomie față de PCE. La inițiativa liderului său, Rafael Ribó, un intelectual de tipul lui Berlinguer, coaliția electorală Initiativa per la Catalunya, care regrupa PSUC și dizidenții socialiști precum și autonomiștii de stînga s-a transformat în partid politic. IC, aliată stîngii unite spaniole, are o puternică pecete catalană. C) Ortodocșii. Se referă la partidele comuniste rămase fidele modelului comunist prin reevaluarea "moștenirii" și care acceptau o evoluție
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Național al Independenților (CNI) care a preluat din electoratul său. Actul de deces datează din 1966 cînd cei proveniți din MRP au format, la inițiativa lui Jean Lecanuet, Centrul Democrat care-i punea alături de conservatorii din CN și de radicalii dizidenți. Aripa stîngă, condusă de Robert Buron, a fondat Objectif 72 care, în final, a aderat la PS. Dar chiar înainte de sfîrșitul său, elementele cele mai de stînga din MRP l-au părăsit din cauza politicii coloniale, în timp ce alți creștin-democrați, neavînd încredere
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de Berlin. După Eliberare, creștin-democrații de stînga au creat Partidul Democrat, care a rămas marginal, avînd rolul de curea de transmisie după ocuparea Pragăi. De fapt, după "Revoluția de catifea" programul creștin-democrat a fost preluat de Mișcarea Creștin-Democrată Slovacă a dizidentului Jan Carnogursky membru al Cartei 77 care a condus guvernul slovac și a încercat să se opună independenței Slovaciei poziție care a cauzat numeroase eșecuri electorale democrației creștine, dar care a dus la ruptura cu moștenirea lui Mgr Tiso. III
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
francez al anilor '60 pentru socialism într-un context capitalist... ODA cehă Alianța Civică Democratică părea mai atrăgătoare, iar Fiatal Demokratak Szövetsége (FIDESz) mai originală. Ceea ce desparte ODA de marea sa rivală, ODS, ține de o chestiune de sensibilitate: natura "dizidentă" a primei. Ea s-a născut din dezbateri care, în cadrul dizidențelor, studiau economia de piață și liberalismul economic, plecînd de la lucrările și teoriile care predominau în Vest. ODA este un partid de idei pentru care liberalismul constituie mai mult decît
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
să i stimulăm flacăra. Amintind cele de mai sus, nu pot să neg că pr ezen ța unei astfel de creații în programul Salonului, mi-ar fi adus în actualitate propria-mi carte „Mălin - vestitorul revoluției”, închinată de mine fiului dizidentului Alexand ru T acu - Zeletin, aici de față, omorât de securitatea română, când copi lul din el deabea împlinise 17 ani. Lui Alexandru Tacu-Zeletin și familiei sale mulțumirile mele pentru că din veniturile lor de simpli pensionari, ca și mine, au
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Cuprins Cuvânt de introducere / 7 Capitolul I. Universitatea Liberă din Bruxelles în primă sută de ani de existență / 19 I.1. Universitatea Liberă din Bruxelles: statut, administrație / 24 I.2. Despre facultățile Universității Libere din Bruxelles / 28 I.3. O dizidenta a Universității Libere din Bruxelles: Universitatea Nouă / 40 I.4. Câteva date statistice cu privire la Universitatea Liberă din Bruxelles / 47 Capitolul ÎI. Românii titulari ai unui doctorat la Universitatea Liberă din Bruxelles (1863-1914) / 55 ÎI.1. Doctori în drept (1871-1913) / 56
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Ledoux, fizicienii Nollet, Rousseau și de Villers, matematicienii Berghems, Buisset și Verhulst, zoologii Francotte și Lameere etc.83 Dintre aceștia, Buisset, Joly, Prinz ori Rousseau au fost și titulari ai cursurilor de specialitate din cadrul Școlii Politehnice 84. I.3. O dizidenta a Universității Libere din Bruxelles: Universitatea Nouă În 1894 Universitatea Liberă s-a scindat, pretextul fiind așa-numitul "incident Elisée Reclus"85. Reputatul geograf francez, cunoscut totodată și pentru simpatiile sale anarhiste, fusese invitat să țină cursuri la Bruxelles în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Reclus, care totuși s-a ținut în cele din urmă, să se desfășoare în fața unei audiențe semnificative (550 de persoane se aflau înăuntru, iar alte 500 în afara sălii de conferința)90. În fine, pe 12 martie 1894 profesorii și studenții dizidenți au decis fondarea unei noi universități, ce purta în mod oficial numele de Școală Liberă și Internațională de Învățământ Superior (École Libre et Internaționale d'Enseignement Supérieur), care-și va fi deschis porțile pe 25 octombrie (cursurile s-au ținut
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
corpului academic, mai apropiat de stânga politică, de socialismul militant, spre deosebire de liberalismul care a fondat și a menținut Universitatea Liberă 107 etc., au subminat proiectul Universității Noi. Aceasta și-a încheiat existența în 1919, după un sfert de secol, cănd dizidenții sau mai degrabă aceia dintre ei care mai supraviețuiseră, se reîntorceau la matcă... Nu a mai rămas așadar din "aventură" Universității Noi decât o istorie conservata în arhive 108 și acel Institut de Înalte Studii al Belgiei, așa cum se va
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
1913, circa 1300, în anii '20 se atingea cifră de 2000, iar o decadă mai tarziu, pește 3000 de cursanți 111. Pentru comparație, să spunem că Universitatea Nouă din Bruxelles, ce fusese fondată de o seama de profesori și studenți dizidenți de la Universitatea Liberă, numără prin 1894 vreo 40 de cadre didactice și 103 studenți 112. Pe la 1900 predau aproximativ 100 de profesori, desi numărul studenților nu crescuse semnificativ, fiind înregistrați atunci numai 104. Să mai dăm câteva exemple pornind de la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
asemenea, interesul conducerii Universității Libere de a răspunde nevoilor societății, prin introducerea de cursuri noi (că, de exemplu, cele de drept industrial sau de geografie agricolă, industrială ori comercială), prin dezvoltarea dimensiunii practice a prelegerilor, specializărilor și introducerea seminariilor. Episodul dizidentei ce a dus la constituirea Universității Noi a arătat importantă cunoașterii contextului instituțional și politic pentru explicarea opțiunilor și traiectoriilor studenților (belgieni și străini). Reținem, pentru studenții străini (deci și pentru cei din România, de care ne vom ocupă mai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
față de prezență savantului francez la Bruxelles erau legate de tensiuni ideologice și politice ale momentului. Fără a relua aici detaliile legate de funcționarea și organizarea administrativă a celor două universități (sau mai degrabă una singură, scindata temporar în urma acestui episod dizident), am subliniat importanța cunoașterii cadrului legal și administrativ, dar și a contextului politic, pentru o mai bună înțelegere a parcursului universitar al studenților români ce au ales să își continue studiile la Bruxelles. De exemplu, Universitatea Nouă nu a avut
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
un sistem oligarhic corupt și birocratic, parcă specific acestei țări încă din vremea țarismului. Parlamentul, partidele politice, sin-dicatele și alte organizații sau instituții specifice democrației sunt de fapt niște simple forme fără fond. Firava opoziție și, ici-colo, cîte o voce dizidentă sunt tolerate pentru a salva aparențele, sunt părți ale scenariului. Pe termen lung, această pseudodemocrație poate fi chiar mai periculoasă decît o autocrație declarată, mai perversă în tot cazul. Sătui de democrația de tip Elțîn, rușii și-au dorit o
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Psihanaliza” nu trebuie confundată cu „freudismul”. Psihanaliya reprezintă mai mult un asamblu d efapte, metode, ipoteze și teorii (psihologice, psihopatologice, cvasi filosofice) aflate în continuă dezvoltare și transformare. De altfel, însuși S. Freud este privit ca un „reformist”, ca un „dizident” al propriei sale doctrine, ca un gânditor complex, care a străbătut mai multe etape de gândire, între acestea existând similitudini, dar și contraziceri. Pe măsură ce ne îndepărtăm de sursa originală a „psihanaliyei”, de „ortodoxismul” lui S. Freud, constatăm că modurile de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ușă) Da iar nu-i dau drumu'! (evident, faptele contrazic vorbele, adică aranjează masa pentru primire saleuri, fursecuri, sticla de sus, pahare...)... Să mă pună să-l joc iar pe Paleu...!, iar el să se laude că a refuzat rolul..., dizidentul lui pește...; adică, ha, el s-a opus partidului..., regimului..., și eu nu... Vai de capul ei opoziție... C-am zis atîtea da-uri..., și-am tăcut atîtea nu-uri..., că-mi era rușine să mă mai întorc acasă de la
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
colectivizării, lichidarea violentă a revoltelor țărănești; 11. „Vânzarea” evreilor și germanilor; 12. Represiunea împotriva culturii, prin cenzură și arestare 13. Reprimarea mișcărilor și acțiunilor studențești din 1956; 14. Reprimarea mișcărilor muncitorești din Valea Jiului (1977) și Brașov (1987) și a dizidenților politici 15. Distrugerea centrului istoric al Bucureștiului și demolarea bisericilor 16. Consecințele criminale ale „politicii demografice” (decretele din 1967 și 1984) 17. Impunerea unor norme aberante privitoare la „alimentația rațională”, oprirea căldurii și a curentului electric 18. Generalizarea mizeriei materiale
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
principalelor cărți ale lui Preda, începând cu răgazul interbelic și terminând cu convulsiile intrării țării în dictaturile premergătoare delirului. Autorul "Vieții ca o pradă", din comentator moromețian al istoriei, devine un martor lucid al ei, și adaugă Emil Manu, "un dizident periculos, cu atât mai suspect pentru poliția politică autohtonă sau sovietică, după apariția romanului " Cel mai iubit dintre pământeni"". Ajutându-se cu mărturiile din "Viața ca o pradă" (autobiografia anilor de formație, geneză a operei și confruntare cu sine a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
amintiri de gradul zero. Îți creștea prestigiul dacă te trimitea partidul acolo, dar îți creștea și temperatura! Cei de la nenorocitul serviciu "personal" îți luau la puricat din nou dosarul (să vadă dacă n-a mai apărut prin el un legionar, dizident sau caz penal); tovarășii de la Secu te instruiau, înainte; cei de la partid te învățau ce să spui, dacă-ți dă vreunul (prin absurd) cuvîntul; cei de la Sanepid te injectau și "etuvizau"; colegii te urau și îți trimiteau anonime, în toate
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
august 1921, sînt înlăturați în avantajul personalităților remarcate prin orientarea de "dreapta" a partidului, ca Brandler și Thalheimer. Stînga, aflată sub conducerea lui Ruth Fischer, este în acest moment izolată. În același timp, Paul Levi și Daümig formează o fracțiune dizidentă în Reichstag, Kommunistische Arbeitgemeinschaft, afirmînd imediat independența lor în special cea financiară față de IC. Noua conducere încearcă să creeze condițiile unui front unic după asasinarea Ministrului de Finanțe, Erzberger, la 26 august 1921, și a Ministrului Afacerilor Externe, Walter Ratheneau
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
comitetul director. În fața acestei rebeliuni, Internaționala îl convoacă în zadar pe Frossard. Încă din ianuarie 1922, PCF refuză fără ocolișuri tactica fontului unic: "Comitetul director estimează că aplicarea tacticii frontului unic este imposibilă în țara noastră, în ceea ce privește acordul cu statele-majore dizidente și majoritare confederale. Consideră, de asemenea, că aplicarea tacticii frontului unic prezintă pentru Internațională pericole împotriva cărora vor trebui luate garanții"5. Delegații francezi reafirmă această poziție în plenul comitetului executiv (28 februarie 4 martie 1922). Întrunit între 15 și
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]