1,319 matches
-
lumină a trecut peste inima mea și strig tare: - Hristos a înviat, fraților! - Care ești acela mă? întreabă comandantul, întors de pe coridor. - Eu sunt. - Du-l la carceră, așa dezbrăcat! Dumnezeul mătii de bandit!... Când răsărea soarele, peste pleșuvele dealuri dobrogene, se auzeau, în zbor înalt, osanalele clopotelor de la bisericile din Constanța. Către cerul albastru, ridicau scări nevăzute, cântărețele ogoarelor, ciocârliile. Și era bine! Și pace-n suflet! Însemn fruntea, pieptul și umerii cu semnul Golgotei. Diafan, transfigurat Iisus plutește pe lângă
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
stat îmbrățișați pe peron li s-au părut o eternitate. Se vor mai vedea oare vreo dată? Aici s-ar putea să aibă loc despărțirea a două destine, ce s-au intersectat pentru două luni de zile, într-o comună dobrogeană. Ce le va mai oferi destinul pentru viitor? Vor mai avea un viitor comun sau atât le-a oferit viața să guste dintr-o iubire tumultoasă și plină de promisiuni? Așa că atunci când trenul care i-a adus până aici, s-
CAP. XVII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341011_a_342340]
-
lumină a trecut peste inima mea și strig tare: - Hristos a înviat, fraților! - Care ești acela mă? întreabă comandantul, întors de pe coridor. - Eu sunt. - Du-l la carceră, așa dezbrăcat! Dumnezeul mătii de bandit!... Când răsărea soarele, peste pleșuvele dealuri dobrogene, se auzeau, în zbor înalt, osanalele clopotelor de la bisericile din Constanța. Către cerul albastru, ridicau scări nevăzute, cântărețele ogoarelor, ciocârliile. Și era bine! Și pace-n suflet! Însemn fruntea, pieptul și umerii cu semnul Golgotei. Diafan, transfigurat Iisus plutește pe lângă
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
Lucrează cu copiii și tinerii pentru a le întări mândria de a fi români prin diferite ateliere culturale și activități în aer liber. Am învățat enorm despre ortodoxia românească de la ei. Bianca din Dobrogea care renovează o casă în stil dobrogean și îi face pe constructori să lucreze cu tehnici tradiționale. Muzeul Satului din București, care organizează vara ateliere prin care copiii și tinerii să descopere meșteșugurile străvechi românești. The Impact HUB, din București, care creează un spațiu și o comunitate
Despre rădăcinile românilor: Inima mea bate pentru România. Dorința de a-mi aduce contribuția în România este o pasiune () [Corola-blog/BlogPost/337714_a_339043]
-
pescar - Povestiri pescărești și de viață”. O carte care - să zicem, va stârni interesul cititorilor, dar și al criticii literare, căci, în aceste vremuri înfiorate, când mulți dintre creatorii de literatură își drenează osârdiile spre forma versificată, Virgil Stan, un dobrogean prieten cu apele și peștii, cu țărmurile și valurile, dar și cu femeile frumoase, aruncă undița spre noi, încercând să ne prindă cu această carte de proză, scrisă din suflet și pentru suflet, despre oamenii și locurile copilăriei sale, despre
REACTIILE UNOR PERSONALITATI LA SCRIERILE MELE. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343102_a_344431]
-
sofisticate, ceea ce va determina cititorul să întoarcă pagina, tot mai interesat de evoluția acțiunii sau conflictului din fiecare capitol al cărții, dar și al vieții povestitorului. Am reținut datele interesante despre satul său natal, din apropierea Mangaliei, un sat tipic zonei dobrogene, scena colectivizării forțate, atât de tragică pentru România acelor ani, aventurile prin școlile timpului, precum și începuturile sale de pescar amator, care sunt o caracteristică a oamenilor din preajma mării și care la maturitate devine un al doilea mod de existență pe
REACTIILE UNOR PERSONALITATI LA SCRIERILE MELE. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343102_a_344431]
-
a oprit să se odihnească. A vrut în mărinimia Sa, să lase și românilor o bucurie, o poartă deschisă a Raiului. Nu la toți. Doar unora. Celor privilegiați și dragi Lui. Altora le-a dăruit munții, dealurile, podișurile sau câmpiile. Dobrogenilor, oameni aleși ai lui Dumnezeu, le-a dăruit marea. O bogăție inepuizabilă în frumos." Autor a șase carți și coautor la șase antologii, Virgil Stan, alias Gelu Pescaru, ne devine apropiat cel puțin din perspectiva unui prieten, care nu are
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343106_a_344435]
-
a oprit să se odihnească. A vrut în mărinimia Sa, să lase și românilor o bucurie, o poartă deschisă a Raiului. Nu la toți. Doar unora. Celor privilegiați și dragi Lui. Altora le-a dăruit munții, dealurile, podișurile sau câmpiile. Dobrogenilor, oameni aleși ai lui Dumnezeu, le-a dăruit marea. O bogăție inepuizabilă în frumos. Acelor cărora nu le-a fost hărăzită această moștenire, Le-a spus că au nevoie doar de un șevalet, de o pensulă, de câteva culori, multă
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343112_a_344441]
-
școlii elementare cum se numea pe atunci. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, unii fiind mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Mărginimii Sibiului, înainte de 1900 (ambii mei părinții fiind născuți pe pământ dobrogean în 1904, respectiv 1909) rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea ca și cei din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat care au venit special pentru pământ. Descriindu-mi tatăl aș putea spune că era un bărbat înalt, cu fața
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]
-
o fată: Păun, Dragu, Dumitru, Stoica și Neaga. Palmele bătrânului erau bătătorite ca pământul din fața casei, de cât a strâns coarnele plugului, sau coada sapei, la arat sau la prășitul culturilor agricole. Când a hotărât să rămână definitiv pe pământ dobrogean, a înțeles că trebuie să-și schimbe preocupările. Nu mai hălăduia cu turma printre dealurile și văile din Dobrogea sau printre munții din Mărginime, ci trebuia să-și cultive pământul primit în posesie. Interesul administrației locale era să se dezvolte
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
cutele lăsate de vremea în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele plugului, dar ce nu face omul pentru familie în
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
dârlogi la arat sau la prășitoare, sau cine mai știe ce alte treburi putea să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și mesenii lui bunicul Constantin și ai bunicii Floarea începură să părăsească bătătura, îndreptându-se spre cășile lor, ca tot omul. A doua zi nu mai era sărbătoare și la țară timpul nu te lasă să lenevești în pat
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
cam întârziat cu aceasta. Intrară cu toții obosiți sub țoalele de pe paturi și adormiră fiecare cu gândul la alte preocupări ce le avea de îndeplinit a doua zi. Se dăruiră cu plăcere somnului dulce și odihnitor, în aerul curat al câmpiei dobrogene, scăldată de lumina încă dogoritoare a soarelui de sfârșit de octombrie. Mangalia 2013 Referință Bibliografică: VIRGIL STAN - UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2064, Anul VI, 25 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
aflat că de fapt erau angajații firmei Chevron și mai existau cazați în Venus circa patru sute de alți salariați, care erau plătiți, să contribuie la prospectarea și descoperirea gazelor de șist în Dobrogea. După trei săptămâni de căutare pe câmpurile dobrogene cu niște aparate care înregistrau coduri pe care numai specialiștii Chevron le cunoștea semnificația, plecau spre casele lor pe banii firmei, ca apoi să revină după alte șapte zile la hotelul din Venus, unde erau cazați, pentru alte trei săptămâni
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343108_a_344437]
-
era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva , aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin valea de la Spoială, zonă din care se scotea piatră pentru construirea zidurilor curților, sau temeliilor caselor din comună, o piatră roșie, ca și pământul din care se extrăgea. Viiturile de apă de la ploi se scurgeau, spălând clisa
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
le amintesc numele că sunt morți de multă vreme), să-l scoată din closet. A fost de pomina comunei, acest episod din viața acelor „remarcabili politicieni” ai vremurilor, mulți ani după consumarea evenimentului. Tătarii, în general, locuiau în centrul localităților dobrogene. Pe timpul ocupației otomane denumirile satelor și al comunelor, erau tătărești. Mama mare se numea Semilia și împreună cu familia sa venise în Dobrogea prin 1884 dinspre zona Brăilei, iar soțul său era mocan de la munte. Ea vorbea perfect turcește și devenise
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
poartă noroc. Eu ma uit în ochii ei cu unde albastre, și gândesc că este zâna fericirii noastre. Fugi nepotă și-i anunță pe vecinii mei că-i așteaptă Costea iară, la clacă diseară. Buna coace acum pe vatră plăcintele dobrogene, scoate vinul și îl pune în urcioare, la răcoare... Ea mai scoate din firide nuci, caise și stafide; ziua trece-n zbor și seara s-adună vecinii... Caiere de lână albă prinse-n furci, parcă îmbie fusul firul să îl
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
cu apă permanentă, în canalele colmatate sau în lungul apelor curgătoare, pe aluviunile permanent umede sau băltite, este reprezentata de stuf, papură, trestie, pipirig, rugină, sânziene de apă, etc. Speciile de amfibieni și reptile sunt reprezentate de tritonul cu creastă dobrogean, izvorașul cu burta roșie (specii de interes comunitar), broasca mare de lac, broasca mică de lac, șopârla de iarbă, gușterul, șarpele de apă, șarpele rău, șarpele de alun, buhaiul de baltă cu burta roșie, țestoasa de uscat dobrogeană și țestoasa
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
cu creastă dobrogean, izvorașul cu burta roșie (specii de interes comunitar), broasca mare de lac, broasca mică de lac, șopârla de iarbă, gușterul, șarpele de apă, șarpele rău, șarpele de alun, buhaiul de baltă cu burta roșie, țestoasa de uscat dobrogeană și țestoasa de apă. Pâlcurile de pădure reprezintă teritoriul de cuibărit pentru specii ca dumbrăveanca, silvia porumbacă, presura de grădină, sfrâncioc cu frunte neagră, fâsă de câmp, sfrâncioc roșiatic, codobatura albă și cea galbenă, pupăza, cucul, porumbelul gulerat, privighetoarea roșcată
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
zona Cernavodă - Isaccea și 20 mii ha în Delta Dunării). ... – 1960: Institutul de proiectări agricole (I.P.A., înființat în 1950) elaborează Studiul general al Luncii Dunării, în care se propune îndiguirea și amenajarea hidroameliorativă a unităților insulare și de pe malul dobrogean. ... – 1962: I.P.A.C.H. - Institutul pentru Planuri de amenajare și Construcții hidrotehnice elaborează "Planul general de amenajare a Luncii Dunării", pentru spațiul dintre Gruia (km 851) și Isaccea (km 108), pentru 530.500 ha terenuri inundabile. Conform Planului de amenajare, structura categoriilor de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
gârniță, 8451 Amestec de stejar pufos cu cer și gârniță, 8111 Stejar brumăriu pur pe cernoziom puternic degradat cu substrat de loess, 8112 Stejar brumăriu pur pe cernoziom slab degradat cu substrat de loess, 8114 Stejar brumăriu pur din silvostepă dobrogeană, 8115 Stejar brumăriu din silvostepă de deal dobrogeană de productivitate mijlocie, 8116 Stejar brumăriu tardiflor de silvostepă dobrogeană de productivitate mijlocie, 8411 Amestec normal de stejar pedunculat și stejar brumăriu. 9 Descrierea generală a tipului de habitat Păduri xerotermofile de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
și gârniță, 8111 Stejar brumăriu pur pe cernoziom puternic degradat cu substrat de loess, 8112 Stejar brumăriu pur pe cernoziom slab degradat cu substrat de loess, 8114 Stejar brumăriu pur din silvostepă dobrogeană, 8115 Stejar brumăriu din silvostepă de deal dobrogeană de productivitate mijlocie, 8116 Stejar brumăriu tardiflor de silvostepă dobrogeană de productivitate mijlocie, 8411 Amestec normal de stejar pedunculat și stejar brumăriu. 9 Descrierea generală a tipului de habitat Păduri xerotermofile de stejar din câmpiile din sud-estul Europei. Clima este
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
cu substrat de loess, 8112 Stejar brumăriu pur pe cernoziom slab degradat cu substrat de loess, 8114 Stejar brumăriu pur din silvostepă dobrogeană, 8115 Stejar brumăriu din silvostepă de deal dobrogeană de productivitate mijlocie, 8116 Stejar brumăriu tardiflor de silvostepă dobrogeană de productivitate mijlocie, 8411 Amestec normal de stejar pedunculat și stejar brumăriu. 9 Descrierea generală a tipului de habitat Păduri xerotermofile de stejar din câmpiile din sud-estul Europei. Clima este continentală, cu o mare amplitudine a temperaturilor. Substratul constă din
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
prezintă un pinten cornos la vârf. Dimorfismul sexual se manifestă prin coada lungă și groasă, precum și un pinten bine dezvoltat în cazul masculilor adulți. Specia se deosebește de cealaltă țestoasă prezentă în România (Testudo graeca ibera – țestoasa de uscat dobrogeană) prin lipsa tuberculilor conici pe partea posterioară a coapsei (regiunea femurală) și prin pintenul amintit anterior. 5 Perioade critice Primii doi ani de viață. 6 Cerințe de habitat Habitatele preferate de specie sunt reprezentate de pajiști cu vegetație ierboasă înaltă
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
făceau ca peisajul să fie mereu altul. Orice călător care se îndreaptă să treacă Dunărea pe la Cernavodă, fie cu trenul, fie auto, au observat diferența mare de nivel de la căile de rulare, la înălțimea malurilor ce străjuiesc Dunărea pe partea dobrogeană. De la sensul giratoriu de când părăsești autostrada și urci dealul prin care este tăiat drumul județean 223, ajungând în vârful lui, ți se deschide o nouă panoramă îndată ce cobori în văile ce te conduc spre Dunăre, natura căpătând un aspect cu
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]