609 matches
-
Aș veni la Bacău <footnote id="1">Îi făcusem o dublă invitație: la Salonul Cărții și la Simpozionul „Calistrat Hogaș”. Peste o săptămînă, era anunțat astfel în ziarul local: „Băcăuanii pot saluta astăzi prezența în mijlocul lor a profesorului universitar doctor docent Constantin Ciopraga. în sălile (sic!) expoziției de la Galeriile de Artă, la ora 19, distinsul oaspete va vorbi despre << Personalitatea literaturii române>>” („Salonul cărții”, în Steagul roșu, 27, nr. 5971, 22 aprilie 1972, p. 2). Volumul cu acest titlu avea să
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”23 octombrie 1976”> Mult stimate Domnule Călin, Vă trimit al treilea articol din serialul „Contribuții la viața lui Ibrăileanu”. După cum veți vedea, are și cîteava puneri la punct, privitoare, în special, la prof. dr. docent Al. Piru, care obișnuiește să mai ciupească de pe ici-colo și să nu citeze, sau să facă niște afirmații pe care nici nu știi de pe unde le-a mai luat. Are, cred, o imaginație bogată. Nu este, de altfel, degeaba și
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
fostul Liceu Comercial din Focșani), (1953); Economist, Licențiat al Facultății de economie generală, Secția economia muncii (resurse umane), (1958); Doctor în științe economice (1971). Tema disertației: "Pregătirea cadrelor naționale necesare țărilor în curs de dezvoltare". Conducător științific: Acad. Prof. Dr. Docent N. N. Constantinescu, Academia de Studii Economice; Cursuri și specializări în străinătate: Curs de formare în domeniul asistenței tehnice acordate de O.N.U. și instituțiile specializate (1965); Program de "Formare a Formatorilor", organizat de Academia Diplomatică de la Viena (2002); alte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și de cel al profesorului Paul Anghel, promotor al unei serii de noi procedee operatorii. Al. Cosăcescu, profesor la Iași între 1932 și 1942, a contribuit, și el, la creșterea prestigiului chirurgiei ieșene în perioada interbelică, alături de alte personalități, ca docentul dr. Trosc și dr. V. Buțureanu. În 1923, după pensionarea lui Vasile Bejan, unul dintre cei mai vechi profesori, Clinica obstetricală și ginecologică a revenit profesorului Nicolaie Zaharescu Caraman, care a contribuit, efectiv, la consolidarea bazei materiale a catedrei. Dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
documentelor de arhivă reconstituim următoarele etape: În 1914, Ministerul aprobă ca dr. Șumuleanu, profesor de chimie medicală să predea gratuit cursul de analiza alimentelor și băuturilor "studenților farmaciști" ai anului III, iar la 25 martie 1915, dr. N. T. Deleanu, docent, însărcinat cu cursul de toxicologie de la Facultatea de Medicină din București, cere să participe la concursul pentru ocuparea Catedrei de farmacie chimică și galenică (I. Vintilescu fusese numit de minister; în consecință, N. T. Deleanu solicită concursul legal). După transferarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în celebrul tratat "Testut", o adevărată biblie modernă a anatomiei. Studenții ieșeni erau mândri descoperind numele Nubert, profesorul lor, în ediția a IX-a a tratatului, alături de cei mai mari anatomiști ai lumii. Asistent de anatomie în 1915, conferențiar și docent în 1932, profesor în 1942, Nubert a fost un model viu al medicului clasic, maestru al artei și științei sale, așa cum îl mai vedem încă în vechi imagini ale medicinii clasice. Era extrem de exigent, de o severitate proverbială. Exigența lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
urmat cursurile Facultății de Medicină din Iași, susținându-și doctoratul în anul 1898, s-a specializat în laboratoarele de anatomie patologică și bacteriologic de la Paris, sub îndrumarea unor personalități ca Roux, Cornil și Metschnicov. Reîntoarsă la Iași, obține titlul de docent în oftalmologie, după care, parcurgând ierarhia medicală și didactică, a devenit, prin concurs, profesor titular de clinică oftalmologică. În această calitate, a desfășurat o activitate puțin obișnuită, reușind ca, în scurta vreme, să pună bazele unei adevărate școli. Condițiile materiale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
În cursul carierei mele, notează profesorul francez, am întâlnit puțini elevi așa de bine dotați ca domnul Tănăsescu". A mai lucrat cu reputații chirurgi Terrier, Le Dentu și Tuffier. Întors în țară, în 1907, după trecerea examenului de abilitare ca docent în anatomie, este numit asistent al profesorului Sculy. În 1908, trece concursul pentru Catedra de anatomie, unde devine agregat; titular în 1913, este transferat ca profesor de anatomie topografică și clinică chirurgicală. Schimbându-se titulatura (din Clinica I în Clinica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
energie cu care era greu să ții pasul. Ceva din această structură psihologică s-a reflectat direct și în carieră. Îl găsim elev la Craiova, la Liceul Militar, ulterior student bucureștean la Institutul de Medicină Militară, după aceea student, doctor, docent și conferențiar la Cluj (la numai 27 de ani). Ulterior, purtat de avântul care îi era firesc, ajunge medic militar în Dobrogea, unde se distinge prin studiile epidemiologice despre trahom, după care, după obstrucții și opoziții, și ele determinate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Nicolai Zaharia și semnificația operei lui. GEORGE RUSSU Nu au trecut mulți ani de când puteam întâlni zilnic pe unul dintre cei mai distinși medici din Iași, distins ca înfățișare (un om frumos, un model antropologic), dar și prin făptura spirituală, Docentul dr. George Russu, fruntaș al interniștilor români contemporani. Nu a fost profesor, neputând depăși nedrepte criterii politice; dar prin activitatea ilustră, de o viață, rămâne în categoria "marilor profesori neprofesori", adevărați maeștri ai artei medicale, care consacră valorile actuale reale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
depăși nedrepte criterii politice; dar prin activitatea ilustră, de o viață, rămâne în categoria "marilor profesori neprofesori", adevărați maeștri ai artei medicale, care consacră valorile actuale reale dincolo de circumstanțele ostile. Nu-i o exagerare, nici măcar o exprimare figurată, această formulă. Docentul dr. Russu a fost în realitate profesorul de medicină internă al multor generații care au învățat de la dânsul partea esențială a practicii medicale, semiologia bolilor interne. Îmi aduc aminte de acest mare medic, doctorul Russu, cu respect, emoție și prietenie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Iașul; a fost asistent și șef de lucrări, apoi medic primar, până în ultimele zile de viață. Rareori am întâlnit un om atât de apreciat și de iubit de către bolnavi și de mediile profesionale. Nu știu ce să extrag mai semnificativ din biografia docentului dr. Russu (pe care mi-a redactat-o fratele său, medic și profesor, celebrul Mircea Rusu). Sunt de reținut marii maeștri cu care s-a format George Russu: Gr.T. Popa, C.C. Dimitriu, V. Rășcanu, G. Tudoran, Ion Enescu, C. Strat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și sindroame cu nume propriu" (Junimea, Iași), una dintre puținele cărți medicale "de durată", lucrare cerută și astăzi la anticari de medici și studenți; ea singură de-ar fi fost, i-ar fi păstrat numele printre marii medici contemporani. Dar docentul dr. George Russu, un om cultivat, un om cald, a fost mai mult decât un nume rămas pe o carte; a fost una dintre personalitățile cele mai reprezentative ale medicinii ieșene contemporane. Dincolo de apartenența la multe societăți medicale românești și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
toate gradele ierarhice până la acela de profesor universitar, titulară a catedrei de anatomie patologică (în urma unui concurs în care avantajul, trebuie spus, a fost determinat totuși și de criterii politice contracandidatul, devenit imediat și el profesor având gradul superior de docent). Cu eleganță și înțelepciune, situația, care ar fi putut deveni o dispută, a fost rezolvată. Lorica Gavriliță (după stagii de pregătire postuniversitară în Occident, în Italia și Franța) s-a consacrat laboratorului de anatomie patologică. O catedră înființată încă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
franceză la Gimnaziul „Frații Buzești” din Craiova și la Liceul „Mihai Viteazul” din București. În anul 1913, a fost numit conferențiar suplinitor în specialitatea filologie romanică la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității din București. În 1916, a devenit docent, iar în 1922, conferențiar definitiv. Între anii 1927 și 1936, a activat ca profesor titular la Catedra de dialectologie și folclor romanic a aceleiași facultăți. În anul 1938, s-a pensionat pentru limită de vârstă. A colaborat la „Adevărul literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
unde” s-ar afla ei... * „Asociația a fost sponsorizată de câteva ori de colectivul școlii medii nr.10 din orașul Cernăuți, de firma Rerom și o singură dată (28.05.1995) de administrația regională” spune în încheierea comentariului din Concordia docentul Aurel Constantinovici. Exact ca în România, Administrația statului nu prea năvălește la sponsorizarea culturii... Crainicul Bucovinei, ziar politic independent, anul I, nr.1, apare la Cernăuți la 30 octombrie 1931, săptămânal, redacția și administrația în strada Regina Maria nr.15
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Apare în preajma unor schimbări în cârmuirea țării și de aceea numărul prim conține „Cugetările” dlui Tr. Brăileanu care nu erau decât niște atacuri la adresa opoziției politice. „Cine nu și-a îndreptat un gând de bună nădejde către dnii Tr. Brăileanu, docent, și Ioan Brăteanu, profesor, care, acum, editează împreună Poporul, asigurândune că nu face parte din nici un partid, că nare nici o legătură, dar că, sigur, nu ar putea sta izolat”, scrie despre gazetă și oamenii săi Alecu Procopovici în Glasul Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
gazetei școlare din Gura Humorului, adunarea fondurilor bisericești, comentarii politice cu titluri „Tempi passati” (Viața scumpă), „Banii lui Iuda” (Luptele politice din parlament prin presă, la adunări și în cluburi politice), „Tipuri” (Cum li se urcă la cap titlul de docent până și intelectualilor) sunt atacuri la adresa celor de la putere. Adesea a ziariștilor de la Glasul Bucovinei: D. Marmeliuc, George - Iorgu Toma, G. Rotari etc. Fiecare ediție a revistei fiind redactată și publicată și în limba germană - Wahrheiten - ea cuprindea mai mult
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Viena, Breslau și Berlin unde frecventează cursuri și cercetează bibliotecile universităților, specializându-se pentru catedra de Exegeza Vechiului Testament, studiul Bibliei și limbile semitice (ebraica, aramaica, araba, siriaca, dar și latina, greaca, germana și rusa). În 1900 a fost numit docent la Catedra pentru care sa specializat, iar în 1903, profesor extraordinar și în 1906 profesor ordinar (titular). În 1932 profesor onorariu. Este autorul a numeroase lucrări de specialitate, de înaltă ținută științifică și doctrinară. La înmormântarea sa a vorbit profesorul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
George Nemigean, Jean Pahonțu, Victor Margină, Cristofor Vitencu. * Cernăuți Medical, revistă lunară de medicină generală, apare în noiembrie 1934, redacția și administrația în Cernăuți, strada Alexandru cel Bun nr.5 a - director Dr. Tarjan B. Fondator al revistei, Medic General Docent Dr.Gheorghe Pârvulescu. În cuvânt înainte, medic general docent Gheorghe Pârvulescu, din partea direcției revistei, făcând aprecierea că „oricâte publicații de știință medicală ar fi, nu sunt de prisos” - se declară mulțumit că la un „mic congres medical, ținut la Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Medical, revistă lunară de medicină generală, apare în noiembrie 1934, redacția și administrația în Cernăuți, strada Alexandru cel Bun nr.5 a - director Dr. Tarjan B. Fondator al revistei, Medic General Docent Dr.Gheorghe Pârvulescu. În cuvânt înainte, medic general docent Gheorghe Pârvulescu, din partea direcției revistei, făcând aprecierea că „oricâte publicații de știință medicală ar fi, nu sunt de prisos” - se declară mulțumit că la un „mic congres medical, ținut la Cernăuți” a propus înființarea acestei reviste” care a dobândit încurajare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
înființarea acestei reviste” care a dobândit încurajare de la numeroși și de mare valoare colaboratori”, chiar dacă nu există o facultate de medicină la Cernăuți. Dr. I. Holban, președintele Colegiului medicilor din municipiul și județul Cernăuți aduce „mulțumiri și recunoștință domnului General docent dr. Pârvulescu din a cărei fericită inițiativă Cernăuți Medical devine o realitate”, iar General dr. Vicol vede publicația ca pe o „Grădină veselă” a lui Alecsandri. Întradevăr, în rândul colaboratorilor, îndeosebi dr. Costinescu, ministrul Sănătății Publice și Ocrotirilor Sociale, prof.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Radei Supreme a Ucrainei „Colos Ucraini”. Revista este înregistrată la Ministerul Presei și Informației la Kiev, până la 6 noiembrie 1995, apăruseră patru numere din Făgurel (vezi „La cinci ani de activitate”, a Asociației științifico-pedagogice „Aron Pumnul” din Ucraina de dr. docent Aurel Constantinovici, în Concordia/4 noiembrie 1995). Editori: Asociația Științifico-Pedagogică „Aron Pumnul”, Cernăuți, Editura Tipomur și revista Vatra, TârguMureș. Directorul revistei la primele două numere: Simion Gociu, redactor șef - Nicolae Băciuț, redactori: Cornel Moraru, Mariana Ploeșteanu, Ioan Suciu, Dumitru Covalciuc
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu vocația martirajului, ci destinul unei tinere care eșuează în plan sentimental și încearcă să își înțeleagă, după alte experiențe severe, propria condiție. Umilită de un bărbat slab, ea este împinsă de diabolicul Rafiroiu, directorul întreprinderii în care lucrează (doctor docent în haos), spre un bărbat matur și puternic, Anton Crișan, un tehnocrat cu ambiții ministeriale. Legătura cu el implică o umilință și mai mare. Traducătoarea devine o jucărie în mâna șefilor locali. Femeia caută un refugiu (iubirea pentru arhitectul Sabin
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Voyageurs français en Grèce au XIX-ème siècle, ambele publicate în 1909, una prefațată de Émile Faguet, cealaltă, de Gustave Fougères. În octombrie 1910 se transferă la Liceul „Matei Basarab” din București, predând și ore de istorie la Liceul „Spiru Haret”. Docent la Facultatea de Litere din București, ține aici un curs despre Costache Negruzzi. În 1911-1912 este profesor suplinitor la Facultatea de Litere și Filosofie din Iași. Drumul titularizării la Universitate fiindu-i barat - la concurs este preferat G. Ibrăileanu -, L.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]