341 matches
-
1932; Amintiri, Târgoviște, 1935; Depărtări, Târgoviște, 1936; Regelui meu, Târgoviște, 1936; Poeme cu livezi, Târgoviște, 1937; Poeme cu vin și haiduci, București, 1939; Cartea cercurilor culturale (în colaborare), București, 1939; Scrisori pentru poeți, București, 1940; Omagiale, București, 1940; Ne fac dojană grea străbunii, București, 1940; Carte cu eroi, București, 1941; Spre zăpezi, București, 1943; Din Țara lui April, București, 1970; Scrisori de primăvară, pref. G.G. Ursu, București, 1972. Repere bibliografice: Paul Popescu, I.D. Pietrari, „Orientări”, 1937, 7-8; B. Jordan, „Poeme cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
de oh-uri și suspine. Pentru a-și cuceri aleasa inimii întregul univers este erotizat. Dorind să impresioneze, să-și afle loc în inima celei crude, aflat în lungă priveghere își afirmă jalea și dorul, dar și căiala, mustrarea și dojana însumate, ultimele de natură morală. Mereu în suferință, se dă jertfăi, rob, sperînd milostivire. Resemnîndu-se, iubirea răscumpără totul; ca-n Scrisoare către Zulnia, poem considerat de Eugen Simion complex și profund și pe care-l rezumă drept istoria unei pasiuni
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
metodele adaptate - fie și spontane - dar practicate zilnic de către părinți, sub forma cerințelor și a atitudinilor față de el, joacă un rol însemnat în formarea personalității acestuia. În pedagogia familiei sunt și metode „educative” (în ghilimele) dăunătoare, prin consecințele lor (bătaia, dojana cu scop de complexare, compararea cu elemente nerealizate etc.). Cei doi părinți, deși sunt la fel de implicați, dețin roluri diferite: mama asigură „căldura afectivă” indispensabilă dezvoltării, tatăl reprezintă în primul rând autoritatea și universul social în procesul educativ familial. Neînțelegerea dintre
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
corectarea copilului, procedând cu severitate excesivă, insulte, ironii, reproșuri. Alteori, mediul din grădiniță poate altera tendințele spre bâlbâială, situându-l pe copil în stare de inferioritate față de grupă, întărind teama lui de vorbire și cercul vicios în care a intrat. Dojana, dezaprobarea și chiar pedeapsa pentru lipsa de exprimare corectă și rapidă, mai ales după o absență mai îndelungată, boală etc. favorizează apariția bâlbâielii pe care o implică personalității bâlbâitului. Etiologia fiind complexă, nici terapia bâlbâielii nu se poate baza pe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fie lucrătoare. 3. Forma mustrării. Toți avem tendința să corectăm greșeala imediat și sub imperiul frustrării, ori pagubei (morale ori materiale). Țipăm, jignim, ne agităm. Tensiunea interioară transpare în ton și cuvintele alese. Tonul ridicat și jignirile transformă sfatul ori dojana, în dispută și pe cel mustrat, în dușman. Mustrarea și sfătuirea cer o voce blândă, liniștită. Imediat se poate mustra sau sfătui numai printr-o poveste. Amintiți-vă, ce simțiți, când sunteți certați: jenă, durere, ori rușine? Indignare? Actualizați tumultul
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
munca, osânda, truda, ostenirea, tânjirea, boala, scârba, năpasta, năcazul, ciuda, jinduirea, jertfa, ponosul, jalea, pacostea. Acum stăpânul străin îl plătește, îl hrănește, îl miluiește, îl dăruiește, prilej de jeluire, tânguire și smerire, de sfadă și de pricină. De la el vin dojana, căznirea, muncirea, obijduirea, prigoana, hula, gonirea, izbirea, răzbirea, zdrobirea, strivirea, prăpădirea, smintirea, belirea. Amestecul pripit de rase duce la urâțenia neamului și multe din cuvintele noi arată infirmități sufletești și trupești, fiind apte pentru zugrăvirea monstruosului: mârșăvia, scârnăvia, trândăvia, gângăvia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În fiece odaie dezvăluiam cu frică Alt gând din al ei suflet curat și românesc... Ce nu-mi cuprinde mintea, deși îmbătrînesc, Pe-atunci trăia în voie în inima mea mică. Pendulele bătrâne mai bat același ceas, Prelung, ca o dojană, în liniștea sonoră, Dar timpul intră-n casă trîntindu-i altă oră, Și inima i-o sparge, tic-tac, sub al meu pas! Sunt căutate îndeosebi fructele savuroase, într-o lirică a bucătăriei și a cămarei cu ceva lacom de pictură flamandă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu greu îi suporta prezența și nu a îndrăznit să meargă la Erfurt înainte să treacă șase săptămâni. Într-adevăr, fratele Nicolaie, doar cu prezența sa, îi menținea pe frați într-o disciplină religioasă mai bine decât oricine altcineva, prin dojeni și reguli. 48. Tot în același an, fratele Iacob, custode al Saxoniei, a construit biserica fraților minori în noul oraș Magdeburg, care, în ziua Înălțării Sfintei Cruci, a fost consacrată de domnul Albert, arhiepiscopul orașului. După ce a consacrat-o, arhiepiscopul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lui Conachi. Poetul c un temperament prea senzual și o conștiință prea posesivă pentru a sta mult În teritoriul vag, imaterial al dorului. Să mai cităm cîteva forme de tortură amoroasă: mustrarea („ah, vai de mine, mustrările au sosit”), căiala, dojana, stînjănirea, toate din sfera morală. Împreună cu celelalte, din cîmpul fiziologici, ele produc acea stare de oboseală iritată, plîngăcioasă de care suferă, În mod cert, Conachi. Este o formă de astenie amoroasă ce se manifestă printr-o insomnie rebelă, sentiment permanent
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Părinții Capadocieni. Critica acestor excese este mai puțin dură decât cea făcută, în alt context, de Sfântul Ioan Gură de Aur sau de Sfântul Grigorie de Nazianz. Pe Sfântul Niceta îl preocupă creșterea duhovnicească a credincioșilor săi și mai puțin dojana în sine, așa cum reiese din sfaturile și îndemnurile pe care acesta le dă cu privire la participarea la slujba privegherilor și la cântarea psalmilor în biserică. Sfântul Niceta are încredințarea că, venind frecvent la biserică și participând cu luare aminte la lecturile
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
gândurilor rămâne astfel, rezultatul efortului omului. Sfântul Ioan Cassian numește și comentează cele trei surse ale gândurilor: Dumnezeu, diavolul și noi înșine. Cassian susține proveniența gândurilor de la Dumnezeu atunci când El acordă iluminarea Duhului Sfânt, când ne ceartă printr-o dojană mântuitoare ori când ne îndreaptă gândurile și voința către fapte bune. De la diavol vin gândurile care încearcă să ne subjuge prin ,,momeala viciilor, cât și prin înșelăciuni ascunse”, prezentând ,,cele rele drept bune, și prefăcându-se față de noi în înger
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
să aibă curățenie sufletească, cel ce stă în frunte să fie cu râvnă, cel ce miluiește s-o facă cu bunăvoire, iar dragostea să nu fie fățarnică. Ca metode practice de realizare a acestor deziderate Sfântul Clement invocă: dezaprobarea, sfatul, dojana, admonestarea, ironia, exemplu, exercițiul etc. Educația creștină, după Clement Alexandrinu, se vrea a fi universală, cuprinzând oamenii de toate vârstele și categoriile sociale, ca mijloc de purificare și înălțare la Dumnezeu a fiecărui om. El consideră că omul nu se
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
revenind doar celor drepți și răbdători. Cu sufletul iluminat de iubirea divină, poetul ocolește „vămile pustiei”, nu crede în singurătatea îndoliată de pe via dolorosa sau în zodia destrămării, iar privirea nu i se încețoșează de umbra păcatului. Tonalitatea versurilor ocolește dojana, ba mai mult, nu degajă asprime „ioanică”. Figura „preabunului Ioan”, cel ce vorbește de Apocalipsă „deasupra cârdului de gâște plutind”, iar apoi „se sfâșie în pustie”, după ce și-a îndemnat semenii să nu ia în deșert numele Domnului, domină ciclurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
chiar în felul în care au fost auzite de mine și primite de mine din însăși gura Preafericitului, în felul acela le voi purta eu în amintire”. Și nici „Înaintașii”, nici cei ce consemnaseră episodul, nu rostiseră nici un cuvânt de dojană împotriva acestei manifestări de independență. La puțin timp după conciliu, Mahăkăśyapa l-a acuzat pe Ănanda de mai multe erori comise în timp ce îl slujea pe Buddha, între care și aceea de a fi încurajat admiterea călugărițelor. Ănanda și-a mărturisit
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Deosebirea dintre oamenii liberi și sclavi era pentru un timp abolită. Sclavul putea să-și ocărască stăpânul, să se Îmbrace la fel ca mai marii săi, să stea la masă cu ei și nu i se adresa niciun cuvânt de dojană pentru purtări care, În orice alt moment, ar fi fost pedepsite cu biciuirea, temnița sau moartea (J.G. Fraser, 1980, vol. IV, p. 237). Carnavalurile Europei rurale (creștine, dar necontrolate integral de Biserică) instituiau o dezordine analoagă haosului primordial, funcționând ca
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
individual și umanizant. Structura compozițională Structura compozitională are ca element constitutiv călătoria Întreprinsă de Harap-Alb ; ea devine un act inițiatic În vederea formării eroului pentru viață. Încă de la Început, fiul cel mic al Craiului Își dovedește calitățile deosebite, fiind afectat de dojana tatălui mâhnit de nereușita fiilor mai mari. Prin milă și bunătate, Prâslea câștigă sprijinul Sfântei-Duminici. Ea Îl va ajuta să-și găsească un cal năzdrăvan. Dovedindu-și voinicia, tânărul primește binecuvântarea și sfatul tatălui, rezultatul unei Îndelungate experiențe de viața
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]