624 matches
-
și tot mai puțin structurată, cu segmente și nișe în schimbare, motive pentru care se ajunge la dezvoltarea unei relații cu fiecare client în parte<footnote C. Bălan, op. cit., p. 8. footnote>. Tehnologia informației a susținut reconfigurarea activității organizaționale în jurul doleanțelor și satisfacției clienților. Astfel, bazele de date adună la fiecare interacțiune cu clienții, în oricare departament și prin diferite canale de comunicare, date privitoare la fiecare client, sursă excelentă de dezvoltare a unei relații consistente, pe termen lung, cu acesta
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
Valoarea interacțiunii cu clientul se măsoară prin creșterea capacității de înțelegere a clientului de organizație. Ranjit Bose: CRM înseamnă utilizarea TI pentru ach iziția, analiza și folosirea cunoștințelor despre clienți cu scopul de a înțelege mai bine ne voile și doleanțele lor. Termenul de client trebuie lărgit față de înțelesul clasic, pentru a cuprinde și furnizorii, partenerii comerciali sau de distribuție. Ideea este că organizațiile de astăzi trebuie să interacționeze cu clienții prin multiple canale de comunicație: web sau poștă electronică, centre
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
au răzgândit pentru că au fost atrași de altă ofertă. De regulă, acest segment scapă atenției departamentului de marketin g; de fidelizare. Focus: segmentul cel mai stabil din masa clienților firmei. Prin tehnologiile CRM sunt învățate gusturile și preferințele, sunt cunoscute doleanțele, se acordă bonusuri și premii; diversificarea și îmbunătățirea ofertei. Focus: întreaga masă de clienți. Sunt popularizate noutățile, se fac testări și se desfășoară campanii de marketing; Focus: clienții posibili și segmentele de piață noudescoperite. Din punct de vedere tehnologic, procesele
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
vendetelor, în care se încearcă să se plătească polițe verbale nerezolvate. 6. Perspectivele profesionale atât ale victimei, cât și ale agresorului se plafonează imediat sau chiar intră în declin. Promovările și alte recunoașteri profesionale pot fi puse în așteptare până când doleanțele, plângerile și resentimentele sunt rezolvate în mod satisfăcător. 7. Starea sănătății celor care suferă de pe urma stresului agresiunii verbale cunoaște o înrăutățire. Zilele de concediu medical se înmulțesc, întrucât angajații încearcă îi evite cât mai mult posibil pe agresori. Pretențiile ridicate
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
alții se dădeau peste cap să-i atragă atenția. Și țin minte că tocmai acea reținere a lui mi-a impus. Și, bineînțeles, îmi amintesc, în anul de absolvire a Institutului, după un număr de repetiții decent, fără prelungiri, fără doleanțe, fără ifose, fără mult zgomot pentru nimic, SPECTACOLUL. Montarea de absolvire a lui Alexa Visarion, "producția", cum îi spuneam noi atunci, termen destul de aiurea, acel moment teatral deci, n-am să-l uit niciodată. De alegerea lui repertorială am bănuit
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care vizează reunirea ramurilor de drept (precum dreptul comercial, dreptul familiei etc.) într-o unică ramură de drept dreptul civil printr-o reglementare realizată prin intermediul unui singur act normativ-Codul civil. Această concepție ar putea fi numită monistă întrucât sugerează că doleanța legiuitorului a fost de a refuza pluralitatea în sistemul de drept privat. Intenția este declarată expres încă de la expunerea motivelor care au fundamentat proiectul noului Cod civil 25. Se afirmă că proiectul "urmărește ideea de a promova o concepție monistă
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Pompiliu Pârvescu) a fost publicat în cursul aceluiași an. între anii 1908 și 1931 sînt publicate următoarele 39 de volume, cu o scurtă pauză în timpul Primului Război Mondial. Succesul este explicabil. Ideea nu a apărut nici ca deziderat al academicienilor, nici ca „doleanță a Partidei Naționale“ (cum fuseseră cu șase decenii în urmă Dicționarul și Gramatica limbii române), ci ca răspuns la nenumăratele colecții de folclor și cercetări etnografice care asaltau Academia ca urmare a publicării lucrărilor de acest gen în Anale - Memoriile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pace, în cadrul Congresului de la Berlin, prezidat de cancelarul german Otto von Bismark. România nu a fost acceptată nici de această dată ca parte la discuții. După îndelungate și repetate cereri, reprezentanții săi, Mihail Kogălniceanu și Ion C. Brătianu, au expus doleanțele țării noastre, fiind doar ”auziți” și nu ”ascultați”. Ei au pledat pentru recunoașterea independenței și integrității naționale, garantarea neutralității țării, acordarea unor indemnizații pentru efortul de război. Cu toate că s-a apreciat de către unii diplomați participanți efortul armatei române și dăruirea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Damian, Războiul rusoromâno-turc - că politica Porții se va schimba față de statul român, având în vedere respectarea neutralității în evenimentele care se desfășurau în sudul Dunării. El pretindea să fie apreciată această situație la Constantinopol și în consecință să fie satisfăcute doleanțele prezentate de români. 14 S.C. Schelleti în, Adevărul istoric asupra Plevenei (1877-1878), ni-l prezintă pe Kogălniceanu îngrijorat de soarta suveranului său. Iorga îl consideră pe Mihail Kogălniceanu în Politica externă a regelui Carol I o mare personalitate, așezat în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
pace, în cadrul Congresului de la Berlin, prezidat de cancelarul german Otto von Bismark. România nu a fost acceptată nici de această dată ca parte la discuții. După îndelungate și repetate cereri, reprezentanții săi, Mihail Kogălniceanu și Ion C. Brătianu, au expus doleanțele țării noastre, fiind doar ”auziți” și nu ”ascultați”. Ei au pledat pentru recunoașterea independenței și integrității naționale, garantarea neutralității țării, acordarea unor indemnizații pentru efortul de război. Cu toate că s-a apreciat de către unii diplomați participanți efortul armatei române și dăruirea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Damian, Războiul rusoromâno-turc - că politica Porții se va schimba față de statul român, având în vedere respectarea neutralității în evenimentele care se desfășurau în sudul Dunării. El pretindea să fie apreciată această situație la Constantinopol și în consecință să fie satisfăcute doleanțele prezentate de români. 14 S.C. Schelleti în, Adevărul istoric asupra Plevenei (1877-1878), ni-l prezintă pe Kogălniceanu îngrijorat de soarta suveranului său. Iorga îl consideră pe Mihail Kogălniceanu în Politica externă a regelui Carol I o mare personalitate, așezat în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
și interpretarea legii salice, al cărei apărător se considerau stările privilegiate. Eșecul acestei ultime adunări a permis lui Henric al IV-lea să recurgă, în continuare, numai la colaborarea notabililor. Membri Adunării Notabililor erau desemnați de rege. Ei nu transmiteau doleanțe ale vreunor reprezentanți, cum era practica în cadrul Statelor Generale. În secolul al XVII-lea, sub cei dintâi Bourboni, monarhia absolută s-a consolidat, ieșind victorioasă din Războaiele religioase. Desăvârșind acțiunea regilor Franței, formulând bazele monarhiei absolute, Ludovic al XIV-lea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
celei de-a treia 205. Cu toate acestea, lipsa solidarității instituționale va fi una din cauzele eșecului acțiunilor promovate de Statele Generale. Franța a fost regatul în care s-au manifestat în mod clasic, am putea spune -, sistemul "Caietelor și doleanțelor", iar Statele Generale au constituit instituția ideală pentru aplicarea principiilor mandatului imperativ și limitativ. Raporturile stabilite între Statele Generale și rudimentele unui sistem electiv, corespund acestui tip de mandat. Deputatul aducea cu sine, în mod obișnuit, instrucțiuni precise și un
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Stării a treia (le Tiers état). Nici discursul regelui, nici cel al Controlorului general al Finanțelor, Jacques Necker, nu spun un cuvânt cu privire la reformele pe care le Tiers le așteptau, nici despre Constituția pe care o reclamau toate Caietele de doleanțe. Nu s-a discutat decât despre starea finanțelor regatului. Caietele de doleanțe au constitui una dintre marile cuceriri ale deputaților Stării a treia. Niciodată în istorie un popor nu a stăpânit mai bine un mecanism mai exact de exprimare a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Controlorului general al Finanțelor, Jacques Necker, nu spun un cuvânt cu privire la reformele pe care le Tiers le așteptau, nici despre Constituția pe care o reclamau toate Caietele de doleanțe. Nu s-a discutat decât despre starea finanțelor regatului. Caietele de doleanțe au constitui una dintre marile cuceriri ale deputaților Stării a treia. Niciodată în istorie un popor nu a stăpânit mai bine un mecanism mai exact de exprimare a doleanțelor 206. Toate Caietele proclamau principiul că legea trebuie să fie expresia
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Nu s-a discutat decât despre starea finanțelor regatului. Caietele de doleanțe au constitui una dintre marile cuceriri ale deputaților Stării a treia. Niciodată în istorie un popor nu a stăpânit mai bine un mecanism mai exact de exprimare a doleanțelor 206. Toate Caietele proclamau principiul că legea trebuie să fie expresia voinței generale, că nu există cu adevărat lege decât atunci când hotărăște națiunea, iar aceasta trebuie să își facă voința cunoscută prin adunări alese, periodice și deliberând în deplină libertate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a se numi rege. Determinarea schimbării regulilor de succesiune la tron a fost precedată mai întâi de insurecție, care se află la baza noului regim constituțional și, în al doilea rând, prin prezentarea și discutarea în Cortès a "caietelor de doleanțe" (capitulos de agravamento), împotriva relei guvernări a regelui Ferdinand. Reprezentanții orașelor s-au plâns, în mod particular, de faptul că regele se înconjurase de consilieri răi și că a refuzat să asculte plângerile și reclamațiile populare, hotărând în problemele de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
unei lumi mai bune, revoluția este imposibilă? Desfășurarea Revoluției franceze oferă un răspuns clar. Amintim ceea ce se uită adesea, faptul că revoluția franceză n-a fost declanșată de imaginea unei lumi mai bune, de un proiect prealabil 111. Caietele cu doleanțe adunate din toată țara o dovedesc din plin: la începutul lui 1789, nimeni nu se ridică împotriva regimului monarhic; regele e bun, ne bazăm pe el că va îmbunătăți situația. Posibilele și imposibilele se rearanjează de abia după încercarea de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
împrejurări politice care fără a ignora acuitatea problemelor interne cuprinse pe ordinea de zi a dezbaterilor de la Iași nu îngăduiau asumarea unor riscuri majore în fața "garanților" europeni, Adunarea moldavă, mult mai curajoasă în depășirea rostului ei consultativ, și-a sintetizat doleanțele destinate uzului extern, care, împărtășite aidoma și de Adunarea munteană, au fost transmise inițiatorilor celui dintâi referendum național. Luciditatea sau clarviziunea și responsabilitatea deputaților moldoveni, recunoscute și apreciate de confrații lor de peste Milcov, îl vor fi determinat, mai târziu, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
locuitori, locul viran de 2 hectare de lângă strada Bacău-Piatra; m-am gândit să le fac o șosea pe mijloc, prin locul pe unde am făcut și o fântână cu pompă, care să lege strada Bacău-Piatra cu prelungirea strada Poștei”. Singura doleanță a petiționarului a fost ca viitorul drum să-i poarte numele, fapt acceptat de consiliul comunal chiar de a doua zi. Totuși, la sfârșitul perioadei moderne, bilanțul procesului de creștere a suprafeței intravilane se dovedește a fi unul modest. Noile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
schimbări în privința formelor asociative de revendicare a drepturilor muncitorești. Astfel, în anul 1905 în Bacău au fost organizate primele trei sindicate ale lucrătorilor. Tot acum au fost declanșate și primele greve muncitorești, caracterizate prin apatie participațională și stângăcie în ceea ce privește formularea doleanțelor. Odată cu trecerea timpului grevele au crescut în intensitate și durată, cele mai ample acțiuni muncitorești fiind înregistrate la fabrica Letea (1911, 1913 și 1917), la fabrica de textile „Singher” (august 1916), și, spre sfârșitul primului război mondial, la fabrica de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
încă din 1 mai 1906 - și mărirea salariilor. Datorită presiunii exercitată de acțiunile concentrate ale muncitorilor români, guvernele din perioada 1900-1914 au trecut la elaborarea unui cadru legislativ menit să îmbunătățească condițiile de lucru ale lucrătorilor și să satisfacă, parțial, doleanțele acestora. Astfel, au fost promulgate legea privind utilizarea forței de muncă a minorilor (1902, legea Orleanu), legea asupra muncii minorilor și a femeilor în întreprinderile industriale și miniere (1906) sau legea breslelor și a asigurărilor sociale (1912). Aceasta din urmă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
capriciu, și nu printr-o inteligență conștientă în mod constant de scopul ce trebuie atins, ei nu cred că au înțeles. Fără îndoială, nici ei nu-și dau bine seama despre ceea ce solicită și nu ar ști să-și formuleze doleanța, dar dacă nu sunt mulțumiți de răspunsuri, vor avea un sentiment vag că lipsește ceva. Ce se întâmplă atunci? La început, încă zăresc probele care le-au fost puse sub ochi; dar, întrucât acestea nu sunt legate cu un fir
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Suceava, căreia în anul 2011 i-a fost conferit numele celui care a suportat numeroase vicisitudini cu reale repercusiuni asupra stării de sănătate. Privind retrospectiv se cuvine a se sublinia că în relațiile de serviciu a fost apropiat, receptiv la doleanțe obiective, a fost un mentor al colaborărilor, al diseminării cunoștințelor, organizării nu numai a loturilor demonstrative ci și a unor câmpuri experimentale în localitățile Dumbrăveni, Vlăsinești, Popăuți, Horodnicul de Sus și Ilișești, acesta dăinuind aproape două decenii. Mă simt dator
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
porunci; ei sunt plini de importanță, plini de sine și nu prea le ajungi cu prăjina la nas; dar să știți că mai sunt și excepții, adică șefi buni, umani, care încearcă să se apropie de umilii slujbași, ascultându-le doleanțele și ajutându-i la nevoie; de, am putea spune că pădurea are fagi și stejari falnici, dar și uscături Pensionarii normali, nu cei cu pensia de multe zeci de sute de lei, care au și slugi în casă, când o
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]