343 matches
-
nobile; ... d) echivalentul în lei a 0,875 euro, pe unitatea de producție minieră, pentru substanțe nemetalifere; ... e) echivalentul în lei a 0,4375 euro, pe unitatea de producție minieră, pentru roci magmatice, roci metamorfice, călcare industriale și de construcții, dolomită, gresie și tufuri industriale; ... f) echivalentul în lei a 0,50 euro, pe unitatea de producție minieră, pentru argile, marne, loess, nisip și pietriș, nisip și roci caolinoase; ... g) echivalentul în lei a 0,6875 euro pe unitatea de producție
LEGEA MINELOR nr. 85 din 18 martie 2003 (*actualizată*) (actualizată până la data de 30 iunie 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273140_a_274469]
-
tipuri de piatră de construcție 14112100-0 Granit 14112200-1 Gresie 14112300-2 Bazalt 14112400-3 Piatră de bordură 14120000-8 Piatră calcaroasă, gips și cretă 14121000-5 Piatră calcaroasă și gips 14121100-6 Ghips 14121200-7 Calcar 14121210-0 Pudră de calcar 14121300-8 Piatră calcaroasă 14122000-2 Cretă și dolomită 14122100-3 Cretă 14122200-4 Dolomită 14130000-1 Ardezie 14200000-3 Nisip și argilă 14210000-6 Pietriș, nisip, piatră concasată și agregate 14211000-3 Nisip 14211100-4 Nisip natural 14212000-0 Granule, criblură, nisip fin, pietre mici, pietriș, piatră fărâmițată și concasată, amestecuri de piatră, amestec de nisip
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
construcție 14112100-0 Granit 14112200-1 Gresie 14112300-2 Bazalt 14112400-3 Piatră de bordură 14120000-8 Piatră calcaroasă, gips și cretă 14121000-5 Piatră calcaroasă și gips 14121100-6 Ghips 14121200-7 Calcar 14121210-0 Pudră de calcar 14121300-8 Piatră calcaroasă 14122000-2 Cretă și dolomită 14122100-3 Cretă 14122200-4 Dolomită 14130000-1 Ardezie 14200000-3 Nisip și argilă 14210000-6 Pietriș, nisip, piatră concasată și agregate 14211000-3 Nisip 14211100-4 Nisip natural 14212000-0 Granule, criblură, nisip fin, pietre mici, pietriș, piatră fărâmițată și concasată, amestecuri de piatră, amestec de nisip și pietriș și alte
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
14112200-1 Gresie 14112300-2 Bazalt 14112400-3 Piatră de bordură 14.12 Piatră calcaroasă, gips și cretă 14120000-8 Piatră calcaroasă, gips și cretă 14121000-5 Piatră calcaroasă și gips 14121100-6 Gips 14121200-7 Calcar 14121210-0 Pudră de calcar 14121300-8 Piatră calcaroasă 14122000-2 Cretă și dolomită 14122100-3 Cretă 14122200-4 Dolomită 14.13 Ardezie 14130000-1 Ardezie 14.12 Nisip și argilă 14200000-3 Nisip și argilă 14.21 Pietriș și nisip 14210000-6 Pietriș, nisip, piatră concasată și agregate 14211000-3 Nisip 14211100-4 Nisip natural 14212000-0 Granule, criblură, nisip fin
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
14112400-3 Piatră de bordură 14.12 Piatră calcaroasă, gips și cretă 14120000-8 Piatră calcaroasă, gips și cretă 14121000-5 Piatră calcaroasă și gips 14121100-6 Gips 14121200-7 Calcar 14121210-0 Pudră de calcar 14121300-8 Piatră calcaroasă 14122000-2 Cretă și dolomită 14122100-3 Cretă 14122200-4 Dolomită 14.13 Ardezie 14130000-1 Ardezie 14.12 Nisip și argilă 14200000-3 Nisip și argilă 14.21 Pietriș și nisip 14210000-6 Pietriș, nisip, piatră concasată și agregate 14211000-3 Nisip 14211100-4 Nisip natural 14212000-0 Granule, criblură, nisip fin, pietre mici, pietriș, piatră
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
de bordură 2509+2517+2520-2523 14120000-8 Piatră calcaroasă, gips și cretă 2517+2520-2523 14121000-5 Piatră calcaroasă și gips 2520.1 14121100-6 Gips 2521+25221-25223000 14121200-7 Calcar 2521 14121210-0 Pudră de calcar 2509+2518 14121300-8 Piatră calcaroasă 2509 14122000-2 Cretă și dolomită 2518 14122100-3 Cretă 2514+6802+6803 14122200-4 Dolomită 2514+6802+6803 14130000-1 Ardezie 2505+2508+2512+2517+2821 14210000-6 Pietriș, nisip, piatră concasată și agregate 2505[.1+.9] 14211000-3 Nisip 2505[.1+.9] 14211100-4 Nisip natural 2508+2512+2517+2821
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
gips și cretă 2517+2520-2523 14121000-5 Piatră calcaroasă și gips 2520.1 14121100-6 Gips 2521+25221-25223000 14121200-7 Calcar 2521 14121210-0 Pudră de calcar 2509+2518 14121300-8 Piatră calcaroasă 2509 14122000-2 Cretă și dolomită 2518 14122100-3 Cretă 2514+6802+6803 14122200-4 Dolomită 2514+6802+6803 14130000-1 Ardezie 2505+2508+2512+2517+2821 14210000-6 Pietriș, nisip, piatră concasată și agregate 2505[.1+.9] 14211000-3 Nisip 2505[.1+.9] 14211100-4 Nisip natural 2508+2512+2517+2821 14212000-0 Granule, criblură, nisip fin, pietre mici, pietriș
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
în zonele bogat concreționate. Se consolidează poarta și se schimbă dispozitivul de închidere. 1999 - se explorează o galerie în Sala Mamuților (cu posibilități de continuare) și o serie de mici galerii în Labirint. Peștera este dezvoltată integral în calcare și dolomite triasice anisian ladiniene ale autohtonului de Bihor, pe două nivele principale de carstificare: unul superior fosil și unul inferior activ. Primul nivel este compus din galerii în general rectilinii și cu înălțimi variabile (de la 0,5 până la 15 m), bogat
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
în Vârful Hășmașul Mare. Structura geologică a Munților Hășmaș (cunoscuți și sub denumirea de "Hăghimaș" sau "Curmătura") este alcătuită la bază din șisturi cristaline, calcare jurasice și cretacice, șisturi argiloase și straturi calcaroase (între Piatra Singuratică și Platoul Ocsem), andezite, dolomite și calcare (stâncăriile din Hășmașul Mare), șisturi cu mică albă (Piatra Singuratică), roci microcristaline (Hășmașul Negru), grohotișuri, gresii și conglomerate, cu o mare varietate de forme reliefale: vârfuri stâncoase (Hășmașul Mare 1.783 m, Oatra Ascuțită 1.668 m, Curmătura
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
construită în alt stil. Stația finală de la Retișoara a fost desființată în 1970 după ce un alt tunel a fost construit între mina subterană de la Ghelari și Uzina de preparare a minereului de la Teliuc. În 1971 s-a deschis cariera de dolomită, talc și calcar la Crăciuneasa și s-a dezafectat linia pe o porțiune de 3km între stația finală de la Retișoara și o nouă stație finală s-a creat la Crăciuneasa. În 1976 s-a efectuat și o reparație capitală a
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
definitiv în 1990. Se mai efectuau transporturi de călători doar la cerere. Viaductul original peste valea Zlaștiului a fost casat și înlocuit în 1992 pentru a suporta tonaj mai mare. Pe linia de 13 km se transportau talc, calcar și dolomită dinspre Crăciuneasa spre fabrica de dolomită de lângă Zlaști și combinatul siderurgic din Hunedoara până în 2000. În 2000 firma austriacă care a construit linia a trimis o notificare menționând expirarea garanției de 100 ani pentru poduri. În 2001 conducerea fabricii de
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
transporturi de călători doar la cerere. Viaductul original peste valea Zlaștiului a fost casat și înlocuit în 1992 pentru a suporta tonaj mai mare. Pe linia de 13 km se transportau talc, calcar și dolomită dinspre Crăciuneasa spre fabrica de dolomită de lângă Zlaști și combinatul siderurgic din Hunedoara până în 2000. În 2000 firma austriacă care a construit linia a trimis o notificare menționând expirarea garanției de 100 ani pentru poduri. În 2001 conducerea fabricii de dolomită din Zlaști a decis casarea
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
dinspre Crăciuneasa spre fabrica de dolomită de lângă Zlaști și combinatul siderurgic din Hunedoara până în 2000. În 2000 firma austriacă care a construit linia a trimis o notificare menționând expirarea garanției de 100 ani pentru poduri. În 2001 conducerea fabricii de dolomită din Zlaști a decis casarea liniei pe o lungime de 11 km între Zlaști și Crăciuneasa neținând cont de valoarea istorică și turistică. Tot atunci au casat sau au vândut și materialul rulant care nu era folosit (vagoane, locomotive, etc.
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
gratuit din partea Comisiei Europene. Din punct de vedere geologic, parcul natural este constituit în cea mai mare parte din șisturi cristaline în Masivul Biharia și Masivul Vlădeasa; masive calcaroase în alternanță cu conglomerate și gresii în Munții Bihor; calcare și dolomite în platoul Padiș; gresii și șisturi cristaline în Bazinul Padiș - Cetățile Ponorului; calcare în Platoul Carstic Padiș și pe văile acestuia; calcare triasice, cretacice și jurasice în Munții Bihorului și Munții Pădurea Craiului; șisturi cristaline și depozite permiene în depresiunile
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
formațiunile hercinico-kimmerice ale promotoriului nord-dobrogean alcătuite din șisturi cristaline și sedimente paleozoice triasice și jurasice, cutate în orogeneza hercinica și kimmerică veche. În partea de nord a arealului în triasic, pește fundament s-au depus gresii, argile vișinii, calcare și dolomite, peste care se găsesc formațiuni jurasice cu argile cărămizii cu gresii și calcare organogene, ce au un caracter discontinuu. Peste acestea apar depozite subțiri paleogene medii și sarmațiene alcătuite din calcare, marne, argile și nisipuri. În partea sud, depozitele sarmațiene
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
nord-estică a satului Câinenii Mari Rezervatia naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", are o suprafață de 0,10 hectare și reprezintă un aven săpat în roci solubile; cu depozite de marmură (rocă metamorfica) și dolomite (rocă sedimentara).
Avenul Piciorul Boului () [Corola-website/Science/326186_a_327515]
-
Est și Nubia, Malahit din Sinai și turcoaz, precum și săruri. Extrăgeau granit roșu, gri și negru de lângă Aswan, calcar în apropiere de Memphis în dealurile Muqattam, gresie din Munții Roșii, alabastru de la El Amarna, diorit, marmură, ardezie, gresie, bazalt și dolomită toate necesare pentru construirea monumentelor grandioase. Argintul era rar, iar fierul a fost prelucrat foarte târziu. După ce le extrăgeau, egiptenii topeau metale precum cupru și bronz în cuptoare primitive. Cărbune din lemn, adesea din lemn de salcâm era utilizat pentru
Meșteșugurile în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/330595_a_331924]
-
director tehnic de la aceeași mină și i-am aigurat și îi asigur și pe această cale că intenția Ministerului Economiei nu este de a închide unități, ci de a le face profitabile. Există, de altfel, și o asociere acolo pentru dolomită care va crește productivitatea și, implicit, și creșterea numărului de locuri de muncă. Deci sub nicio formă Ministerul Economiei nu dorește să închidă societățile comerciale care lucrează în domeniul minier. Dimpotrivă, căutăm soluții pentru a le repune pe picioare, pentru
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]