6,426 matches
-
un păhărel și se părea că mai băuse pe undeva, pentru că nu se dădea dus, iar madam Jorjet apăruse la gard și îl blestema de cele sfinte, pentru că gemea vaca nemulsă în grajd iar nenorocitul se dădea zmeu la locantă, dom' colonel al lu' curu, care o face pe duru, ca ăla, ca săpunu', dar, înafară de clăbuci, la nimica nu-i bun, arză-l-ar focul de nemernic, că așa a fost toată viața. Unde erau visurile ei de fată
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
că schimbarea, odată începută, aducea cu ea tulburări ale ritmului de viață moleșit de dictatura proletariatului. Madam Jorjet nu se da bătută cu una cu două, sprijinea gardul în burdihan și făcea spume, urlînd la el să iasă afară, la dom' colonel, ca să măture drumul cu el pînă acasă, că urla vaca nemulsă și chioretele trăgea la măsea cu nesimțirea specifică neamului său de lepădăturile dracului, la care le-a arătat ea mizda, da' tot nu s-au învățat minte, că
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
și chioretele trăgea la măsea cu nesimțirea specifică neamului său de lepădăturile dracului, la care le-a arătat ea mizda, da' tot nu s-au învățat minte, că ce să învețe niște boulenii dracului cu mama lor aia bețivă ... Lui dom' colonel i se făcea inima rea și striga din crîșmă: Ce vreai, fă, putoarea lu' alu' mă-ta, de te legi tu de bărbați?! De bărbați, ai?! trăgea madam Jorjet de gard, mai să-l scoată din beton, da-r-ar boala
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
sufletul larg și mizda fierbinte, cum zicea ea, și numa' cu unu nu se va fi putut ea mulțumi în tinerețe, cînd era codană mîndră, cu cur de fier și coapse de piatră, cu care își atrăgea bărbății, pen' că dom' colonel, se amăra ea, cădea lat cu curu la ea, iar ei i se făcea dor de ștrolomeac în fofoloancă, ce vrei, asta e viața!, și ăia ai ei, vînjoși, da' însurați, așa că nu ținea mult drăgosteala, îi ațineau calea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
ale Asiei cu ajutorul unei "flote"ce număra 1000 de elefanți. Proiectat de arhitectul iranian Ustad Ișa, Taj Mahal-ul a devenit "simbolul dragostei eterne". Clădirea "răsare"din peisajul roșcat, așezată fiind pe o terasă de marmură albă care pune în evidența domul și cele patru minarete. - Ce sunt alea minarete? Se trezi ca din transă fata, furată de această poveste interesantă. - Ca element comun al moscheilor, indiferent de stilul arhitectural adoptat sunt minaretele. Acestea sunt turnuri înalte aflate în colțurile moscheilor, fiind
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 2 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Cand_te_trage_ata.html [Corola-blog/BlogPost/360900_a_362229]
-
Beligan (92), alături de Mona, asistenta lui (26!), care „făcea public gesturi de tandrețe, rezemându-și capul de umărul lui”. Îmi amintește de întâlnirea lui Arghezi în Cișmigiu, cu Victor Eftimiu însoțit de două fete. -Îți prezint secretarele mele! -Ce vorbești, dom´le, mai secretezi, mai secretezi?, i-a răspuns Arghezi. Tot în legătură cu marea, dl. Alex e mândru că pe „Aleea Stelelor de mare” din Mangalia, este imortalizat în pavaj și numele dânsului și simte o satisfacție deosebită când „este călcat în
ALEX. ŞI FEMEILE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1484069544.html [Corola-blog/BlogPost/362888_a_364217]
-
bănuiți de idei retrograde erau trimiși să cunoască realitatea în mod nemijlocit. Și, într-adevăr, transformându-se în câteva grame de calciu, carbon, siliciu, ceva fier și alte elemente concrete, nu mai aveau argumente pentru a-și susține aberațiile.Statuile domului Löeb, făcute din materiale ieftine precum bronzul, aurul ori argintul, erau peste tot și păreau a fi viitorul oricărei religii, fiindcă era, pe bună dreptate, considerat acum părintele planetei și al omenirii. Dacă ar mai fi fost omenire deoarece oameni
DULUŢONUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408634501.html [Corola-blog/BlogPost/376486_a_377815]
-
Evaluari > CRONIC[ DE BUDE IOAN Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 950 din 07 august 2013 Toate Articolele Autorului CRONICĂ: BUDE IOAN TREI LĂCAȘURI DE CULT CREȘTIN DIN TIMIȘOARA: CATEDRALA MITROPOLITANĂ - «PERLA BANATULUI», BISERICA DIN ZONA DACIA ȘI «DOMUL» ROMANO-CATOLIC Pentru cunoașterea municipiului Timișoara, un loc aparte l-au constituit cele «trei schițe de studiu monografic» a Părintelui Dr. IOAN BUDE, protopop al orasului Timișoara, membru fondator al Ligii Scriitorilor - Filiala Timișoara Banat și Preot Paroh al Bisericii cu
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
Nașterea Domnului, Învierea Domnului, Iconostas, Iconostas - vitralii, Iconostas - detaliu, Intrarea în Biserică, Biserica . Autorul prezintă și bibliografia selectivă: Bude Ioan, Din istoricul parohiilor ortodoxe timișorene, Editura Învierea, 2007; Idem, Timișoara - «oraș intern». Restituiri documentare, Editura Artpress, Timișoara, 2010. 3. Timișoara: «Domul» și Piața Domului (Piața Unirii) / Temeswar: Der Dom unde der Domplatz (Einheitsplatz) / Timișoara: The dime and the Dome Square (Union Square) / Timisoara: Le «Dome» et la place du Dome (La Placede l'Union) Catedrala Romano-Catolică / Domul Romano- Catolic este ctitorie
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
Domnului, Iconostas, Iconostas - vitralii, Iconostas - detaliu, Intrarea în Biserică, Biserica . Autorul prezintă și bibliografia selectivă: Bude Ioan, Din istoricul parohiilor ortodoxe timișorene, Editura Învierea, 2007; Idem, Timișoara - «oraș intern». Restituiri documentare, Editura Artpress, Timișoara, 2010. 3. Timișoara: «Domul» și Piața Domului (Piața Unirii) / Temeswar: Der Dom unde der Domplatz (Einheitsplatz) / Timișoara: The dime and the Dome Square (Union Square) / Timisoara: Le «Dome» et la place du Dome (La Placede l'Union) Catedrala Romano-Catolică / Domul Romano- Catolic este ctitorie imperială a lui
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
detaliu, Intrarea în Biserică, Biserica . Autorul prezintă și bibliografia selectivă: Bude Ioan, Din istoricul parohiilor ortodoxe timișorene, Editura Învierea, 2007; Idem, Timișoara - «oraș intern». Restituiri documentare, Editura Artpress, Timișoara, 2010. 3. Timișoara: «Domul» și Piața Domului (Piața Unirii) / Temeswar: Der Dom unde der Domplatz (Einheitsplatz) / Timișoara: The dime and the Dome Square (Union Square) / Timisoara: Le «Dome» et la place du Dome (La Placede l'Union) Catedrala Romano-Catolică / Domul Romano- Catolic este ctitorie imperială a lui Carol al VI-lea (1711-
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
Timișoara, 2010. 3. Timișoara: «Domul» și Piața Domului (Piața Unirii) / Temeswar: Der Dom unde der Domplatz (Einheitsplatz) / Timișoara: The dime and the Dome Square (Union Square) / Timisoara: Le «Dome» et la place du Dome (La Placede l'Union) Catedrala Romano-Catolică / Domul Romano- Catolic este ctitorie imperială a lui Carol al VI-lea (1711- 1740), împăratul Sfântului Imperiu Roman. Domul a fost construit după planurile arhitectului vienez Fischer von Erlach-Fiul, în perioada barocului vienez, construcția a început în anul 1736 și a
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
The dime and the Dome Square (Union Square) / Timisoara: Le «Dome» et la place du Dome (La Placede l'Union) Catedrala Romano-Catolică / Domul Romano- Catolic este ctitorie imperială a lui Carol al VI-lea (1711- 1740), împăratul Sfântului Imperiu Roman. Domul a fost construit după planurile arhitectului vienez Fischer von Erlach-Fiul, în perioada barocului vienez, construcția a început în anul 1736 și a fost terminată în 1774. Domul respectă modulul clasic, atât la arhitectura exterioară cât și la cea interioară. Planul
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
imperială a lui Carol al VI-lea (1711- 1740), împăratul Sfântului Imperiu Roman. Domul a fost construit după planurile arhitectului vienez Fischer von Erlach-Fiul, în perioada barocului vienez, construcția a început în anul 1736 și a fost terminată în 1774. Domul respectă modulul clasic, atât la arhitectura exterioară cât și la cea interioară. Planul este în formă de cruce, format de o singură navă și un transept situat în fața altarului. Lungimea totală a navei centrale este de 51,15 m, lățimea
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
turle, cu o înălțime redusă. Icoana altarului principal îl reprezintă pe Sfântul Gheorghe, lucrare realizată de Michael Angelo - Unterberger, directorul Academiei de Arte Frumoase din Viena, în 1754, iar icoanele laterale au fost executate de Johann Nepomuk Schöpt, în 1772. Domul dispune de orgă, două altare neogotice. potire, mostranță, candela pentru «Lumina veșnică» și Crucea pentru procesiuni. Consacrarea bisericii și Catedrala Episcopilor de Cenad a fost făcută la 24 aprilie 1803, a doua zi după sărbătoarea Sfântului Gheorghe, patronul spiritual al
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
dispune de orgă, două altare neogotice. potire, mostranță, candela pentru «Lumina veșnică» și Crucea pentru procesiuni. Consacrarea bisericii și Catedrala Episcopilor de Cenad a fost făcută la 24 aprilie 1803, a doua zi după sărbătoarea Sfântului Gheorghe, patronul spiritual al Domului. În demisolul Domului se află «gropnița» unde au fost înmormântați episcopii diecezei. «Domul» / Catedrala Episcopiei Romano-Catolică din Timișoara a fost construită între anii1736-1758. Piața Domului / Piața Unirii este cea mai veche piață din Timișoara, inițial numindu-se Piața Losonczy, în
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
două altare neogotice. potire, mostranță, candela pentru «Lumina veșnică» și Crucea pentru procesiuni. Consacrarea bisericii și Catedrala Episcopilor de Cenad a fost făcută la 24 aprilie 1803, a doua zi după sărbătoarea Sfântului Gheorghe, patronul spiritual al Domului. În demisolul Domului se află «gropnița» unde au fost înmormântați episcopii diecezei. «Domul» / Catedrala Episcopiei Romano-Catolică din Timișoara a fost construită între anii1736-1758. Piața Domului / Piața Unirii este cea mai veche piață din Timișoara, inițial numindu-se Piața Losonczy, în memoria comitelui Ștefan
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
Crucea pentru procesiuni. Consacrarea bisericii și Catedrala Episcopilor de Cenad a fost făcută la 24 aprilie 1803, a doua zi după sărbătoarea Sfântului Gheorghe, patronul spiritual al Domului. În demisolul Domului se află «gropnița» unde au fost înmormântați episcopii diecezei. «Domul» / Catedrala Episcopiei Romano-Catolică din Timișoara a fost construită între anii1736-1758. Piața Domului / Piața Unirii este cea mai veche piață din Timișoara, inițial numindu-se Piața Losonczy, în memoria comitelui Ștefan Losonczy, ucis în 1552 de turcii care au ocupat cetatea
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
făcută la 24 aprilie 1803, a doua zi după sărbătoarea Sfântului Gheorghe, patronul spiritual al Domului. În demisolul Domului se află «gropnița» unde au fost înmormântați episcopii diecezei. «Domul» / Catedrala Episcopiei Romano-Catolică din Timișoara a fost construită între anii1736-1758. Piața Domului / Piața Unirii este cea mai veche piață din Timișoara, inițial numindu-se Piața Losonczy, în memoria comitelui Ștefan Losonczy, ucis în 1552 de turcii care au ocupat cetatea. Piața Unirii are o formă dreptunghiulară, pe laturi sunt dispuse importante obiective
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
Piața Unirii este cea mai veche piață din Timișoara, inițial numindu-se Piața Losonczy, în memoria comitelui Ștefan Losonczy, ucis în 1552 de turcii care au ocupat cetatea. Piața Unirii are o formă dreptunghiulară, pe laturi sunt dispuse importante obiective: Domul Romano-Catolic, Palatul Baroc, Catedrala Ortodoxă Sârbă, Casa Brück, Casa cu lei, Monumentul Sfintei Treimi etc., și Fântâna cu apă minerală. · În mijlocul Pieții Unirii se află Monumentul Sfintei Treimi / Coloana Ciumei / Statuia Ciumei, în amintirea încetării epidemiei de ciumă care devastase
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
ca mijloc de expresie a contrareformei austriece. · În piață se află Fântâna cu apă minerală, utilizată pentru bolnavi, dar și pentru locuitorii riverani. · Alături, în pavajul pieții se află gravura vechii cetăți a unui autor necunoscut. Lucrarea are 12 imagini: Domul - imagine exterioară, Domul - fațada principală, Vedere spre interior, Altarul, Orga, Piața Domului, Piața Unirii, Monumenrul «Sfintei Treimi», Harta din piatră a Cetății Timișoara (sec. XVIII-XIX), Centru Pieții Unirii. Toate cele trei « Schițe de studiu monografic» sunt prezentate științific, bazate pe
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
expresie a contrareformei austriece. · În piață se află Fântâna cu apă minerală, utilizată pentru bolnavi, dar și pentru locuitorii riverani. · Alături, în pavajul pieții se află gravura vechii cetăți a unui autor necunoscut. Lucrarea are 12 imagini: Domul - imagine exterioară, Domul - fațada principală, Vedere spre interior, Altarul, Orga, Piața Domului, Piața Unirii, Monumenrul «Sfintei Treimi», Harta din piatră a Cetății Timișoara (sec. XVIII-XIX), Centru Pieții Unirii. Toate cele trei « Schițe de studiu monografic» sunt prezentate științific, bazate pe documente vechi, dar
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
cu apă minerală, utilizată pentru bolnavi, dar și pentru locuitorii riverani. · Alături, în pavajul pieții se află gravura vechii cetăți a unui autor necunoscut. Lucrarea are 12 imagini: Domul - imagine exterioară, Domul - fațada principală, Vedere spre interior, Altarul, Orga, Piața Domului, Piața Unirii, Monumenrul «Sfintei Treimi», Harta din piatră a Cetății Timișoara (sec. XVIII-XIX), Centru Pieții Unirii. Toate cele trei « Schițe de studiu monografic» sunt prezentate științific, bazate pe documente vechi, dar și altele descoperite de Părintele-scriitor, oferind date inedite referitoare
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
României este fascinată de civilizația occidentală și de visul american. Dar “cultura, în gloriosul și nobilul sens al tradiției europene, e cu neputință să se dezvolte într-o lume fără tradiții spirituale, unde zgârie-norul ține locul catedralei gothice sau al domului italic, unde cinematograful ține locul teatrului și al picturii, unde jazzul ține locul muzicii, unde catastiful ține locul filosofiei, unde viteza ține locul contemplației și al poeziei și unde sectele istorice țin locul creștinismului, iar gangsterismul locul morale publice”(Nichifor
PARTEA 5/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1480514821.html [Corola-blog/BlogPost/379221_a_380550]
-
șubredă, ce se cam legăna uneori, a difuzorului. În serile de iarnă, eram cuprins și de parfumul îmbătător al cojilor de portocale puse la uscat într-o tăviță, între sobă și perete. Dacă întâlnirile cu teatrul adevărat, de obicei la Dom Polski, erau relativ rare, grație difuzorului am avut parte din plin de Caragiale și Goldoni, Moliere și Cehov, Delavrancea și Gorki și alții, mulți - mulți alții pe care mi i-au oferit Giugaru, Birlic, Angelescu, Calboreanu, Lucia-Sturza Bulandra, toate numele
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/beni_budic_1494627754.html [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]