561 matches
-
1215, după ce traversează Languedoc-ul în timpul unei misiuni și constată progresele ereziei cathare, el obține de la Inocențiu III să-i confirme comunitatea pe care tocmai o instalase la Toulouse pentru a-i converti pe cathari prin predici. Începînd cu 1220, ordinul dominican își constituie primele structuri, cu un magistru general căruia i se supun toți "frații predicatori" și cu un capitul general care, reunit anual, elaborează regulile ordinului și controlează aplicarea lor. Această regulă este cea a canonicilor Sf. Augustin: ea acordă
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
un loc larg rugăciunii și impune călugărilor obligația sărăciei și a cerșetoriei. Folosiți în lupta împotriva ereziei cathare, mai întîi ca predicatori care, altfel decît franciscanii, caută mai mult să convingă dccît să emoționeze, apoi ca instrumente privilegiate ale Inchiziției, dominicanii nu întîrzie, și ei, să se împrăștie în întreaga Europă. Se cunosc 500 de case la sfîrșitul secolului al XIII-lea, principalele centre aflîndu-se în orașele universitare Paris, Oxford, Bologna, Köln, Toulouse, Roma, Madrid, Segovia -, acolo unde erudiția fraților predicatori
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
unde erudiția fraților predicatori și calitatea învățăturii lor reușesc să monopolizeze catedrele facultăților. Începînd cu mijlocul secolului, cei mai iluștri profesori ai creștinătății suabul Pierre de Tarentese, cel care va deveni Papa Albert cel Mare, napolitanul Toma d'Aquino sînt dominicani. Născute, ca și monahismul oriental, din dorința de a reveni la izvoarele creștinismului originar, ordinele de cerșetori apar, în plin Ev Mediu clasic, ca o armă spirituală, întru totul devotată instituției pontificale și consacrată sarcinii sale de recucerire a spiritelor
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
totul devotată instituției pontificale și consacrată sarcinii sale de recucerire a spiritelor înspre ortodoxia romană. De la Poverello din Assisi și pînă la tribunalele Inchiziției, unde-și vor afla loc repede frații "minori" și "predicatori", distanța este uriașă. Cu franciscanii și dominicanii, Papalitatea dispune de un instrument de temut de convertire, de care nu se va sfii să se folosească în tot timpul secolului al XIII-lea și, mai departe chiar, pentru a-și menține și întări influența în Europa creștină. Capitolul
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
predat la Paris filosofia și teologia, a fost unul dintre primii care folosește traducerile arabe din Aristotel, fără a se putea prea mult desprinde de gîndirea augustiniană. Albert cel Mare (1193-1280), provenit dintr-o familie nobilă suabă, provincial din ordinul dominican și magister la Regensburg, Strasbourg, Koln și, în cele din urmă, la Paris, își petrece o parte din viață reconstituind ansamblul filosofici aristotelice, conspectînd lucrările arabilor și rabinilor care aduseseră în Occident traduceri din filosoful grec. S-a străduit, apoi
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
reconstituind ansamblul filosofici aristotelice, conspectînd lucrările arabilor și rabinilor care aduseseră în Occident traduceri din filosoful grec. S-a străduit, apoi, să facă acest material accesibil clericilor și să-1 folosească în Summa theologiae, către 1270 în favoarea dogmei creștine. Discipolul său, dominicanul Toma d'Aquino devenit Sf. Toma d'Aquino în 1323 va face, însă, ca Aristotel și comentatorii săi arabi să intre în gîndirea teologică occidentală. Fiu al unui senior înstărit din sudul Latium-ului, predestinat unui venit bogat, Toma, ca și
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
comentatorii săi arabi să intre în gîndirea teologică occidentală. Fiu al unui senior înstărit din sudul Latium-ului, predestinat unui venit bogat, Toma, ca și Francisc din Assisi, se rupe de mediul său și renunță la bunurile sale pentru a deveni dominican, apoi student la Paris și Köln, în sfîrșit, profesor, tot la Paris și în diferite orașe ale peninsulei. Autor al Summei theologica și al Summei împotriva gentililor rămase, amîndouă, neterminate, dar amîndouă încercînd să rezume întreaga cunoaștere umană, Sf. Toma
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
nu a inventat ,,summae-le" care să reunească nu numai ansamblul cunoștințelor teologice, ci totalitatea cunoașterii, el a fost deosebit de prolific în opere de acest gen, cea mai completă și mai celebră dintre aceste "enciclopedii" fiind Speculum Majus, "Marea Oglindă", a dominicanului francez Vincent de Beauvais (1190-1264). Ea cuprinde trei tratate: Oglinda naturală, Oglinda doctrinală și Oglinda istorică, completate, mai tîrziu, cu o a treia, operă a unui continuator al lui Vincent de Beauvais (Oglinda morală), în care se află rezumată întreaga
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
a bisericii și, prin extensie, credinței în Dumnezeu. Ea s-a caracterizat prin mișcări eretice tot mai numeroase, cărora a trebuit să li se opună un catolicism tot mai hotărât și energic. Așa au luat naștere Inchiziția, ordinele sfinte ale dominicanilor și franciscanilor, al căror scop principal a fost acela de a proteja învățăturile sfinte și, indirect, de a apăra o ordine socială feudală. Epoca medievală s-a impus în conștiința oamenilor prin consolidarea credinței într-un Atotputernic care le rânduiește
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a semnelor clare de despărțire de scolastica medievală. Epoca respectivă cunoaște mari prefaceri spirituale în domeniile artelor, științelor, este o perioadă de tranziție, de despărțire de vechea ordine socială pentru dăinuirea căreia a fost nevoie de înființarea ordinelor franciscanilor și dominicanilor. Față de tranziția din zilele noastre, diferența este de actori și de roluri jucate, pe de o parte, de Thomas d'Aquino sau Sfântul Augustin, și pe de altă parte, de o seamă de noi personalități de excepție, unii menționați mai
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de simetrie cu ce se întâmpla în orice societate echilibrată, ulterior doar în măsura în care o puteau subordona intereselor lor ideologice. Era o ideologie întru totul comparabilă cu cea a Inchiziției medievale, apărată cu arma în mână nu de templieri, franciscani sau dominicani, ci de formațiunile paramilitare ale cunoscutelor Gărzi SS, ale Securității ș.a. A devenit de acum istorie practica de infiltrare și racolare a reprezentanților breslei psihologilor, "drama" pe care întreaga psihologie românească a trăit-o când, înainte de dărâmarea dictaturii, s-a
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
publică din anul 1817, iar aceea a lui Teleki se deschide în același scop în anul 1802. Începuturile fondului Kapellenbibliothek se află în fosta bibliotecă a orașului Sibiu înființată pe la 1300, la care mai apoi s-a adăugat biblioteca ordinului dominican, desființat în secolul al XVI-lea prin Reforma lui Luther. Din 1592, vechile cărți sibiene intră în posesia gimnaziului săsesc, fiind mutate în capela „Sf. Iacob”. Adolf Armbruster, Dacoromano-Saxonica. Cronicari romani despre sași. Românii în cronica săsească, Editura Științifică și
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
natura corporală; a cincea este mundus artificialis; vinerea alchimică a lui Rosenkreutz, când muncești din greu, este „lumea muncii”, a străduințelor oneste ale harnicului plugar, ale curajosului corăbier și ale răbdătorului păstor - pe care Comenius nu le disprețuiește ca un dominican retrograd. Cu mundus artificialis omul pământesc începe de fapt să se înalțe spre zeitate. Căci oricare dintre aceste munci poate ajunge la măiestrie, transformându-se în artă. Unele dintre trudele acestei Vineri Mari cer de la început muncitorului har și dăruire
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pare de a înfățișa asocierea dintre uman și spiri‑ tual. Viziunea lui Botticelli este o sinteză între elementele clasice ale Renașterii și tradiției creștine, spirituale și religioase. Începând cu anii 1490, Botticelli își schimbă orientarea, in‑ fluențat fiind de călugărul dominican Savonarola, ale cărui predici pline de patimă împotriva corup‑ ției spirituale din Florența au dus la un val de fervoare penitentă care i‑a afectat pe mulți cetățeni și artiști. În ultimele sale lucrări de amploare, Botti‑ celli renunță la
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
-i convingă pe principii creștini să participe la cruciade (1095-1272), să-i mobilizeze împotriva ereziilor (cruciada împotriva albigenzilor 1202-1229). În sânul său apăruseră ordine religioase militare și cavalerești, dar și marile ordine de călugări cerșetori, precum franciscanii (1209), carmeliții (1209), dominicanii (1215), care în numele sărăciei evanghelice renunțau la proprietăți, chiar și colective și se dedicau învățăturii și predicării. Astfel, papalitatea nu numai că s-a eliberat și a început să elibereze și Biserica o dată cu ea, de o oarecare aservire la ordinea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
nașterea unui partid conservator care să accepte jocul electoral, votul universal fiind introdus abia în 1890. Începutul secolului XX a asistat la apariția inițiativelor care urmau să pregătească formarea unei democrații creștine după 1919: reviste precum: Ciencia tomista fondată de dominicani în 1910, Cercurile muncitorești ale iezuitului Antonio Vicent, un început de sindicalism creștin susținut de canonicul Maximiliano Arboleya în regiunea minieră Asturia, fondarea de către un alt iezuit, părintele Gabriel Palau, în 1906, la Barcelona, a Acción social popular, iar în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
apoi Liga Națională a Muncitorilor Creștini din Belgia, care regrupa ea însăși diferite organizații, case de ajutor reciproc, ligi muncitorești, Tineretul Muncitoresc Creștin (o organizație dezvoltată de abatele Cardijn); această structurare a muncitorilor se datora foarte mult acțiunii părintelui Rutten, dominican și senator. Uniunea Catolică mai cuprindea Federația Asociațiilor Țărănești care reunea Boerenbond-ul și Ligile Agricole Valone, Alianța Claselor Mijlocii Creștine și Federația Cercurilor, mai conservatoare. Acest sistem, care făcea să evolueze raporturile de forță din interiorul partidului, întărea curentul creștin
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
publicat de Raymond Laurent în 1928. Un articol al lui Sturzo privind popularismul, tradus de Vaussard, a fost publicat în Politique în 1928, iar alții l-au publicat în L'Aube, în Bulletin catholique international, în La Vie intellectuelle a dominicanilor, în La Vie catholique fondată de Francisque Gay în 1924, în Le mouvement des faits et des idées a abatelui Lugan. Multe din lucrările preotului italian exilat au fost editate în franceză: L'Italie et le fascisme (1927), La communauté
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
luate și în alte părți: la Köln, în zona britanică, la impulsul lui Leo Schwering, fost deputat în Landtag, și al lui Konrad Adenanuer, cu acordul arhiepiscopului Frings, personalități catolice și evanghelice s-au strîns la mănăstirea Walberberg în jurul călugărilor dominicani Laurentius Siener și Eberhard Welty. Alte grupuri au apărut la Düsseldorf, la Münster, la Wüppertal, la Bochum. În Nord, unde rădăcinile Zentrum-ului n-au fost niciodată puternice, protestantul Hans Schlange-Schöningen a fondat Demokratische Union, în timp ce la Hamburg lua naștere un
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de curele de transmisie a catolicismului în toate sectoarele societății universitate, presă, sindicate, ordine bisericești, societățile de ajutorare catolice, conferințele ordinului Saint-Vincent-de-Paul, cercetașii, Opus Dei etc. Compania lui Iisus, "cavaleria ușoară a Bisericii", cu generalul și stareții ei, sau ordinul dominican nu se prezintă rău deloc în ce privește organizarea. Aceste performanțe evidențiază faptul că Biserica a fost construită și concepută ca un aparat de transmisie carismatic conectat la trupul divin, sanctificat de Rusalii prin Sfîntul Duh, trimis al Tatălui, a cărui funcție
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
le presupunea. Alții, mai mîndri sau mai inconștienți, îl îmbrățișează. Învățații Bisericii declarau în secolul al XV-lea că o carte urma să permită pastoralelor să atingă un mai mare număr de adepți și păstorilor să facă ordine în turme. Dominicanii în particular își freacă mîinile, randamentul predicii urmează să crească. În Gutenberg biserica romană nu a văzut decît focul, iar pînă să reacționeze o jumătate de secol evanghelismului era deja acolo, iar imediat în spate, Reforma. Propagarea instrumentului tehnic compromisese
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
îl informară "că întâlniseră pe drum mulți oameni ce se întorceau la satele lor cu un tăciune în mână și cu anume ierburi de parfumat după obiceiul lor" (p.78). Aceasta ar fi, după specialiști, prima mențiune a tutunului! Călugărul dominican Bartolomé de Las Casas (1475-1566), cel care avea să transcrie "Jurnalul" lui Columb și să-l publice pe la 1552, apărător constant al drepturilor "indienilor" și autor al unei documentate "Istorii a Indiilor", avea să contureze descrierea "solilor" lui Columb: "Cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
decât dacă ar fi fost vreun lucru foarte limpede. Dar cum toate i se păreau foarte limpezi, această poruncă nu l-a ajutat prea mult și a continuat să fie muncit. Locuia pe atunci într-o odaie mică pe care dominicanii i-o dăduseră în mănăstirea lor. Era statornic în a face cele șapte ore de rugăciune în genunchi, rugăciunea de la miezul nopții și toate celelalte fapte de evlavie despre care s-a vorbit deja. Dar, cu toate acestea, nu găsea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
putem face ceea ce ne cereți pentru că nu avem cu ce să ne cumpărăm altele”. Atunci vicarul însuși le-a dat îmbrăcăminte, berete și toate cele necesare studenților. Plecaseră din Alcalá îmbrăcați astfel. În Salamanca, Pelerinul se spovedea la un preot dominican din mănăstirea Sfântul Ștefan. Zece sau douăsprezece zile de la sosirea lui, acest duhovnic îi spuse: - Preoții din casă ar dori să vă vorbească. - Fie, în numele Domnului, răspunse el. - Ei bine, reluă duhovnicul, va trebui să prânziți aici duminică, dar vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
îl căutase. El nu voi să mai aștepte și se duse să-l caute pe inchizitor. I-a spus că aflase că este căutat și că este gata să-i stea la dispoziție. Acest inchizitor era Maestrul nostru Ory, călugăr dominican 2, pe care l-a rugat să facă repede ce are de făcut, deoarece voia să înceapă cursurile de Arte de Sfântul Remi (1 octombrie) și dorea să se pună rânduială în această încurcătură, pentru a se putea dedica în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]