5,717 matches
-
sunt admonestat și chiar înjurat, cu o vulgaritate greu de imaginat.” Mulți îl urăsc pe Preda nu numai că e un mare scriitor ci și că vine din lumea țărănească. Astăzi ne trebuie un blazon de aristocrați, să fie os domnesc ... ” Referință Bibliografică: „Băiete, ăștia vor să mă omoare!” interviu despre MARIN PREDA cu prof. Ion Ionescu-Bucovu / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 557, Anul II, 10 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Ionescu Bucovu : Toate
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Baiete_astia_vor_sa_ma_omoare_inte_ion_ionescu_bucovu_1341910227.html [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
CLIPA DE-APOI,/Nu vreau bătrânețe și ger,/ Nu vreau să devin efemer...” (Veșnic tânăr). Mugurel Pușcaș iubește rădăcinile timpului, soarele, imensă întoarcere spre începuturi. Preocupat de viața CETĂȚII, semnalând prin cuvânt tot ce frământă de veacuri istoria neamului (Alaiul domnesc, Gândiți-vă, români, la Eminescu, Pământul vechii Dacii vrem, Țăranul), poetul e bolnav de românism, îndrăznesc a spune, acum, când ar putea să pară desuetă afirmația. Am convingerea, că în și prin poezia sa, distinsul scriitor mai are multe de
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1484507056.html [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
umbre și răcoare, când mierla doinește iar vântul poartă parfumul pământului de la Curtea de Argeș, la Corbeni și Vidraru. De aici, cântecele Elisabetei Turcu urcă la coloanele de piatră ale muntelui, adunând în trecere poeme și melodii în care susură istoria Curții domnești, dragostea, veselia sau jalea argeșenilor! Veșnicia și nemărginirea, pâraiele, râul, lacul, pădurea, livada, câmpul, glezna și crestele muntelui cântă și radiază strălucire în glasul Elisabetei Turcu. Dar și omul cu trăirile sale, chiotul și bocetul, ardoarea vieții și tragismul timpului
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402145277.html [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara își păstrează și stema sa istorică reprezentată prin doi îngeri care țin un scut de culoare albastră, împărțit orizontal în două părți. În partea stângă a părții superioare se află un porumbel așezat pe globul domnesc cu cruce, iar în partea dreaptă este macheta vechii catedrale timișorene cu hramul Înălțarea Domnului. Partea inferioară este împărțită în două părți: în partea stângă se află baza unei coloane din reședință ce are în vârf o coroană de lauri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206810_a_208139]
-
Articolul 1 Imobilul "Casa Nicolae Popescu", din Calea Domnească nr. 317, Târgoviște, județul Dâmbovița, având regimul juridic de monument istoric, grupa "B", cod în Lista monumentelor istorice DB-II-m-B-17260, se declasează. Articolul 2 Direcția patrimoniu cultural din cadrul Ministerului Culturii comunică prezentul ordin Direcției Județene pentru Cultură Dâmbovița pentru ducere la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250711_a_252040]
-
mândrie și aroganță Principele Severinelor. Mihai consternat de atitudinea tatălui său părăsi încăperea, îndurerat de vestea morții acelui om blând și bun la suflet. - Tudor, după moartea mea vei deveni moștenitor, iar pe fratele tău îl vei ține la curtea domnească, având grijă să nu-i lipsească nimic. Nu vreau ca principatele să mai fie fărâmițate. Doresc să fac din ele o mare putere care să-i alunge pe cotropitori pentru totdeauna dincolo de Dunăre. - De mult visai să devii principele celor
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
alai spre ținutul Vâlcelelor. În drumul lor se opriră în cetatea Gorjiilor. Căpitanul Vladimir, împuternicit să administreze aceste meleaguri în numele său, îl întâmpină la o răscruce de drumuri cu o ceată de călăreți. Radu Valdescu poposi două zile la curtea domnească și-i vesti că va unifica ținuturile într-un singur principat mare și puternic. Între timp, cei din Vâlcelelor primiră vestea cu îngrijorare și convocară sfatul boieresc - Căpitane Preda, mai bine te alegem pe tine voievodul Vâlcelelor... N-ați aflat
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
cetății. Însuși căpitanul Preda îi întâmpină și-i asigură că Radu Valdescu este așteptat așa cum se cuvine unui principe. N-a durat mult și dinspre pădure s-au auzit tropotele cailor și trâmbițele alaiului se contopiră cu cele de la curtea domnească. Principele înainta țanțoș și autoritar ca un adevărat stăpân. În curte, gazdele se înclinară cu respect și-l primiră cu bunăvoință. Căpitanul Preda, cu privirea-i pătrunzătoare și fața dură rosti cu vocea-i puternică: - Măria Ta, sunteți binevenit în
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
și militar creat aici a atras după sine crearea unui tribunal ducal Alemannic, în urma căreia curtea regală " Rotuvilla " a primit pentru prima data numele actual al orașului, atestat documentar încă din anii 771. Numele actual al orașului provine de la curtea domnească a ducatului alemanic Rote Villa „vila în roșu" și apare oficial prima data în acte în anul 771 d. Hr. Numele orașului Rotuvilla ( casa roșie) nu derivă din numele antic al orașului latin. Încă din secolul al 13-lea, orașul
ROTTWEIL, CEL MAI VECHI ORAŞ DIN BADEN-WÜRTTEMBERG de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1394925836.html [Corola-blog/BlogPost/353596_a_354925]
-
centru de mulțimi culpabile. Că a fost o acțiune serioasă, o dovedește și ancheta, care a urmat. Procurorii doreau să cunoască în detaliu rolul inițiatorilor complotului, contra securității interioare a statului, mai ales contribuția militarilor: generalul N. Golescu, fost locotenent domnesc, maiorul radu Mihai, maiorul C. Pillat, locotenent Camino și după aceea rolul lui ion Brătianu, I. Ghica, C.A. Rosetti, Eugeniu Carada, etc. Eugeniu Carada, creierul complotului, avea relații cu republicanii din Imperiul Austro-Ungar, colaboreză îndeaproape cu Mazzini contribuind la
O MONOGRAFIE DE EXCEPȚIE DESPRE REPUBLICA DE LA PLOIEȘTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1463604534.html [Corola-blog/BlogPost/342592_a_343921]
-
de 25 spre 26 august, anul mântuirii 2008. Fiind argeșean de origine, la 25 iunie anul 1953 tânărul Gheorghe a intrat ca frate și viețuitor în mănăstirea Slănic, adică la vârsta de 17 ani, apoi a fost slujitor al mănăstirii domnești - voievodale din Curtea de Argeș. Când se afla încă aici, a fost arestat în noaptea de 25 august anul 1964 (ce coincidență) de către autoritățile comuniste sub acuzația că distribuie cărți de învățătură creștină, în special ale marelui slujitor și misionar, un alt
PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREA CUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT GRAVIIL STOICA DE LA MĂNĂSTIREA ZAMFIRA – PRAHOVA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_patru_ani_de_la_savarsir_stelian_gombos_1345721249.html [Corola-blog/BlogPost/355253_a_356582]
-
spuse boierului că merge la Vodă, la Ieș, să-i facă dreptate într-o pricină cu un corb de boier de prin părțile lui, cu care se judeca pentru ocina părintească. Îi arătă traista ticsită cu hârțoage și cu peceți domnești din vechime și se jură în fața boierului că, dacă nici Vodă nu-i face dreptate, se lasă lehamite. Dar îl va pofti pe mai marele Țării, ca să-și verse năduful, să-i pupe iapa...undeva, aproape de coadă. Și-i arătă
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
șopron a’ hanului. Mesenii începură să râdă, iar boierul, adică Vodă, ce să facă, le ținu și el hangu’, mânzăște. Pe semne, vreți să știți pe unde și-o scos cămeșa răzășul când o dat ochii cu Vodă, la cancelaria domnească...Apăi, când o agiuns la Domnie, Vodă o și dat ordin unui foncționar domnesc să-l aducă în fața sa pe răzășul din părțile Sucevei. Când țăranul nostru o dat nas în nas cu Domnu’ și o văzut că-i același
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
cuprinde, reproducerea a peste 700 de cărțile poștale illustrate și alte imagini editate între 1898 și 1938 pentru fostele județe FĂLCIU, TUTOVA și VASLUI. Să nu uităm! Bârladul a fost capitală a Moldovei de Jos! La Vaslui au fost Curți Domnești! Hușiul - centru spiritual de mare forță! Practic, albumul cuprinde tot ce este cunoscut, până la această dată în colecțiile colaboratorilor noștri (cca 50 de colecționari, prieteni, instituții și autorități din România și din străinătate), cărora le mulțumesc și pe această cale
SALUTĂRI DIN ŢARA MOLDOVEI DE JOS de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1413430874.html [Corola-blog/BlogPost/383829_a_385158]
-
toate viețuitoarele Măiestrit alcătuite de Creator, micile și marile Oamenii, din tine rup bulgării, din piatră, din lut Din trupul tău înalță case, apoi în tine se strămut Le ești tovarăș aici și-n lumea de dincolo într-adevăr Mărul domnesc crescut în rai, e fructul vindecător De sunt dezlănțuite furtuni și ape mari, stihii Sunt date să te curețe de sângele vărsat în bătălii Ți-ar place, știu , să porți pe spatele tău, în tăcere Armonia, oameni luminoși în cuget
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_cantecul_iu_elena_armenescu_1363667050.html [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
plin de provocări. Stau mărturie despre virtuțile Glogovenilor faptele de vitejie și spirit românesc ale unui Lupu Pharnicul Mehedințeanu, viteazul căpitan al lui Mihai Viteazul în fața căruia”și-a vărsat sângele” la Călugăreni ispravă pentru care a primit importante danii domnești în zona Glogovei și a fost sprijinit să dobândească chiar moșia Prunișorului, locul de baștină al autorului acestei monografii. După acesta, și el la rându-i desprins tot dintr-un neam de Glogoveni, marele agă Lupu Buliga Mehedințeanu, a luminat
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_prefata_la_varvara_magdalena_maneanu_1374037493.html [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
în torțe cu noroc Acum te reaprind alunecând subțire Chiar eu cu focul sacru ca pe- un mire... De nu mă întâlneai poate ai fi murit Necunoscând iubirea crezând că ai iubit! ȚARA DE SUS Aici, în frunzele unui copac domnesc Adoarme cântecul dumnezeiesc Ce m-a binecuvântat cu mișcarea-i lină In anotimpul libertății, în lumină. Strigătul înmugurit veac după veac Pentru o clipă cheamă duioșia ca un leac -Iarnă ucigașă, timpul tău a trecut Fi-va dat uitării, scufundat
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_cantecul_iu_elena_armenescu_1363249933.html [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
nu i se știa vechimea. În timpul bătăliei căpăta reflexe stranii orbindu-i pe dușmani. Dar nu numai paloșul, ci însuși cavalerul era un mister. Nu-și cunoscuse niciodată părinții și nimeni nu-și amintea în ce împrejurări apăruse la curtea domnească. Înainta în noapte cu armăsarul la pas și cu urechile ciulite la orice foșnet de frunză sau fâlfâit de pasăre. Din depărtări se auzea sinistru cântecul huhurezului spintecând umbrele pădurii. O pâclă asemănătoare unui nor acoperea strălucirea lunii și atmosfera
I. PRINŢESA VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417724348.html [Corola-blog/BlogPost/360397_a_361726]
-
al timpului său, a tipărit primele cărți de slujbă în limba slavonă și anume: Liturghierul (1508), Octoihul (1510) și Tetraevangheliarul (1512). S-a arătat generos cu foarte multe lăcașuri de la muntele Athos, chiar dacă acestea aparțineau altor popoare și amintim daniile domnești pentru mănăstirea Cutlumuș (10.000 de aspri), Rusicon (4000 de aspri), Hilandar (7000 de aspri), Zografu (3000 de aspri), Vatoped (200 de taleri), Iviron (2oo de taleri), Xenofon (2000 de aspri), Marea Lavră, etc. Dar nici Patriarhia de Constantinopol nu
SFÂNTUL VOIEVOD NEAGOE BASARAB de ION UNTARU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 by http://confluente.ro/26_septembrie_sfantul_voievo_ion_untaru_1380155013.html [Corola-blog/BlogPost/365100_a_366429]
-
și ape întinse, sălășluiește dintru începuturi Târgul Bahlovia (Hârlăul zilelor noastre), așezare străveche de cnezat de vale atestată documentar dinaintea Descălecatului-sfânt răposatului voievod Bogdan I, loc minunat și binecuvântat de pronia divină, cu cetate trainică de zid și vestitele Curți Domnești, mai întâi ale voivodinei Margareta Mușat, ,,mama domniei mele ”(Petru I Mușat, 1378), ale slăvitului întru pomenire Ștefan cel Mare și al altor voievozi de seamă, capital a Moldovei vreme de patru ani(1622-1626), sub Radu Mihnea cel Bătrân, și
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1450365686.html [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
Toporăuții Cernăuților, cu vaste moșii în Bucovina, fost staroste de Cernăuți și pârcălab de Hotin (Hotinul a cărui istorie adevărată e ștearsă astăzi de vecinii noștri și pusă sub ctitorirea unui hatman), apărător viteaz al hotarelor țării, făcător de acte domnești, hrisoave, urice, legiuiri, ctitor de mânăstiri, refugiat la Curțile Hârlăului (după trădarea boierilor - ce noutate!- hrăpăreți, cu un sfârșit tragic (de satârul călăului la Stambul), pentru că a ales surghiunul și nu îngenuncherea.. La fel de înțesat cu date și evenimente, textul Amfilohie
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1450365686.html [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
București la care desfășoară o rodnică activitate. A înființat tipografii la Snagov și Râmnic, a scos 68 de titluri (cărți) din care 38 sunt lucrate de el. În anul 1696 a devenit egumen al Mănăstirii Snagov, unde a mutat tipografia domnească și a continuat tipărirea cărților atât de necesare iluminării credincioșilor. În 1699 trimite pe ucenicul său ipodiaconul Mihail Ștefan la Alba Iulia unde tipărește o Bucoavnă și un Chiriacodromion. Nu și-a uitat nici țara lui natală unde tot pe
SFÂNTUL IERARH ANTIM IVIREANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 by http://confluente.ro/27_septembrie_sfantul_ierarh_ion_untaru_1380248401.html [Corola-blog/BlogPost/352629_a_353958]
-
sub iubitoare îngrijire a mitropolitului țării, Antim Ivireanul (1708-1716), precum și cărți de pretutindeni, adunate cu trudă și pasiune din toate colțurile Europei, mai ales din Veneția și Paris, toate alcătuind o uriașă moștenire culturală. Constantin Brâncoveanu, prin misiunea de supraveghetor domnesc la tipărirea primei versiuni integrale a Bibliei în limba română de la 1688, apare, încă de când era mare logofăt, nu numai ca un mare mecenat, ci și un cărturar, implicat direct în viața spirituală a epocii sale, ca un real creator
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
Hurezi. La aceasta se vor adăuga alte sute de cărți, colecționate de un voievod cu mintea luminată și iubitor de cultură. Comorile spiritualității românești din biblioteca de la Hurezi erau apreciate în anul 1702 de medicul Ioan Comnen, aflat la Școala domnească din București, an ce reprezintă și prima mențiune contemporană a acestei biblioteci. Cel care se îngriji îndeaproape de biblioteca de la Hurezi va fi arhimandritul Ioan, primul stareț al mănăstirii, împreună lucrător, cu Antim Ivireanul, la tipărirea la Râmnic în 1706
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
Filosoful episcop al Tomisului între anii 392 - 403 d. Hr. În școlile românești din epoca feudală vasta operă dogmatică, polemică, moral-ascetică, oratorică, exegetică, muzicală și poetică a Sfântului Ioan Damaschin, a fost obiectul unei atenții speciale și deosebite. La Academiile domnești de la București și Iași această operă era lecturată, explicată, copiată, pusă în relație cu principiile dogmatice, liturgice, omiletice, morale și pastorale ale Sfintei noastre Biserici. În special vastul tratat pe care Sfântul Ioan Damaschin l-a intitulat Sursa cunoașterii a
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_mihail_stelian_gombos_1331654279.html [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]