29,295 matches
-
contra Ta, ei săvârșesc nelegiuiri contra sufletelor lor, și nedreptatea se minte pe ea însăși, fie corupând și stricând natura sa, pe care Tu ai făcut-o și ai rânduit-o, fie folosind fără măsură lucrurile admise, fie arzând de dorul lucrurilor care nu sunt permise în această folosință care este contra firii (Rom. 1,26)”<footnote Fericitul Augustin, „Confessiones”, trad. de Prof. Dr. Docent Nicolae Barbu, ediția a II-a, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
50, în „Filocalia...”, vol. IV, pp. 138-139. footnote>. Foarte interesant de notat este și faptul că, Părinții relevă remediile fiecărui păcat capital. Astfel, arată că lăcomia pântecelui este spulberată prin post și înfrânare; desfrânarea, prin disciplină trupească și sufletească, prin dor dumnezeiesc și dorința bunurilor viitoare; iubirea de arginți, prin compătimirea și ajutorarea celor săraci; mânia, prin dragoste de toți și prin bunătate; tristețea, prin bucurie duhovnicească; slava deșartă și mândria, prin lucrarea într-ascuns și cu smerita cugetare. Atunci când erau
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Oricât ar vrea omul să ducă o viață pur simțuală, rezumându-se la trăirea ei doar la nivel animalic, totuși ceva arde în adâncurile inimii lui, înăbușit, dar arde, pentru că în om este scânteia din flacăra iubirii lui Dumnezeu, este dorul omului după Acesta, chiar dacă omul este despărțit de El prin păcat. Sfântul Grigorie Teologul spune în acest sens: „În calitate de pământ sunt legat de viața pământească; însă eu fiind și o părticică dumnezeiască, port în mine dorința vieții veșnice”<footnote Sf.
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
pierdut din ochi, dar - straniu - parcă amorțisem... Am continuat să mă plimb de una singură, așa cum obișnuiam înainte. De data aceasta, orașul mi se părea prea viu, aș fi vrut să se facă brusc liniște, să-mi pot auzi și dorul. Dar credeți că vreodată se întâmplă ce ne dorim? Ei bine, da! Spre seară, când mi-am spus că trebuie să mă întorc acasă, l-am găsit torcând morocănos pe scări. Ciufulit și murdar, m-am bucurat să-l revăd
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
data: 16 Mai 1947 Milano Colecția Viorel Cosma Dragă Lubache, Iată câteva zile libere pentru mine! Iată dorința mea de a vă mai vorbi pe larg despre isprăvile mele! Scrisoarea ta mi-a făcut multă bucurie și mi-a redeschis dorul de țară, de familie și de tine și de toți prietenii. Dar pentru moment și încă pentru multă vreme nu mă pot gândi la așa ceva, ar fi un sentimentalism copilăresc! Într-o oarecare măsură, desigur sunteți informați despre mine; într-
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
Turistico Napoli 1 Ian. 1948 Colecția Viorel Cosma Noroc porumbeilor să vă aducă Anul Nou! bucurii cu toptanul și mereu tot atât de mult amor! Mai duceți-vă pe la mama și sărutați pe tante Marie din partea noastră. Vă pup și mi-e dor de voi La mulți ani! Lisette Cristinel Ionel
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
unitatea propriului glas. Pe plan artistic, comunicarea se sublimează în intonare, ca melos. Omul vocal nu tinde să se integreze doar în raport cu exteriorul sonor, dintr-un impuls „vânătoresc” de cameleonică imitare a sunetelor lumii (pândind de sub un sunet-mască). Mânat de dorul eu- ului sufletesc (se), care îl cheamă sa-i cultive răsărirea (ivirea de/din- sine), omul vocal își caută și o „semănătorească” pătrundere pe tărâmul interiorității sale. Cum, deși viu, sufletul este doar o stare-de- sine, ca o umbră vibrând
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
footnote>. Harul botezului ne aduce două lucruri: întâi se înnoiesc și se luminează trăsăturile chipului și apoi lucrează împreună cu noi asemănarea. După botez, harul începe împreună cu omul să zugrăvească peste chip asemănarea cu Dumnezeu. Botezul este descoperirea chipului și reaprinderea dorului după Dumnezeu. Apa botezului curăță chipul lui Dumnezeu din noi și ne dă puterea să realizăm asemănarea cu Dumnezeu, se spală toată fărădelegea și se sădește în suflet dorința de mai bine. Prin botez, primim din nou pe Dumnezeu în
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
el și până nu răspunde cu iubire iubirii Lui, căci sufletul uman are o nesfârșită sete de iubire, iar această sete nu și-o poate potoli decât prin înălțarea către Hristos, Care o satură, umplându-o și mai mult de dorul după iubirea Lui. De aceea a fost trimis Duhul Sfânt în lume, pentru a ne dărui apa înnoirii duhovnicești, pentru ca noi, adăpându-ne prin Duhul, (să primim și să) iubim pe Hristos<footnote Sf. Atanasie cel Mare, Epistola I către
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Binele și Adevărul și tot ceea ce-l poate bucura pe om<footnote Sf. Nicolae Cabasila, Despre viața în Hristos, Studiu introductiv și traducere din limba greacă de Pr.Prof.Dr. Teodor Bodogae, EIBMBOR, București, 1997, p. 87. footnote>. Când se referă la dorul după Dumnezeu și viața veșnică, sădite în sufletul omului, Sfântul Grigorie Teologul afirmă: În calitate de pământ, sunt legat de viața pământească; însă eu fiind și o părticică dumnezeiască, port în mine dorința vieții veșnice<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Poeme dogmatice
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
el și până nu răspunde cu iubire iubirii Lui, căci sufletul uman are o nesfârșită sete de iubire, iar această sete nu și-o poate potoli decât prin înălțarea către Hristos, Care o satură, umplându-o și mai mult de dorul după iubirea Lui. De aceea a fost trimis Duhul Sfânt în lume, pentru a ne dărui apa înnoirii duhovnicești, pentru ca noi, adăpându-ne prin Duhul, (să primim și să) iubim pe Hristos<footnote Sf. Atanasie cel Mare, Epistola I către
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Binele și Adevărul și tot ceea ce-l poate bucura pe om<footnote Sf. Nicolae Cabasila, Despre viața în Hristos, Studiu introductiv și traducere din limba greacă de Pr.Prof.Dr. Teodor Bodogae, EIBMBOR, București, 1997, p. 87. footnote>. Când se referă la dorul după Dumnezeu și viața veșnică, sădite în sufletul omului, Sfântul Grigorie Teologul afirmă: În calitate de pământ, sunt legat de viața pământească; însă eu fiind și o părticică dumnezeiască, port în mine dorința vieții veșnice<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Poeme dogmatice
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Est) și cu Mențiunea de Onoare a Centrului de Artă și Literatură Cordoba (Spania). De pe coperta a IV-a, ne întâmpină, cu câte un surâs, dintr-o fotografie de pus în rama inimii, Doamna Maria Toacă (zâmbet dulce-amar, încercănat de doruri neostoite) și Doamna Doina Cernica (surâs blajin, ca azima încă aburind în chindia vârstei de aur). În dreapta fotografiei, fiecare dintre autoarele menționate semnează câte două mărturisiri, pe cât de succinte, pe atât de expresive și răscolitoare. Jurnaliste și scriitoare de certă
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
și scânteieri de icoane pe sticlă, cu adevărat tărănești, ori, mai de grabă, cu desfășurări ample, de o solemnitate sacră și de o maiestuozitate smerit-regală, cu trimiteri la Împărăția cerurilor, întemeiată aici de Iisus Hristos - alte și alte momente de dor fără sațiu. Din prima secvență a acestei Columne fără sfârșit, înălțate prin puterea magică a cuvintelor botezate în Duh românesc, La hramul lui Mihai Morăraș, decupăm doar momentul care-l are ca protagonist pe Nicolae Dabija, ,,poetul cântat, citit și
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
acestui unchi cu har divin” - ține să aducă în lumină autoarea - îl atrage pe Nicolae Dabija spre locurile eminesciene ale Cernăuțiului. Inspirata jurnalistă din Capitala Bucovinei relatează neutru, însă evident marcată de tensiunea emoțională a acelor clipe: ,, Mi-a fost dor de dumneavoastră, ne-a mărturisit poetul. Mi-a fost dor de vechea catedrală, de Prutul căruia i-am închinat un poem: ,, Când coboară Prutul dintre munți/ și ajunge-n Cernăuți,/ El întreabă florile de tei/ și salcâmii/ Unde, Doamne, sunt
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
autoarea - îl atrage pe Nicolae Dabija spre locurile eminesciene ale Cernăuțiului. Inspirata jurnalistă din Capitala Bucovinei relatează neutru, însă evident marcată de tensiunea emoțională a acelor clipe: ,, Mi-a fost dor de dumneavoastră, ne-a mărturisit poetul. Mi-a fost dor de vechea catedrală, de Prutul căruia i-am închinat un poem: ,, Când coboară Prutul dintre munți/ și ajunge-n Cernăuți,/ El întreabă florile de tei/ și salcâmii/ Unde, Doamne, sunt românii mei?/ Unde sunt românii?”. Impregnată de efuziuni lirice este
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Pe la începutul anilor ’90, când grupuri de români, încă sinceri patrioți, umblau prin satele ucrainizate (s.n.) pentru a-și convinge conaționalii să ceară deschiderea școlilor în limba maternă, exista un suport din partea bunicilor crescuți în spiritul adevăratei credințe și cu dor de averea strămoșească. Prin biserici, în sfintele altare slujeau preoți de vârstă venerabilă, cu rezistența călită în timpurile de aspră prigonire a credinței. În predicile lor, fețele bisericești, care insuflau încredere și se bucurau de respect, îi deșteptau din pe
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
sădind în sufletele noastre acel copac al veșniciei”. De-a dreptul cutremurătoare este povestea pătimirilor suportate în anii copilăriei de Aurora Bujeniță, în exilul siberian: Mama ne cânta, după rugăciunea de seară, De ce nu-mi vii, Mai am un singur dor... și alte poezii de Eminescu. Cânta și plângea, iar eu cu frățiorul meu, prea mic ca să înțeleagă ceva, adormeam cu gândul la tata, condamnat, ca și noi, să-și ispășească păcatul că ne-am născut români, dar în alt lagăr
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
în doru-i se avântă L-a patriei dulci plaiuri, la câmpii-i râzători. Și inima aceea, ce geme de durere, Și sufletul acela, ce cântă amorțit, E inima mea tristă, ce n-are mângâiere, E sufletu-mi, ce arde de dor nemărginit.” (M. Eminescu - Din străinatate) Mădălina Corina Diaconu
Cum ne aducem aminte de Eminescu? [Corola-blog/BlogPost/93806_a_95098]
-
VIS are un început... așa s-a întâmplat și pe data de 1 mai 2009 când Radio ProDiaspora a început să emită online pentru ascultătorii din întreaga lume. Vis, Iubire, Speranță... pentru românii din țară și diaspora, care-și duc dorurile în cele patru colțuri de lume. Suntem în totalitate apolitici. Dacă unii dintre membrii echipei au preferințe politice, le țin pentru ei. Nu avem niciun fel de emisiune cu caracter politic și nici “știrile de senzație” nu ne interesează. Sunt
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]
-
Soare și Troia, bisericile din lemn și icoanele pe sticlă, civilizațiile lutului, lemnului, lânii, borangicului, inului și cânepei. Martirică moarte - întru apărarea, înnobilarea și Renașterea Limbii Române, a dreptului de a rosti răspicat, în marele concert al popoarelor acestei planete, dorurile, credința, adevărurile esențiale, suferința tăcută, tenacitatea carpatină și conștiința, totdeauna dureroasă, că: ,,Munții noștri aur poartă, / Noi cerșim din poartă-n poartă’’... Cel puțin de la această bornă în timp - 125 de ani de eternitate eminesciană -, avem datoria morală, obligația civică
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
găsi în permanență pe site se numără: Pasiunea mea este scena muzicală independentă de Maria Balabaș, Greii muzicii ușoare românești - care sunt: Zavaidoc, Jean Moscopol, Nicolae Kirculescu, Edmond Deda, Aurelian Andreescu, Florin Bogardo, Anton Șuteu ș.a., iar dacă vă este dor de vocea și de stilul inconfundabil al lui Iosif Sava căutați Invitațiile Eutherpei. Revista teatrală radio (www.revistateatrala.radioromaniacultural.ro) este dedicată vieții teatrale românești. Pe acest site puteți citi zilnic cele mai noi informații din actualitatea teatrală, cronici de
Radio România Cultural lansează noi produse culturale multimedia [Corola-blog/BlogPost/93831_a_95123]
-
poezia următoare din volum, Făt-Frumos din teiu (1878- 1879). Ce-i cere fiul mamei? - două lucruri: fie moartea împreună, fie sădirea unui teiu la căpătîiul lui, cu ritualul cunoscut. Ce rezultă? un Făt-Frumos din... teiu! După Mai am un singur dor (cu refuzul obstinat al mării, cu oceanul furios, dar neputincios a smulge trupul din pămînt), urmează Epigonii, deschis tocmai prin cufundarea „într-o mare de visări dulci și senine”. Mai am un singur dor e de pe la 1882 (publicat prima dată
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
teiu! După Mai am un singur dor (cu refuzul obstinat al mării, cu oceanul furios, dar neputincios a smulge trupul din pămînt), urmează Epigonii, deschis tocmai prin cufundarea „într-o mare de visări dulci și senine”. Mai am un singur dor e de pe la 1882 (publicat prima dată în 1883), dar Epigonii apare în 1870. Ordinea din ediție nu e cronologică, ci simbolic-semnificativă. Sunt mai multe indicii că încă de prin anii 1870 Eminescu se gîndea la un scenariu poetic. Din scrisoarea
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
al acestei ediții critice a antumelor mai vechea dumneavoastră demonstrație, care a iscat polemici cînd alți lansat-o prima dată. Cu cele șase texte recuperate, volumul ar fi cuprins 70 de poezii (numărînd și variantele la Mai am un singur dor). În această formă, ar fi fost sumarul mai bine articulat? Eu am pornit de la constatarea unei inconsecvențe tehnice, de natură tipografică: între Dorința și Mortua est! volumul pare „fracturat” pentru că după Dorința lipsește vigneta și începe numerotarea unei noi coli
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]