352 matches
-
și de aplicare justă a criteriului estetic. La noi, o asemenea disociere e rareori posibilă. *Ca și ieri, ca și alaltăieri, ca și de un an și ceva încoace, am avut o dimineață cu stări și gînduri contradictorii: unele iuți, drăcești, absurde - „fiori de nebunie” -, altele, stimulate de voință - calme, pozitive, frumoase. Semn, probabil, de nevroză, anumite stupidități și vulgarități, auzite ici-colo, îmi invadează, cînd nici nu mă aștept, mintea, iar faptul că nu le pot alunga imediat mă irită, îmi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
rămână și de-acum Înainte În stăpânirea așa-zisei literaturi de autoanaliză... Blecher, trecând prin psihologie, prin emoție, depășește totuși planul psihologic, realitatea prea superficială a emoției. Emoția, durerea, psihologicul sunt lucruri false, cu tot ce aparține falsei «realități», lucruri drăcești, malefice, de lavă, și se Îndoiește de ele, le desconsideră”, pe când, la „autoanaliști”, ar constitui „unica realitate”. Eugen Lovinescu validează debutul „cu totul remarcabil”, evidențiind „mecanismul sufletesc” bipolar al artistului: „O mare capacitate de a percepe realitatea, de a o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Dumnezeu, spiritualizând astfel din nou pământul acesta, batjocorit și spoliat și el. Nicolae Petrașcu, pe care comuniștii țineau cu orice preț să-l dezagregheze moral, după un lung și interminabil șir de presiuni indescriptibile asupra lui, era pus acum în fața drăceștii situații nu de a se apăra ci de a afirma că el, prin înțelegere cu Horia Sima din Occident, într-o perioadă în care peste frontieră nu zbura o pasăre fără voia Securității, a pus la cale reeducarea comunistă de la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Albă, ce va fi urmat de un altul, Vlad Țepeș (1931). După război colaborează sporadic la „Sburătorul”, „Răsăritul”, „Dreptatea” (Chișinău), „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta ilustrată”, „Vremea”, „Familia”, „Reporter”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața” ș.a. De sub tipar îi vor ieși romanele Drăceasca schimbare de piele (1927), Asfințit de oameni (1932) și O jumătate de om (1937; Premiul Societății Scriitorilor Români), volumul de nuvele Porunca toamnei (1942) și piesa Ioana (1943), reprezentată întâi la Teatrul Național din București, în 1942. Începând de prin
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
Albă (1919), care acuză de asemenea lipsa de originalitate. În ceea ce privește proza din prima etapă, cea mai mare parte e turnată în tiparul romanului de senzație, al romanului-foileton. Abia după război scrisul lui D., mai puțin grăbit, arată un progres. Dacă Drăceasca schimbare de piele atacă un subiect psihologic - o radicală metamorfoză comportamentală - ce depășește puterile autorului, relevând pe alocuri și un limbaj inadecvat, în schimb celelalte două romane, mizând mai mult pe latura socială, izbutesc să atingă un nivel onorabil. Asfințit
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
București, 1901; Blestemul, București, 1904; Dușmani ai neamului, București, 1904; Doamna Oltea, mama lui Ștefan, București, 1906; Iluzii, București, 1908; Cumpăna, București, 1912; Satana, București, [1912]; În zări de foc, București, 1915; Valea Albă, București, 1919; Drumul sângelui, București, [1919]; Drăceasca schimbare de piele, București, [1927]; Vlad Țepeș, București, 1931; Asfințit de oameni, București, [1932]; O jumătate de om, București, [1937]; Porunca toamnei, București, [1942]; Ioana, București, [1943]. Traduceri: Fr. Coppée, Greva făurarilor, București, f.a., Iacobiții, București, f.a., Părăsita, București, f.a.
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
e instituită ca model: „Pildă să-ți fie zorii / Care nu absentează nicicând, / Firul de iarbă / Cu legile lui.” Ambivalența acestui univers e potențată în Timp răstignit (1991), unde lira, „bolnavă pe veci de azur”, este contrapusă „păsării cu ochi drăcesc” sau sensurilor cărora „li s-a strivit miezul”: reiterată pendulare între „timpul răstignit” și timpul necorupt. Cu acest volum, în poezia lui G. pătrunde o nouă tematică: cea religioasă. Dacă, așa cum se spune în Inima lui septembrie (1996), existența este
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
onoruri - vor să devină ce-au fost, ba chiar mai mult de-atât (oricum, cu ajutorul lui Ion Iliescu, se va rezolva și asta!) înspăimântător e că, la cele mai înalte niveluri, inși iresponsabili semnează absolut orice act, fascinați de codițele drăcești ale propriilor semnături. Degeaba vine acum dl. Dudu Ionescu să cânte la trombonul "prezumției de nevinovăție", degeaba psalmodiază, ca-n pajiștea Dumbrăvii Minunate, dl. Frunzăverde aria lui "a fost o confuzie". Adevărul crunt e că acești domni cu pretenții de
"Mondo cane" cu epoleți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16623_a_17948]
-
împreunări ne duc cu gîndul, halucinant, la cărțile începuturilor noastre literare; la Cantemir, de pildă: - Nici nu-i povestisem bine lui moș cît putea fi de trăznit./ Cînd, la organismul meu, (care nicicînd n-a avut coadă)/ O unsuroasă și drăcească coadă de crocodil i-a crescut!// Pieptul, în pieptul de la o scîrboasă de hienă, i s-a preschimbat./ Picioarele în gheare. Pielea în pene. Buzele în ciocul de la un vultur./ Vultur, care și sfîșia și rupea cărnurile cele mai dureroase
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
25,3 Poroschia Poroschia 8,7 Calomfirești 6,3 Putineiu Putineiu 12,4 Scrioaștea Viile 18,2 Cucueți 2,7 Brebina 0,6 Scurtu Mare Scurtu Mare 5,9 Scurtu- Slăvești 7,0 Negrilești 6,7 Valea Postei 10,2 �� Drăcești 12,3 Albeni 8,3 Sfințești Sfințești 20,6 Siliștea Siliștea 18,6 Siliștea Mică 17,2 Butești 27,1 Siliștea Gumești Siliștea Gumești 11,4 Smârdioasa Smârdioasa 15,6 Șoimu 3,5 Stejaru Stejaru 31,7 Socetu 35,3
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Bujoru Crăngu Călmățuiu de Sus Beuca Calomfirești Cuculeți Călugăru Bogdana Cernetu Drăgănești Vede Cătunu Brăncoveanca Cervenia Drăgănești Vlașca Cetate Butculești Contești Furculești Ciurari Butești Crevenicu Lăceni Comoara Căriomanul Dobrotești Lița Crăngeni Ciolănești Deal Dracea Mavrodin Dorobanțu Ciolănești Vale Făntănale Măldăieni Drăcești Ciuperceni Frumoasă Meri Drăghinești Clanița Gârăgău Nanov Grația Copăceanca Guruieni Orbeasca de Jos Ionașcu Cosmești Izlaz Orbeasca de Sus Merișani-Băbăița Didești Însuratei Peretu Negreni Drăcșani Lada Plosca Negreni de Sus Drăcșănei Lisa Poroschia Negrilești Dudu Lunca Rădulești Nicolae Bălcescu Dulceanca
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Orbeasca de Sus Comuna Poeni Sate: Poeni, Banov, Brătești, Cătunu, Preajba, Țăvărlău, Vătași Comuna Purani Sate: Puranii de Sus, Purani Comuna Răsmirești Sate: Răsmirești, Ludăneasca Comuna Sârbeni Sate: Sărbenii de Jos, Sârbeni, Udeni Comuna Scurtu Mare Sate: Scurtu Mare, Albeni, Drăcești, Negrilești, Scurtu-Slăvești, Valea Poștei Comuna Siliștea Sate: Siliștea, Buteșii, Siliștea Mică Comuna Talpa Sate: Talpa-Qgrăzile, Linia Costii, Rotăreșii, Talpa Poștei, Talpa-Bâscoveni Comuna Tătărăștii de Jos Sate: Tătărăștii de Jos, Lada, Negreni, Negrenii de Sus, Negrenii-Osebiți, Obărtu, Slăvești Comuna Vitănești Sate
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
să facă cu dânsul ce va voi. Stăpâna tânărului nu i-a luat capul, ci văzându-l voinic și bun de muncă l-a pus la început printre slugile sale; dar văzându-l preafrumos la înfățișare, s-a aprins de drăcească poftă pentru el. Dorindu-l cu înfocare, a încercat la început să-l ademenească cu tot felul de făgăduințe, spunându-i că îl va lua de soț dacă el s-ar lepăda de credința creștină și s-ar face mahomedan
Sfântul noul mucenic Ioan Valahul () [Corola-website/Science/302642_a_303971]
-
primește, acestea fiind arse. „«Să mă fi uitat oare toată lumea?», se gândea el, neștiind că părintele Pirard primise și zvârlise în foc câteva scrisori trimise din Dijon [...]”. Colegii lui îl poreclesc „Martin Luther”, „mai ales, ziceau ei, din pricina logicii aceleia drăcești care îl face să fie atât de înfumurat”. Deși se străduiește, Julien nu reușește să se facă iubit. Spre norocul lui, după ce îl destituie din funcție, părintele Pirard îl recomandă marchizului de La Mole. Marchizul este încântat de ideea de a
Roșu și negru (roman) () [Corola-website/Science/306340_a_307669]
-
îi sorbea aerul, istovindu-l”". Prezența mesagerului diabolic are sensul de a-i aminti lui Egor de pericolele nesupunerii, dar și de a crea impresia „binefăcătoare” a prezenței ei. "„Eu ți-am adus aici teroarea celuilalt, mai rău și mai drăcesc decât mine...”", afirmă Christina. Aparițiile Christinei sunt nocturne, ea fiind suplinită diurn de Simina, care dobândește o parte din puterile supranaturale ale mătușii sale. Egor simte acel transfer de putere către fetiță, simțindu-se lipsit de vlagă după înfruntarea verbală
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
unei conștiințe pure, rupte de timp, ce poate înălța personajele deasupra condiției lor. "„Carnea lui se risipea înnebunită, căci voluptatea îl sugruma, îl umilea. Gura Christinei avea gustul fructelor din vis, gustul tuturor bețiilor neîngăduite, blestemate. Nici în cele mai drăcești închipuiri de dragoste nu picurase atâta otravă, atâta rouă. În brațele Christinei, Egor simțea cele mai nelegiuite bucurii, o dată cu cereasca risipire, împărtășire în tot și în toate. Incest, crimă, nebunie - amantă, soră, înger... Totul se aduna și se mistuia alături de
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
în timpul pelerinajelor sale care au inclus "Antiohia Siriei" din Turcia de azi. Născut din părinți cartaginezi păgâni, Ciprian servește încă din primii ani în temple ale lui ""Apolon"". La șapte ani Ciprian este încredințat ""unor vrăjitori"" pentru a învăța meșteșugul ""drăceștii înțelepciuni"". Când împlinește zece ani, Ciprian este trimis de părinți în Grecia, să săvârșească jertfe pe Muntele Olimp. Aici stă până la 15 ani și tot aici pare a deprinde marea parte a cunoștințelor sale, întrucât, se precizează, ""acolo se afla
Ciprian și Iustina () [Corola-website/Science/316231_a_317560]
-
una dintre bisericile călătoare, fiind adusă din Argeș, din satul Cocu, și ridicată pe locul actual în anul 1859. Vechimea ei este mai mare, fiind formal databilă din secolul 18 sau cel mai devreme de la începutul secolului 19. Biserica din Drăcești prezintă valori documentare și artistice demne de păstrat, mai ales într-o zonă unde numărul vechilor biserici de lemn rămase este redus. Se remarcă prin structura bine păstrată, prin planul cu tinda mai largă decât restul încăperilor și prin elemente
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
încăperilor și prin elemente decorative, accentuate la pridvor și mai ales la iconostas. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare. Ea a fost adusă cu căruțele în Drăcești, din satul Cocu, zona Argeșului, la circa 80 de km depărtare. Radu Crețeanu, care a cules tradiția locală, susține că biserica ar fi fost construită de un mare meșter de biserici din Cocu, pe care acesta a făcut-o în
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
km depărtare. Radu Crețeanu, care a cules tradiția locală, susține că biserica ar fi fost construită de un mare meșter de biserici din Cocu, pe care acesta a făcut-o în satul lui și, după târguială, a transferat-o în Drăcești. Trăsăturile formale și elementele decorative ale bisericii indică o vechime mai mare, fiind foarte probabil în uz încă din secolul anterior. Din această cauză se poate presupune că este vorba de o veche biserică din Cocu, eventual din împrejurimi. Biserica
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
în Vale sau Valea Cocu, lăcașul a servit o bună vreme drept biserică parohială, înainte de a fi fost înlocuit de actuala biserică de zid, în anul 1856. Un eveniment important din destinul acestei construcții este transferul și reconstrucția ei în Drăcești, în anul 1859. Povestea aducerii bisericii din Cocu a fost transmisă oral de un localnic, Radu Dincă, al cărui bunic a participat la eveniment. Locuitorii din Drăcești au cumpărat biserica și plătit meșterul din Cocu cu 7 lire turcești. În
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
Un eveniment important din destinul acestei construcții este transferul și reconstrucția ei în Drăcești, în anul 1859. Povestea aducerii bisericii din Cocu a fost transmisă oral de un localnic, Radu Dincă, al cărui bunic a participat la eveniment. Locuitorii din Drăcești au cumpărat biserica și plătit meșterul din Cocu cu 7 lire turcești. În localitate a existat o altă biserică, anterioară, care a ars și care se spunea că ar fi fost adusă tot din Cocu. Odată cu remontarea bisericii în Drăcești
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
Drăcești au cumpărat biserica și plătit meșterul din Cocu cu 7 lire turcești. În localitate a existat o altă biserică, anterioară, care a ars și care se spunea că ar fi fost adusă tot din Cocu. Odată cu remontarea bisericii în Drăcești a fost probabil adăugat pridvorul în fața intrării. Cea mai mare parte a icoanelor din biserică sunt aduse cu biserica, purtând amprenta școlii de zugravi din zona Argeșului. Peretele de la intrare și întreg interiorul au fost cercuite, tencuite și zugrăvite în
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
zugravul evreu Lazăr din București. Tot atunci a fost refăcut acoperișul cu fronton spre apus, o schimbare întâlnită și la bisericile din Sârbenii de Jos și Sericu. Dintr-o fază ulterioară datează învelitoarea de tablă și lărgirea ferestrelor. Biserica din Drăcești are dimensiuni modeste, planimetrie neobișnuită și câteva elemente artistice care o scot în evidență. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor pe stâlpi ciopliți, tindă largă, naos mai îngust și un altar. Tinda mai
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
oarecum în spiritul textului. După aia m-am gândit că e exagerat, că nu despre asta e vorba. Și, totuși, ceva nu-mi dădea pace. Și am recitit descrierea făcută de filosof personajelor din pictura lui Bosch, "Purtarea crucii": "Înspăimântători, drăcești, gata oricând să se alăture mulțimii care urlă, care înalță pumnul cu ochii ieșiți din orbite și cu gura știrbă rânjită. Gata să asiste, fremătând de plăcere, la o execuție publică. Gata să ațâțe focul rugului. Gata să înceapă linșajul
Liiceanu, acuzat de fascism de un ziarist și luat la mișto de un antropolog by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/102572_a_103864]