4,224 matches
-
treaba asta n-a avut nici o legătură cu tine. Nu înțeleg de ce-ți închipui mereu că toată lumea e preocupată de ce faci tu. Eu am rugat-o pe Honor să-mi facă cunoștință cu Alexander și ea a fost foarte drăguță și m-a ajutat. M-a invitat la masă și am acceptat. La urma urmei, sunt o persoană liberă! — Mă întreb dacă chiar îți dai seama cât de mult mă rănești, am spus. Dar bănuiesc că da. — Ia-o ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
cu jumătate de normă - ca de obicei, singură și frumoasă, cu mișcări avide, sugerând ceva riscant. Acum șase zile, cu trei zile Înainte ca Germania lui Hindenburg să intre În sezonul de vară, i-am făcut o vizită. Ar fi drăguț să ne Întâlnim la Apollo, spusese ea „În circumstanțe diferite“ - și, după o pauză de efect, Încărcată de subînțelesuri, adăugase: „cu adevăratul tău eu“. Adevăratul meu eu, care-o fi ăla, mă Întrebam frecându-mi palmele de pantaloni. Ochii Dorei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mă rog, așa cred. Putem să verificăm dacă se potrivesc? Umplu caseta cu țigările ei americane, apoi o Închise cu un clic delicat, fără să mai scoată cheia minusculă. După ce puse singura țigară rămasă pe masă, mototoli cutia goală. — E drăguță. Tot restul cinei am vorbit despre noi. Sau, mai degrabă: Dora a vorbit despre ea, În timp ce eu făceam tot felul de speculații despre cineva care Își pusese numele de „Anton“. În ambele cazuri scenele prezentate erau scoase din context cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
lui Îi Împărtășea punctul de vedere. — Adică doamna inspector Manetti. Sau v-a trimis inspectorul Wickert? — Manetti? Diels cântări cuvântul. Wickert? repetă colegul său. S-au uitat unul la altul, după care ofițerul tânăr, controlând, se pare, situația, continuă: — Foarte drăguț aici la tine, Knisch. Cărți, paturi, multă lumină... Nu-i rău pentru cineva ca tine. De când ești oaspetele orașului nostru? — Locuiesc aici. — Aha. Locuiește aici. Afișă un zâmbet preluat parcă de la cineva care n-avea altceva mai bun de făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
masă, deșurubând un stilou. — Asistentul Diels, am bâlbâit, semnând formularul ca o mașinărie automată. — Se bucură de orele libere la care are dreptul. Mulțumesc. Și aici. Mulțumesc. Și acum puteți pleca. Îndoi formularul În aer. În direcția asta, dacă sunteți drăguț. Manetti mă conduse cu pași vioi pe coridoare. Trecând pe lângă mai multe uși, Într-un final deschise una. Se pare că ducea spre o scară. — Puteți să vă considerați norocoși că șeful dumneavoastră are calități de clovn. Justus Stegemann susține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
suna ca un nume. Dar nu, cred că mă Înșelam. Smucind balonul ca să fie sigur că mai are destul gaz, băiatul dădu din cap repezit, aruncându-mi un „mulțumesc“ fugitiv Înainte de a se Întoarce la părintele său neclintit. — Ce balon drăguț, i-am zis, uitându-mă atent la maică-sa. Nu era cumva... Era greu de spus. Și mai indicat, să nu Întreb. Dacă era aceeași femeie pe care am văzut-o la slujba de pomenire a lui Molly Beese, situația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
răspuns? Hai, ghici, de câte ori? — Mamă, o informez eu strângând din dinți, dacă o să mor, în șaptezeci și două de ore o să se simtă mirosul de cadavru. Te asigur! — Nu mai vorbi așa! Doamne ferește! strigă ea. Ei, și-acum urmează poanta drăguță, cea cu care știe c-o să meargă la țintă. Da’ cum să mă aștept la altceva? Pot eu să-i cer imposibilul propriei mele mame? — Alex, e-așa de ușor să pui mâna pe-un telefon - și-apoi, cine știe cât o s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
bag mâna-n foc. Poftim, ia și o felie de pâine. Asta-i adevărata pâine evreiască de secară, cu grăunțe. Așa, Anne, zău că te descurci de minune, nu-i așa că se descurcă de minune, Sophie, pentru o începătoare? Așa, drăguță, ia și o bucată faină de pâine evreiască, și-acum ia și o furculiță de tocăniță de ficat - și a ținut-o așa până la șarlotă - așa, Anne, și șarlota-i kușer, sigur, bine-nțeles că așa trebuie să fie, aa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
o să mă faci, poate, și pe mine părtaș la secretul ăsta. Așa, ce rușine, ce rușine că Alex P. e singurul din toată clasa care nu și-a făcut mămica și tăticul bunici. În timp ce toți ceilalți se însoară cu evreice drăguțe și fac copii, și cumpără case și (vorba lui taică-meu) prind rădăcini, în timp ce toți ceilalți fii duc mai departe numele de familie, el nu face decât să vâneze pizde! Și, pe deasupra, pizde de șikse! Le fugărește, le miroase, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și una și alta? Posibil. Sau să fie doar un mijloc de evadare din realitate? Uite, cel puțin n-am ajuns, la treizeci și-un pic de ani, legat de mâini și de picioare într-o căsnicie cu o persoană drăguță, al cărei trup a încetat să mă mai intereseze cu adevărat - cel puțin nu trebuie să împart în fiecare seară patul cu cineva pe care, în mare, îl fut din obligație și nu de plăcere. Vreau să spun că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pe colacul closetului, cu nădragii de pijama trași până la genunchi și bărbia bălăbănindu-i-se în piept. Se scoală de la șase fără un sfert dimineața ca să-și ofere un ceas întreg pe budă, cu speranța înfocată că, dacă e așa drăguț și generos cu mațele lui, acestea vor ceda și, în sfârșit, vor spune „OK, Jack, fie cum vrei tu!“ și îi vor face cadou bietului om vreo cinci-șase căcăreze. — Iisuse Hristoase! geme el când îl trezesc ca să mă spăl de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
nici măcar nu mai pot să respir. Ce dorim noi, eu, Ronald și Leonardo? Să fim lăsați în pace! Fie și numai pentru câte o jumătate de ceas! Nu ne mai hakuiți să fim cuminți! Nu ne mai hakuiți să fim drăguți! Mai lăsați-ne în pace, să ne tragem în tihnă de puțulică și să ne croim micuțele noastre gânduri egoiste - să terminăm odată cu această respectabilitate impusă forțat mânuțelor, poponețelor și gurițelor noastre! Ducă-se dracului vitaminele și untura de pește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
îmbrăcat din cap până-n picioare în volane și catifea și piele lăcuită. Lina are părul lăsat pe spate și în ochii ei întunecați, proaspăt ieșiți din biserică, se citește o expresie de tristețe tipic italiană. E cu adevărat o fată drăguță. O dulcică (nu-mi iese din cap chestia asta!). Și a venit să ni-l prezinte pe bambino al ei. Sau, cel puțin, așa se pare. Arătând spre băiețel, îi șoptește Maimuței: — Molto elegante, no? Pe urmă însă ne însoțește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
într-o băltoacă de sânge, după ce s-a izbit cu mașina de vreun stâlp, undeva, pe drum. Când se întoarce în bucătărie, mama parcă-i un portret de El Greco. — Mâncați, dragii mamei flămânzi, ne zice ea cu glas stins, hai, drăguților, mâncați, dați-i drumul, n-are nici un rost să mai așteptați... Și cine n-ar fi copleșit de durere? Să ne gândim numai la anii ce vor veni - cei doi copilași ai ei orfani, ea însăși văduvă fără nici un sprijin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
noastră de softball. Și stai să vezi când o să audă că învăț la Weequahic. Ei, și oricum, ce mai contează, pot să mint în legătură cu numele, în legătură cu școala, dar cum o să mă descurc cu nasulia asta de nas? „Pari o persoană drăguță, domnule Porte-Noir, dar de ce-ți acoperi întruna mijlocul feței?“ Fiindcă mijlocul feței mi-a luat-o subit în sus! Fiindcă năsturașul din primii ani ai copilăriei, chestioara aia drăgălașă pe care o admirau toți când eram în cărucior, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
dorește ca orele dintre opt și douăsprezece să fie ceasuri bune, adică plăcute, agreabile, folositoare! Ne urăm cu toții unii altora să avem parte de patru ceasuri plăcute și bogate în înfăptuiri. O, dar asta-i grozav! Ei, e chiar foarte drăguț! Bună dimineața! Și asta-i valabil și pentru „Bună ziua!“ Și „Bună seara!“ și „Noapte bună!“ Doamne! Limba engleză e o formă de comunicare! Conversația nu-i, așadar, numai un foc încrucișat în care împuști și ești, la rândul tău, împușcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
bărbat ori femeie care cinau În acel apartament ocazia să ia cunoștință de creștinismul domnului Eckman. Nu era nevoie de aluzii discrete privind mersul la biserică sau la capelanul ambasadei, ci doar un „Vrei să te speli cumva pe mâini, drăguță?“ venit din partea soției ori Întrebarea lui prietenoasă, după cafea și coniac, adresată bărbaților. Dar despre Stein Myatt nu știa nimic. — Păcat că nu coborâți la Buda, din moment ce sunteți atât de mare amator de crichet. Încerc - oh, din răsputeri! - să formez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Cum te cheamă, scumpo? — Coral Musker. — Mie să-mi spui Mabel. Mabel Warren. Am o nepoată exact ca tine. Lucrez la un ziar din Köln. Trebuie să vii să-mi faci o vizită Într-o bună zi. Am cel mai drăguț apartament din lume. Ești În vacanță? — Sunt dansatoare. Mă duc la Constantinopol. S-a Îmbolnăvit o fată dintr-un show englezesc de-acolo. Pentru o clipă, ținând mâna fetei strânsă Într-a sa, Mabel Warren se simți tulburată de dorința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
la speranța de-a o mai reține pe Janet Pardoe și n-ar invita-o pe fata asta să-și anuleze contractul și să ia locul lui Janet ca Însoțitoare plătită? — Ești atât de drăguță! spuse ea cu voce tare. — Drăguță, spuse Coral Musker, dar nici un zâmbet nu-i Îmblânzi neîncrederea. Să nu exagerăm. Scumpa mea, ești atât de amabilă și de bună! Să știți că sunt. Ea vorbi cu o undă de vulgaritate care ruină pentru moment viziunea domnișoarei Warren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
și de bună! Să știți că sunt. Ea vorbi cu o undă de vulgaritate care ruină pentru moment viziunea domnișoarei Warren. Coral Musker spuse cu aviditate: — Lăsați la o parte chestia cu bunătatea. Mai spuneți-mi o dată cum că sunt drăguță. Mabel Warren se arătă de acord cu totală convingere: — Scumpa mea, ești superbă! Uluitoarea aviditate cu care o privi fata era mișcătoare și prin Întunecimea urbană a minții lui Mabel Warren trecu cuvântul „virginitate“. — Nu ți-a spus nimeni asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
la Viena. Sunt de fapt cu treabă, urmărind o scârbă de bătrânel o jumătate de Europă. Hora mare și veselă este și el În tren, dar desigur că tu nu citești cărți. Și mai e o dansatoare mică și destul de drăguță, pe care o cheamă Coral și cred c-o voi lua de companioană. Nu mă pot hotărî dacă să-mi redecorez apartamentul. Janet spune că nu va lipsi decât o săptămână. Nu trebuie să plătești pe socoteala mea mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cum s-au Întâmplat lucrurile, spuse Myatt. — Dacă aș fi fost fata de colo... Myatt se Întoarse, văzu femeia cea subțire, În blănurile ei, și fu prins, evaluat și pus iarăși jos de ochii ei calmi și luminoși. Ești mai drăguță, spuse el deschis și nesincer, Încercând să prindă din nou privirile femeii și să-i afle verdictul. — Nu-i o minciună, Își spuse el, căci Coral e cel puțin drăguță, În timp ce la o străină nu poți aplica niciodată sensibila măsură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
iarăși jos de ochii ei calmi și luminoși. Ești mai drăguță, spuse el deschis și nesincer, Încercând să prindă din nou privirile femeii și să-i afle verdictul. — Nu-i o minciună, Își spuse el, căci Coral e cel puțin drăguță, În timp ce la o străină nu poți aplica niciodată sensibila măsură a frumuseții. Dar aș fi mut În fața ei, se gândi el, n-aș putea să-i vorbesc cu aceeași ușurință ca lui Coral. Aș fi prea conștient de mâinile mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
pedepsit. Se așeză și privi meniul, fără să vadă ce citește. Da, nu m-ar deranja să fiu eu evreul acela, se gândi domnul Peters În timpul lungii vizite a Îngerului. A pus mâna pe-o fustă bună, foarte bună. Nu drăguță. N-aș spune că e drăguță, dar are un trup frumos și acesta, Își spuse domnul Peters lui Însuși, cîntărindu-l pe acela colțuros al soției sale și amintindu-și de stomacul ei zgomotos, acesta e cel mai important lucru. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
fără să vadă ce citește. Da, nu m-ar deranja să fiu eu evreul acela, se gândi domnul Peters În timpul lungii vizite a Îngerului. A pus mâna pe-o fustă bună, foarte bună. Nu drăguță. N-aș spune că e drăguță, dar are un trup frumos și acesta, Își spuse domnul Peters lui Însuși, cîntărindu-l pe acela colțuros al soției sale și amintindu-și de stomacul ei zgomotos, acesta e cel mai important lucru. Era ciudat. Alese mostrele cu deosebită grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]