1,176 matches
-
dorești cu adevărat asta? CÎnd ridic ochii, Îi citesc dezamăgirea În privire. — Să afli acum? — Păi... am șovăit. Nu dacă nu vrei și tu. Ultimul lucru pe care-l vreau e să-l supăr pe Luke. A fost atît de drăguț și de iubitor cu mine de cînd sînt Însărcinată! În ultima vreme, mă apucă tot soiul de pofte de combinații ciudate - uite, de pildă, alaltăieri am simțit o poftă nebună de ananas și o jachețică roz. Și Luke m-a
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
o cale de a afla cumva, pe șest. — CÎți copii ai? spune fata cu bluză petrecută turcoaz și chef de vorbă, În timp ce se uită rapid În pantofi, să vadă ce mărime sînt. — Ăsta e primul, zic arătînd spre pîntec. — Ce drăguț! Exact ca prietena mea, Saskia. Arată spre o fată brunetă aflată la un metru și ceva de noi. E aproape filiformă, n-ai bănui În veci că e gravidă, și vorbește ambalată la mobil. — Tocmai a aflat. Îți dai seama
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ți-am tricotat cîteva lucrușoare pentru bebeluș, Îndrăznește Janice timidă. Niște pulovărașe pentru zi... un fulărel... un set Arca lui Noe... Am făcut cîte trei din fiecare animăluț, ca să nu fie nici o problemă dacă se pierde vreunul. — Vai, Janice, ce drăguț din partea ta! spun mișcată. Nici o problemă, scumpo! Mă știi că-mi place mult să tricotez. Firește, Întotdeauna am sperat că Tom și Lucy or să... Lui Janice Îi rămîn cuvintele În gît, dar Își ascunde tulburarea cu un zîmbet larg
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pic de interes, apoi caută ceva În rucsac. — Am adus niște biscuiți de porumb. SÎnt făcuți de o cooperativă din nordul Guatemalei. Îi Întinde mamei o cutie din carton grosolan, pe care mama o Întoarce pe toate fețele, perplexă. — Ce drăguț, draga mea, spune Într-un final, și-o pune lîngă ceainic. Ia o fondantă! — Uau. Jess se așază pe divan. — Ia uite la Cl... Îi Îngheață cuvintele pe buze cînd mă vede că-i spun pe mutește „Wilfie“ pe la spatele
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
i se colorează ușor. Ne vedem mai Încolo. — Pa! zicem toți În cor. Ușa se Închide În urma lor și ne privim unii pe alții, lăsîndu-ne bucuria suprimată să se reverse În voie. — Măi să fie! spune mama, ridicînd ceainicul. Ce drăguț ar fi să se lege ceva! Am putea să desființăm zidul și să Întindem un cort uriaș, pe ambele peluze! — Mamă! Pe bune acum! Îmi dau ochii peste cap. Așa e ea, o fură peisajul și-și imaginează tot soiul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
trei secunde. Desface rujul și și-l aplică expert pe buze. Gata! Își ia rochia elegantă de satin verde și se vîră În ea, după care scoate o clamă sidefată din geantă și-și răsucește părul Într-un coc. Ce drăguț! spun, admirîndu-i clama. — Mersi, zise șovăind. Lulu mi-a făcut-o cadou. — Am Înțeles. Acum, cînd mă uit din nou la clamă, nu mi se mai pare cine știe ce. — Și... Lulu ce mai face? mă sforțez să zic, de complezență. — Foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mă duc la vreuna dintre petrecerile ei stupide, cu ceai. — Bine, Încuviințează Luke. SÎnt sigur că ne putem Întoarce fără probleme la domnul Braine. Știi, mi-a trimis cîteva e-mailuri, doar așa, ca să vadă cum Îți e. — Serios? Ce drăguț din partea lui... Se aude soneria și tresar. Au venit. Aproape că uitasem. — Cine e? zice Luke. — Cei de la Vogue! zic agitată la culme. Pentru ei sînt aici. Pentru ședința foto! Ies repede pe hol și, În clipa În care Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Luke și cu mine și cu copilul nu vrem să mai avem niciodată de-a face cu tine“. După asta, n-are cum să nu-și dea seama că a pierdut partida. Plus că, În drum, l-am sunat pe drăguțul meu de profesor, care mi-a spus o Înjurătură genială În latină, pe care am Învățat-o pe dinafară. Iată cum sună: „Utinam barbari provinciam tuam invadant!“, și Înseamnă „Invada-ți-ar barbarii provincia“. Ha. Asta o s-o Învețe minte
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cu noroc, București, 1918; Sar și Ionel, București, 1920; Mă-nșală, București, 1921; Curcanii, ed. 2, București, 1922; Din joc de cărți, București, 1925; Amintiri despre Ion Creangă, București, [1927]; Neamul nostru, București, [1927]; Început de viață, București, 1929; Chițibuș cel drăguț, București, [1930]; Din lumea lui Spulberă-vânt, București, [1944]; Icoane vii, București, f.a. Repere bibliografice: V. A. Urechia, „Anecdote populare”, AAR, partea administrativă, t. XI, 1888-1889; Demetrescu, Profile, 59-62; V. A. Urechia, Alte anecdote populare, AAR, partea administrativă, t. XV, 1892-1893
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
Crișan); A. E. Baconsky, Itinerarii plastice, pref. Petre Stoica, București, 1987; Relațiile româno-sovietice. Documente, București, 1999 (în colaborare cu Mihai-Răzvan Ungureanu și Nicolae Dinu). Traduceri: Benedetto Croce, Poezia, pref. trad., București, 1972; Dionisie din Furna, Carte de pictură, pref. Vasile Drăguț, introd. Victor Ieronim Stoichiță, București, 1979 (în colaborare cu Smaranda Bratu-Stati); Jacques Gernet, Lumea chineză, București, 1985 (în colaborare cu Romulus Ioan Budura). Repere bibliografice: Dicț. scriit. rom., IV, 350-351; Dana Enulescu, „O misiune împlinită” ( interviu cu Șerban Stati), OC
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
1634-1653), București, 1991, p. 33. 282. Mai nou despre această căsătorie vezi Vasile Malanețchi, Petru Movilă sau despre taina cununiei, Chișinău, Editura Știința, 1996. 283. Șarlota Solcan, Femeile din Moldova, Transilvania și țara Românească în Evul Mediu, p. 24. 284. Vasile Drăguț, op. cit., vol. I, p. 290. 285. Vezi Gheorghe Buluță - Sultana Craia, Manuscrise miniate și ornate din epoca lui Matei Basarab, București, Editura Meridiane, 1984, ilustrațiile. 286. La Arhivele Statului București, în diversele fonduri (Documente muntenești, fond Mănăstirea Dealu). 287. Vezi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui septemvrie, 11 zile, 2 ceasuri”260. Note 1. Maria Magdalena Székely, Femei-ctitor în Moldova medievală, în „Magazin istoric”, nr. 3, martie 1999, p. 70. 2. Vasile Drăguț, Arta românească, vol. I, București, Editura Meridiane, 1982, p. 156. 3. Vasile Drăguț, op. cit., vol. I, p. 162. 4. Ibidem, vol. I, pp. 177-178. vezi și Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, București, Editura științifică și enciclopedică, 1976, p. 249-250. 5. Vezi Gheorghe Macarie, între literatură și arte plastice, Iași, Editura
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
medievală, în „Magazin istoric”, nr. 3, martie 1999, p. 70. 2. Vasile Drăguț, Arta românească, vol. I, București, Editura Meridiane, 1982, p. 156. 3. Vasile Drăguț, op. cit., vol. I, p. 162. 4. Ibidem, vol. I, pp. 177-178. vezi și Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, București, Editura științifică și enciclopedică, 1976, p. 249-250. 5. Vezi Gheorghe Macarie, între literatură și arte plastice, Iași, Editura Trinitas, 1998, p. 21, 23. 6. Tudosca Bucioc, moartă în anul 1639. 7. în Călători
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
2), II, București, Editura Minerva, 1905-1908; Constantin Bălan, Mănăstirea Dealu, ediția a II-a, București, 1968; Nicolae V. Bălan, Mormintele voievodale de la Mănăstirea Dealu, în „Studii și materiale privitoare la trecutul istoric al județului Prahova”, București, 1968. 9. Vezi Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic..., p. 119; Tereza Sinigalia, Arhitectura civilă de zid din țara Românească în secolele XIV-XVIII, București, Editura Vremea, 2000, p. 179. 10. Vasile Drăguț, Arta Românească, vol. I, p. 238. 11. Ion Miclea, Radu Florescu, Hurezi, București, 1989, p. 14
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 119; Tereza Sinigalia, Arhitectura civilă de zid din țara Românească în secolele XIV-XVIII, București, Editura Vremea, 2000, p. 179. 10. Vasile Drăguț, Arta Românească, vol. I, p. 238. 11. Ion Miclea, Radu Florescu, Hurezi, București, 1989, p. 14. 12. Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic..., p. 171. 13. Ion Miclea, Radu Florescu, op. cit, p. 21. 14. Vezi, Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 17, 35, 52, 73, 121, 125, 130, 141, 143, 144, 362, 363, 378. 15. Nicolae Stoicescu, op. cit, p. 29, 39
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
VII, p. 266-267. 44. Ibidem, vol V, îngrijit de Maria Holban, M. M. Alexandrescu-Dersa Bulgaru, P. Cernovodeanu, București, Editura științifică, 1973, p. 77. 45. Ibidem. 46. Vezi Inscripțiile medievale ale României. Orașul București, p. 758, inscripția nr. 1161. 47. Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, p. 72 48. Inscripțiile medievale ale României. Orașul București, p. 245, inscripția nr. 106. 49. Că așa stăteau lucrurile, ne convinge mitropolitul Dosoftei cu versurile pe care i le consacră, în Poemul cronologic, lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
școala primară la Sinaia, Pârscov (județul Buzău) și la București, unde urmează Liceul „Spiru Haret” (1959-1966) și Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu”, secția istoria și teoria artei (1966-1971). I-au fost profesori, printre alții, Ion Frunzetti, Eugen Schileru, Vasile Drăguț, Dan Hăulică. În 1980 își ia doctoratul în istoria artei, cu o teză publicată în același an sub titlul Pitoresc și melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană (Premiul Uniunii Artiștilor Plastici, Premiul Asociației Scriitorilor din București). Face
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
colaborare cu Paul Porumbeanu), comediile Prietenii (1927), Bilet permanent (1927), Vocațiunea (1927), Ultima dragoste (1927, în colaborare cu Al. G. Florescu), Frați de cruce (jucată în 1929), Printre artiști (1929), Menaj de artiști (1930), Adevăratul Cristodulo (1933), E așa de drăguț! (1933), Licuricii (1933, în colaborare), Când vița tânără înflorește... (reprezentată în 1935). Cronicarul, bine informat în legătură cu actualitatea teatrală europeană, susține repertoriul dramatic autohton, dar nu respinge deschiderea către autorii străini. El cere cu insistență respectarea spiritului propriu fiecărui text dramatic
PRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289030_a_290359]
-
emisă și primită de Grigore Nandriș (1946-1967), îngr. și pref. I. Oprișan, București, 2000. Ediții: Documente slavo-române din mănăstirile Muntelui Athos. 1372-1658, București, 1936. Traduceri: Mihai Choromanski, Gelozie și medicină, București, 1935; Wladyslaw Podlacha, Pictura murală din Bucovina, pref. Vasile Drăguț, introd. Mabel Nandriș, București, 1985 (în colaborare cu Anca Irina Ionescu). Repere bibliografice: Repertorium bibliographicum in quo continentur opuscula Gregorii Nandriș, I-II, Londra, 1961; Constantin Sporea, Profesorul Grigore Nandriș (1895-1968), „Revista scriitorilor români” (München), 1967, 7; Petre Popescu, La
NANDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
str. Avrig 58; str. Domnul Tudor 2. 2168. Dimitriu B. Ion, 5 apartamente, București, str. Aviator Țuică Vasile 46. 2169. Dramandescu Ion, 5 apartamente, București, str. Muzeul Zambaccian 31; str. Isvor 25; str. Popa Soare 63; str. Cuibisev 21. 2170. Drăguț Stan, 8 apartamente, București, Cal. Rahovei 238. 2171. Dobrescu Ion și Ana, 6 apartamente, București, str. Stan Poetaș 6. 2172. Docos A. și Zoie, 8 apartamente, București, str. Halelor 5. 2173. Dorojan Traian (Steliceanu), 6 apartamente, București, str. Mecet 48
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
vi s-a întâmplat în spital. Lăsați lucrurile în voia lor. Pacienta - Cred că mi-au transmis într-adevăr un sentiment de teamă, acești doi medici și modul lor de a-mi comunica informațiile, de a veni împreună. Totuși, erau drăguți, cuvintele lor erau liniștitoare, foarte amabili dar simțeam... Terapeutul - Hum, hum... Pacienta - (Liniște). Si apoi eram foarte singură. Soțul meu era plecat pentru moment. Poate este vina mea că mi-a fost atât de teamă încât am interpretat totul greșit
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Petruțiu, „Mironosițele”. O dramă religioasă din ținutul Săliștii, AAF, 1937; Irozii (Craii sau Magii), în Elisabeta Nanu, Un manuscris cu irozi al lui Picu Pătruț, AAF, 1942; Miniaturi și poezie, îngr. Octavian O. Ghibu, evocări de Zoe Dumitrescu-Bușulenga și Vasile Drăguț, introd. Octavian O. Ghibu și Crișan Mircioiu, București, 1985. Repere bibliografice: Onisifor Ghibu, Scriitorul-ascet Picu Procopie Pătruț din Săliște, „Telegraful român”, 1905, 80, 82, 83, 86; Onisifor Ghibu, Un reprezentant rustic al spiritualității românești de la mijlocul secolului al XIX-lea
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
cuprinde termeni familiari lui Eminescu, care nu au rămas Însă În limba literară: „fameni”, „noptoasă”, „clocotindă” etc. O replică la poezia eminesciană În metru popular - Revedere; s-ar vrea poemul lui Ion Brad, intitulat Marele poet sărac: «Codrule, codruțule, Freamătă, drăguțule, Chiar de noaptea stă să cadă Și-s troiene de zăpadăCă aici la noi În țară Bate vânt de primăvarăă (Ă) Codrule cu râuri line, Noaptea trece, ziua vineă Noi din tineri cum pornim Tot mereu Întinerimă.» (Ion Brad, Marelui
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
frumoase. Deschideți-le, scoateți semințele și lăsați-le la uscat pe o foaie de hârtie timp de 24 de ore, înainte de a le pune într-un plic. Dovlecii, dovleceii, pepenii galbeni și bostanii Gata, dovlecii au dat rod și colorează drăguț în roșu grădina dumneavoastră... Nu întârziați: și în cazul acesta, trebuie să luați primul fruct ajuns la maturitate pentru a recolta semințele. Tăiați leguma în două pentru a recupera semințele, pe care le veți spăla apoi cu apă caldă. Lăsați
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
30 martie 1949 - sfârșit de aprilie 1949), Pitești (mai 1949 - sfârșit de august 1951), Gherla (septembrie 1951 - 7 iulie 1953), Jilava și Ploiești (pentru anchetă). A fost închis cu colegii săi Remus Ambruș, Ion Meziu, Ion Voin, Petru Săbăduș, Pavel Drăguț, Francisc Ciurea și Aurel Tacu, atât în Cluj, cât și în Pitești, până la declanșarea agresiunii. Juberian a fost inclus în lotul legionarilor clujeni conduși de Ioan Bohotici pentru că, deși era înscris la comuniști din anul I și ajunsese îndrumător politic
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]