14,485 matches
-
ne-am afla, căci „nu se poate găsi un singur loc unde să nu fie război, chiar dacă ar străbate cineva toată creația. Și oriunde ar merge, află război. În pustie, fiare și draci, și celelalte greutăți, și spaime; în liniște, draci și ispite; în mijlocul oamenilor, draci și oameni care ispitesc. Nu se află loc fără supărare. De aceea fără răbdare nu poate avea odihnă”<footnote Petru Damaschinul, „Învățături duhovnicești”, cuv. 5, în „Filocalia...”, vol. V, p. 193. footnote>. Experiența sfinților ne
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
se poate găsi un singur loc unde să nu fie război, chiar dacă ar străbate cineva toată creația. Și oriunde ar merge, află război. În pustie, fiare și draci, și celelalte greutăți, și spaime; în liniște, draci și ispite; în mijlocul oamenilor, draci și oameni care ispitesc. Nu se află loc fără supărare. De aceea fără răbdare nu poate avea odihnă”<footnote Petru Damaschinul, „Învățături duhovnicești”, cuv. 5, în „Filocalia...”, vol. V, p. 193. footnote>. Experiența sfinților ne arată că viața aceasta este
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
la noi o silă puternică ce nu mai lucrează cu sila noastră slabă, ci este o silă ce nu poate fi arătată prin buze trupești. Ea va birui cu marea ei putere și va înfrânge obișnuința cea rea și răutatea dracilor. Va birui și pornirea spre mai rău a sufletelor noastre, precum va birui și mișcările necuvenite ale trupului<footnote Sf. Ioan Carpatinul, „Una sută capete de mângâiere”, cap. 50, în „Filocalia...”, vol. IV, pp. 138-139. footnote>. Foarte interesant de notat
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
la gară, Johann a mai văzut-o pentru ul-ti-ma oară pe mama lui, Lene. Plângea cu-aceeași disperare cu care și-a părăsit gospodăria bine în-che-gată din „Siebenbürgen, dulcea țară pierdută”. Viață de cazarmă „Doară acuma ești cătană, mă, ce dracului!” La Berlin, mai întâi au fost testați proaspeții recruți, tineri toți, abia trecuți de șaptesprezece ani. Trimiterea lor în linia întâi a fost un semn al slăbiciunii cu care armata germană se apropia de capitulare. Ajungeau pe front toți cei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
pot ca să fie bine, să nu supăr pe nimeni, să mă străduiesc cât pot. Am fost peste toată compania și m-am încrezut un pic atunci când m-a lăudat colonelul. M-am gândit că «doară acuma ești cătană, mă, ce dracului», chiar dacă de-abia împlinisem șapte-spre-zece ani. Am vrut să par mai copt, mai viteaz, și-am aprins o țigară, am pus-o în gură, am tras un fum și cred că mi-a mers direct în plămâni, de era să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
și ’92 a fost la Berlin, că s-a plimbat prin oraș și că a recunoscut unele din locurile pe care le știa din vremea războiului, dar că bunkerul nu l-a mai văzut. „Cred că e desființat, știe-l dracu’!” Și cum erau cizmele lui Hitler? îl întreb pe bătrânul Johann. „Erau cizme militare, din piele neagră, lungi, faine. Le lustruiam, de nu se putea mai bine! Se vedea că-s de meserie. Aveam de la ei cremă de cea mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
de la ,,oameni care torturează la comandă?... La comanda cui? Torționarul mic o face la comanda torționarului superior și așa mai departe până la torționarul suprem. Asta-i însă doar o schemă de lucru, dar ei ce fel de oameni sunt? Cum dracu dorm ăștia noaptea? Aș muri de curiozitate să stau de vorbă cu unul din această onorabilă profesie. - Crezi că ar înțelege ce vrei? zâmbi doctorul. Sunt simpli ticăloși gata să facă orice, și-i găsești peste tot în lume. Toți
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
crâncene aplicate de către o ,,namilă de om’’ (p. 87) pentru recunoașterea unor fapte ce nu fuseseră niciodată comise, intentarea unui proces contrafăcut, pușcăria, după care ,,scapi cu câțiva anișori, mai faci un recurs, mai vine o amnistie. N-o fi dracu’ așa de negru, cum se spune.’’ (p. 89). În marea majoritate a cazurilor, din nefericire, lucrurile nu au fost chiar atât de simple, iar mulți dintre cei care au avut de făcut ani grei de pușcărie, din păcate au murit
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
cultului înaintașilor, celelalte măști de urâți apar că reprezentări din alte timpuri istorice, văzute în diverse ipostaze. Jidanii, ca grup de mascați, se întâlnesc în toate cetele, ei jucând rolul de negustori lipsiți de scrupule. Pădurarii apar în compania cerbilor, dracul și moartea amenință și răspândesc groază în jurul lor, doctorii încearcă să „vindece” cu un instrument improvizat, perceptorii, cu registre mari în mână, caută să încaseze sumele datornicilor etc. În timpul deplasărilor prin sat, „urații” formează grupuri independente care au rolul de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
să scriu, să merg. Dar cu calm, voință și perseverență am reușit. - Sunteți născut în zodia Berbecului. Vă regăsiți în caracteristicile semnului zodiacal? - Sunt un exemplu de Berbec. Cu ascendentul în Leu. E o combinație ciudată. Sunt un om al dracului, luptător, perseverent, cu simțul dreptății. M-am născut într-un an de foc, deci chiar că am toate caracteristicile semnului zodiacal. - Înainte de a începe să faceți film, ați fost student al Școlii Militare de Marină. Cum ați ajuns cadet, de ce
“Urmaşii mei rămân doar filmele făcute” [Corola-blog/BlogPost/93868_a_95160]
-
Europenă a pus la bătaie cel puțin câte 177 de euro pe hectar - subvenția de bază. Ori aproape 5 milioane de hectare.... un intreg miliard de euro numai pentru pășuni și fânețe românești. Bani, nu glumă, Cum banul e ochiul dracului, iar primarii și consilierii aleși sunt și ei oameni, n-au putut rezista ispitei. DNA a trimis până acum în judecată peste 80 de persoane: primari, consilieri și funcționari corupți, care în loc să ajute țăranii să primească subvenția pe pășune, au
Cum s-au imbogatit zeci de primari din subventii ilegale de la UE. Bani incasati pe animale moarte de ani de zile [Corola-blog/BlogPost/94056_a_95348]
-
ce câștiga verile de la turiști. Turcoaica însă mai poseda un argument: lumina aia care serile se aprindea feeric în bezna Mangaliei de alături pretindea că era - Sisi, învățată cu vorbele ghicitoarei, îi tradusese în românește că ar fi... ceva de la dracu, naiba, demon, diavol și i-o spunea, pe turcește, însă el, ori nu reținea cum trebuie, ori nu ținea minte deloc. Voiseră să contribuie și ei, dar bătrâna musulmană, semianalfabetă, se codise, deși banii dăruiți pentru instalarea luminii, îi primise
Asfințit cu ghioc (V) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12049_a_13374]
-
de aură poetică obișnuit în atâtea evocări dulcege, Blajul de la mijlocul veacului XIX apărându-i ca un "iad și Sodomă unde numai fărădelegile, poftele de izbândă pentru închipuitele strâmbătăți, ura și clevetele cu minciuna împărtășesc. Au nu aceasta-i împărăția Dracului în miniatură sau modelă?" Cipariu nu este însă un denigrator al Blajului, ci un cronicar căruia nu-i plac jumătățile de măsură. De aceea, în altă epistolă, meritele culturale și naționale ale Blajului sunt înșirate într-o pledoarie avântată ce
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
dumnezeu poate face lucruri noi pentru că spaima de cele vechi nu-i șiroiește aurită pe tîmple dar numai noi vedem aur în carnea macră a zidurilor din piter și dăm apă la moară sub puntea pe care trec înfrățiții cu dracul tocmai de-aceea te-a adus la piter strigă liova călare pe leu și sparge într-o beție grozavă toate ferestrele casei pușkin - șapte sute treizeci de pași pînă să cadă satîrul spaima din literaturile mari ne zvîcnește aurită sub tîmple
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
ciuperci otrăvitoare și vulpi mieroase și urși îndobitociți de știubeie. hm!. Regelui lor nu-i mai rămăsese pic de autoritate în toată învălmășeala aia de craci lungi, albi, plutitori, rotitori. Bea împreună cu dînsele, cot la cot, și se distra în draci la marea Petrecere a Toamnei. Însă nu-i treaba noastră să-l judecăm!. Probabil că totul fusese atît de repede încît nimeni nu putuse să vadă clar despre ce-i vorba. Se îmbulziseră atîtea imagini colorate, fastuoase, neașteptate. Fluturii fluorescenți
A fost deocamdată ca niciodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12231_a_13556]
-
singure zile, spre a-și exprima cît mai prompt sentimentele legate de ridicarea sancțiunii. în sfîrșit, mama lui Cazimir, membră distinsă a corpului didactic din Piatra Neamț, adresează fiului o scrisoare din care cităm: "Bine e că se ridică, dar de unde dracu' o mai fi căzînd și asta? Ai fi bun să-mi dai ceva detalii?" La această cerere, Cazimir răspunde printr-o scrisoare conținînd "ceva detalii". iunie 1955. Istoria rămîne să consemneze evenimentele care vor avea loc de aici încolo. Pentru
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
ei își văd de treaba lor mai departe, dincolo, afară, și tu stai la marginea mesei și crezi că-ți încălzești degetele înghețate la flacăra paharului - stinsă de mult, și la marginea drumului ăsta, care iese din sat, șade mama dracului și te-așteaptă, să te întrebe - "vii cu mine?" și tu crezi că i-ai putea răspunde - "nu". (m.i.) * "și unde se poate găsi această ființă, aivlis, dacă nu aici, atunci doar acolo, alunecând pe ape ale uitării": îți
Poeme de Mircea Ivănescu și Teodor Dună by Monica Patriche () [Corola-journal/Imaginative/12303_a_13628]
-
caută crucea de pe caraiman în mîinile tale doamne lebăda cu două intrări de ce mă încăpățînez să cred că voi chiar schiați acum pe pîrtiile creierului meu cu lanterne aprinse văd inima pe frontonul capelei care-l turbează pe mircea de ce dracu sînteți atît de lipsiți de gust dragii mei atît de suficienți atît de răi mă scufund în apa călduță din cadă angela îmi împletește codițe mie mi-e dor de zogu al albaniei și am deodată opt ani ușa bucătăriei
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12207_a_13532]
-
a aflat el, de parcă era "Convorbiri literare" mare sculă, oricum, asta-i realitatea, a apărut în ușă, brusc, și m-a întrebat... așa... jovial... și care-i problema?... păi, cum care-i problema?, m-am șucărit eu și mai al dracului... că devenise cazul de aveam și cu cine să mă cert direct, nu la fantomă!, intram la amănunt adik... problema e că ei nu i-a ajuns Eminescu!... auzi???... "t-o-n cur pe mă-sa!... și Negru, băiat conciliant
Poveste de primăvară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12717_a_14042]
-
care sclipea sub lumina lămpii cu picior. Ce putea fi? Un buton de manșetă. Un buton de manșetă în formă de inimă, din dublé ieftin căci se curățase pe margini încât inimioara părea înrămată în negru, culoarea tinichelei oxidate. Cum dracu' se rătăcise butonul ăsta aici, cum de nu-l aruncase încă de-atunci, după ultima înfățișare!? Când îl cunoscuse purta butoanele astea de prost gust, că-i plăceau cămășile albe cu manșete duble. "Cadou de la mama când am împlinit 25
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
așteptau să intre la un film. Cu vreo cinșpe ani mai tânără ca el. Știa, din auzite, că o ținuse așa, de concubină, vreo doi ani, apoi trecuse la alta, încă și mai tânără, unguroaică ori nemțoaică, Barbro sau Barbara, dracu' s-o pieptene! Au mai fost pe urmă câteva, o Dory, o Margă, o Nini. Tot mai tinerele și mai efemere. Nume fără chip, căci n-avusese curiozitatea să le vadă. Se mulțumise doar cu ce auzea despre ele. Și
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
nu trebuie să amuze galeria ci, dacă are grație, loja centrală cu versuri. În altă ordine de tristeți, aștept scrisoarea pe aprilie. O să trimit un grafic al scrisorilor voastre și o să vedeți, negru pe alb, că m-ați cam dat dracului. Treceți peste toate micile mizerii și nu uitați că de luni de zile aștept să vină vara ca să vă am puțin lîngă mine. Pentru că, Marina, în cu totul altă dezordine de inhibiții, eu nu pot face pe nimeni să surîdă
Găina este ierbivoră by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12371_a_13696]
-
Octavian Soviany 1 Sub rochia bogată de brocarte Cu pieptul pietroșat precum un stei Cules-am pentru dânsa păducei.../ Ea îmi trimite iar firman de moarte Și chiar așa, lipsită de temei, La dracu-n praznic bună să mă poarte, Vârtoasă ca rachiurile arde Pe gâtița-mi uscată ura ei. Că sunt de multă vreme mi se pare Călugăraș nevolnic într-un schit, Tot canonind pios la lumânare Și n-am ce face, o să
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
un ciolan, Căci doar prin cârciumi, nu în altă parte, Te simți ferice, diavol pehlivan, Iar dragostea la tine-i un chiolhan Posomorât, sfârșit cu oale sparte, Făcându-mă defel să nu mă mir că îmi cauți ochii ca un drac sadea, Uitându-te în ei ca-ntr-o butilcă în care spirturi crunte fac mărgea, Iar, după ce îi bei ca pe-o poșircă, îmi spui că-s neagră și că-s moartea ta. 7 Prieten, Doamnă Brună, rob smerit: Suntem
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
lor ca fiind cele "pe care nu le-ar da pe tot ce a scris până atunci", cum îi spunea prietenului său, doctorului Alceu Urechia, și el prozator. Care erau prozele în discuție? Ion, Kir Ianulea, Povestea porcului, Mamă, Calul dracului. Este vorba, așadar, de genul narațiunii sfătoase, de sorginte folcloric-orientală. După opinia lui Paul Zarifopol, aceste proze trădau un "conservatorism artistic", pentru că astfel "ambiția sa de a fi vechi se putea desfăta în însăși savoarea populară și arhaică a materialului
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]