408 matches
-
spiritele se încinseseră. Își mușca buzele și cerceta neliniștit fețele celor din jur. Era din ce în ce mai nesigur, deși căuta tot felul de argumente menite să-i redea încrederea. Susținuse cedarea unei părți din Moldova, dar avea conștiința curată. Nu el, marele dragoman, ci Galib și Kutuzov stabiliseră ce, cum și cât. Totul sub înalta oblăduire a marelui vizir. Important era că se salvase restul. O pace ușor nefavorabilă, desigur, dar ea salvase Imperiul Otoman de un război mult prea costisitor. Sultanul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
pământ ca să-l ajute pe Mehmed Said Galib să se suie pe cal. Acum probabil va pune genunchiul pentru Kutuzov. Prințul părăsise și el Bucureștiul încă de la începutul lunii mai. Mai ales absența acestuia îl umplea de panică pe marele dragoman. Dacă Manuc, omul care îi cunoștea bine pe turci, plecase tocmai la Sibiu, cum se zvonea, acesta era într-adevăr un semn rău. Prințul mirosise ceva. Dar ce? Privi în jur și frisonă. Pete de culoare din reflexele vitraliilor deformau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
temeau, fugeau mâncând pământul din calea lui. Acum priveliștea aceea revenea ca un semn rău prevestitor. Totul îi mergea așa cum n-ar fi trebuit să meargă. Totul îi ieșea pe dos. Cam la aceeași concluzie ajunsese și Dimitrie Moruzi, marele dragoman al Sublimei Porți. Și el ducea pe cap o coroană grea de melancolie, chiar dacă nu era nici ciudată, nici imperială. Dinspre Istanbul curgeau valuri de învinuiri. Plenipotențiarii turci erau tot mai vehement acuzați. Întârziaseră în mod intenționat să informeze Poarta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
învinși și învingători. Iar convingerea sultanului că se ratase splendida ocazie de a obține pacea fără să se piardă nimic ridica la cote maxime tensiunea de la București. Văzându-se atât de încolțiți, plenipotențiarii turci aruncau acum toată vina asupra marelui dragoman, invocând înclinațiile filoruse bine-cunoscute ale acestuia. Într-adevăr, rușii apreciau contribuția lui Dimitrie Moruzi. Îl invitaseră deja în Rusia, oferindu-i condiții cu atât mai generoase cu cât știau bine că dragomanul nu le putea accepta. Dacă ar fi acceptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
plenipotențiarii turci aruncau acum toată vina asupra marelui dragoman, invocând înclinațiile filoruse bine-cunoscute ale acestuia. Într-adevăr, rușii apreciau contribuția lui Dimitrie Moruzi. Îl invitaseră deja în Rusia, oferindu-i condiții cu atât mai generoase cu cât știau bine că dragomanul nu le putea accepta. Dacă ar fi acceptat, toată familia lui aflată la Istanbul ar fi ajuns la cheremul turcilor. Iar turcii nu se gândeau prea mult atunci când tăiau capete. Iată de ce, la finalul întrevederii, refuzul dragomanului fu primit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
știau bine că dragomanul nu le putea accepta. Dacă ar fi acceptat, toată familia lui aflată la Istanbul ar fi ajuns la cheremul turcilor. Iar turcii nu se gândeau prea mult atunci când tăiau capete. Iată de ce, la finalul întrevederii, refuzul dragomanului fu primit cu o înclinare politicoasă. Nimeni nu insistă. Doar Galib efendi, șeful delegației turce, îi arătă o nesperată prietenie, îmbiindu-l cu mierea pe buze să pornească sub protecția lui spre Istanbul. Marele dragoman ezita. Auzise că sultanul pronunțase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de ce, la finalul întrevederii, refuzul dragomanului fu primit cu o înclinare politicoasă. Nimeni nu insistă. Doar Galib efendi, șeful delegației turce, îi arătă o nesperată prietenie, îmbiindu-l cu mierea pe buze să pornească sub protecția lui spre Istanbul. Marele dragoman ezita. Auzise că sultanul pronunțase deja numele lui Scarlat Calimah pentru Moldova și Ioan Caragea pentru țara Românească. „Nici vorbă, dragul meu! Ceea ce se întâmplă acum, toată agitația asta nu este decât obișnuita furtună într-un pahar cu apă. Întoarce-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ce și cum cot la cot cu generalul Kutuzov. Nu-i așa, dragul meu?” Așezat pe sofa, cu narghileaua lângă el, Galib râse cuminte, fără zgomot, sugând prelung fumul parfumat. Cunoscându-i preferințele pentru un anumit amestec de ierburi afrodiziace, dragomanul socoti că de acum era de prisos să mai continue discuția. Trebuia să se retragă. „Vom pleca împreună. Nu-i așa, dragă prietene?” Ochii lui Galib aveau privirile ușor duse, dar neclintite. PAGINĂ NOUĂ 31 Manuc nu-l întrebase pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Simțise că era cu totul de partea lui. Înțelesese asta dintr-o singură privire. Între ei prindea contur o tot mai mare apropiere. Hoinăreau, călăreau, mâncau sau tăceau împreună, privind apusul soarelui. Pentru pictor, Manuc nu mai era prințul, marele dragoman al Sublimei Porți, consilierul personalităților vremii, personajul lăudat în Divanul țării Românești sau răsplătit de țarul Alexandru I cu cel mai înalt ordin, crucea Sfântul Vladimir, nu mai era nici măcar bogatul negustor armean care câștiga și împărțea bani sau daruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
drept în picioare, cuprins subit de o furie îngrozitoare. Sângele îi zvâcnea cu putere în creier. Toți vinovații pentru semnarea acelei păci mizerabile trebuiau să plătească. Toți! Chiar înainte de ziua Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, în 25 octombrie, la Sumla, marele dragoman Dimitrie Moruzi avu parte de un frumos discurs de mulțumire, cu multe zâmbete și temenele, pentru contribuția sa la semnarea tratatului de pace dintre Rusia și Turcia, în complicatul ceremonial oriental al onorurilor supreme. Prin mâinile marelui vizir, însuși sultanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
temenele, pentru contribuția sa la semnarea tratatului de pace dintre Rusia și Turcia, în complicatul ceremonial oriental al onorurilor supreme. Prin mâinile marelui vizir, însuși sultanul îi dărui un minunat caftan. Apoi ușile sălii de ceremonii se deschiseră și marele dragoman păși încrezător peste prag în soarele de afară. O clipă simți adierea blândă a toamnei pe frunte. O percepu ca pe o promisiune de mare viitor. Se crezu deja ajuns acolo, scăpat, în sfârșit, de orice griji. Respiră adânc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
putea rezolva ceva mai simplu și mai ieftin. Un colț de stradă, un ucigaș de rând... Ei bine, în cazul acesta nu s-ar mai fi scris nici o ediție specială. Împodobit, însă, în arabescurile elegantului stil oriental, momentul decapitării marelui dragoman al Sublimei Porți deveni ceea ce se dorea: un eveniment demn de istoria Imperiului Otoman, un avertisment pentru cei care încercau să se împotrivească politicii vremii și un paravan frumos decorat, menit să-l oculteze, discret și pe termen lung, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Doar copacii din parc luminau fantomatic cu șiruri de coroane aurii. Trăsura trăsese deja la scară în fața cazinoului. Prințul respiră adânc și cu plăcere aerul tare al toamnei. Cu atât mai mult cu cât aflase despre îngrozitorul sfârșit al marelui dragoman Dimitrie. Premoniția se împlinise, devenise act criminal. Doar sabia ridicată deasupra capului său nu lovise încă. Încă! Dar toate aceste grozăvii existau undeva, departe, aparțineau unui trecut îndepărtat și nicidecum prezentului. Și, pentru a nu știu câta oară de când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
o poveste veche românească” (132) - sunt din nou referiri la „solomonii” (vrăji) și la un talisman de tipul celui al lui Solomon : Fata judelui însă farmece știind Și, fiindcă și Ciubăr Credea în solomonii, Pe dânsa el o avea De dragoman credincios între dracul și între el... Dar eată că au văzut Pe a ei scumpă brățea Un baer [= talisman] de matostat Cu multe scrijălituri Ce foarte se potrivia Cu slova ce au fost scris împăratul Solomon în Solomonia sa Pre
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care au lucrat sau lucrează În 59 instituția noastră și că directorii Îi reprezintă pe cei În fruntea cărora se situează, vom prezenta În Încheiere echipele de conducere a școlii care au urmat celei dintâi: Prof. Ioana Ionescu - prof. Gheorghe Dragoman - prof. Viorica Moisii (1980-1989) Prof. Roxana Lazăr - prof. Vasile Bulai - prof. Marilena Talpalaru (1988-1993) Prof. Rodica Silion - prof. Dumitru Anton (1984 - 2002) Începând din luna mai a anului 2002 și până În prezent, școala noastră este condusă de doamna Cristina Mihaela
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
Colecția ACADEMICA 102 Seria Știinte politice Coordonatori serie: Anton Carpinschi Gheorghe Lencan Stoica Lucian-Dumitru Dîrdală DRAGOȘ DRAGOMAN este lector universitar la Facultatea de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene în cadrul Universității "Lucian Blaga" din Sibiu. A mai publicat: Gestiunea politicilor publice teritoriale și integrare europeană. Politici culturale, sociale și de sănătate în Franța și în România
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
coord. cu Dan-Alexandru Popescu), Sibiu, 2010; Alegeri și alegători în România 2000-2004. Contexte locale și regionale (editor), Sibiu, 2006; Metode de analiză aplicate în științele politice, Sibiu, 2003; Metode și tehnici de analiză politică note de seminar, Sibiu, 2002. Dragoș Dragoman, Capital social și valori democratice în România (c) 2010 Institutul European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Grigore Ghica Voda nr. 13, et. 9, 707027, C.P. 161 tel. 0232
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Grigore Ghica Voda nr. 13, et. 9, 707027, C.P. 161 tel. 0232/230800; tel./fax 0232/230197 euroedit@hotmail.com.; http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României DRAGOMAN, DRAGOȘ / Dragoș Dragoman Iași : Institutul European, 2010 Bibliogr. ISBN 978-973-611-700-8 321.7 (498) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA DRAGOȘ DRAGOMAN CAPITAL SOCIAL
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Grigore Ghica Voda nr. 13, et. 9, 707027, C.P. 161 tel. 0232/230800; tel./fax 0232/230197 euroedit@hotmail.com.; http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României DRAGOMAN, DRAGOȘ / Dragoș Dragoman Iași : Institutul European, 2010 Bibliogr. ISBN 978-973-611-700-8 321.7 (498) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA DRAGOȘ DRAGOMAN CAPITAL SOCIAL ȘI VALORI DEMOCRATICE
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
a României DRAGOMAN, DRAGOȘ / Dragoș Dragoman Iași : Institutul European, 2010 Bibliogr. ISBN 978-973-611-700-8 321.7 (498) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA DRAGOȘ DRAGOMAN CAPITAL SOCIAL ȘI VALORI DEMOCRATICE ÎN ROMÂNIA Importanța factorilor culturali pentru susținerea democrației INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Introducere Tranziția societăților est-europene de la comunism la capitalism a fost un proces marcat de numeroase incertitudini. După ce euforia prăbușirii regimurilor autoritare comuniste a dispărut
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
în România un egoism generalizat, contrabalansat de percepția unei inechități flagrante și de cereri de redistribuție radicală (Bădescu, 2004; Rothstein și Uslaner, 2005). Acest climat de egoism, neîncredere și frustrare este foarte puțin propice participării civice, dar și toleranței sociale (Dragoman, 2006a). Există încă o neîncredere în asociațiile voluntare și în eficiența acestora, precum și în utilitatea muncii voluntare, a cooperării și participării politice (Sum, 2005). S-ar putea însă ca și măsurarea participării să fie defectuoasă. Cele câteva întrebările din sondajele
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
politice foarte reduse și evident inegalitare. Spunem speranță, pentru că nu există probe de necontestat că participarea voluntară actuală poate genera lideri de opinie puternici care să țină sub presiune elitele puternice pentru o funcționare responsabilă și eficientă a sistemului politic (Dragoman, 2006d). Participarea politică poate crește rapid în România, în condițiile consolidării capitalismului și a satisfacerii nevoilor materiale, urmate de o explozie a valorilor post-materiale. Tipurile participării, în schimb, pot fi direct cele neconvenționale, conectându-se direct la tendințele actuale din
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
voluntare îl au în rândul cetățenilor. Consecința directă este o scădere a intensității oricărei corelații între participare și altă variabilă. Aceeași problemă apare și în cazul măsurării încrederii. Modificări ale întrebării referitoare la încredere duc la variații ale frecvenței răspunsurilor (Dragoman, 2006a). Modificările provin în special din traducerea chestionarelor utilizate în cercetări mondiale sau regionale, precum World Values Survey (WVS) sau European Values Survey (EVS). În cazul încrederii mai apare o problemă, una de validitate. S-a considerat multă vreme că
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
din contextul tranziției. Pesimismul provine și din sentimentul inegalității sociale. Distribuția echitabilă a resurselor duce la ideea unui țel comun, a unor interese și destine comune. Distribuția lor inegală produce neîncredere și segregare, fiecare fiind coeziv doar cu cei asemenea (Dragoman, 2006a). Încrederea nu se poate naște în societăți ierarhice, puternic stratificate, consideră Putnam (2002). Legătura dintre încredere și inegalitate este măsurată prin corelația dintre un indice Gini al inegalității și proporția celor care au încredere în oameni, în general. Corelația
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
studii ale activismului din regiune le confirmă (Bădescu, Sum și Uslaner, 2004). De asemenea, activiștii civici par să fie mai toleranți cu minoritățile, cel puțin asta este concluzia unor anchete desfășurate în România. Cercetări proprii nu confirmă însă relația presupusă (Dragoman, 2005a). Chiar dacă joacă un rol în formarea unor atitudini civice, capitalul social nu pare să fie esențial în susținerea democrației. Democrația din România, dar și din regiune, are o bază destul de solidă în rândul cetățenilor, ceea ce este o constatare îmbucurătoare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]