409 matches
-
străine, în special orientale, adevărați Moștenitori și supraviețuitori ai Bizanțului, fanarioții par de la început a fi elite destinate unui traseu de elită. Pentru erudiția lor istorică, diplomatică, dar mai cu seamă lingvistică, se fac imediat utili Sultanului, devenind tălmaci oficiali (dragomani) ai Înaltei Porți, negociatori și practic, miniștri de externe. Dată fiind învățătura Coranului care îi împiedica pe mahomedani să învețe limbi străine, dragomanii fanarioți devin o prezență indispensabilă în diplomația otomană, ajungând în final ca dintre ei, Înalta Poartă să
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
erudiția lor istorică, diplomatică, dar mai cu seamă lingvistică, se fac imediat utili Sultanului, devenind tălmaci oficiali (dragomani) ai Înaltei Porți, negociatori și practic, miniștri de externe. Dată fiind învățătura Coranului care îi împiedica pe mahomedani să învețe limbi străine, dragomanii fanarioți devin o prezență indispensabilă în diplomația otomană, ajungând în final ca dintre ei, Înalta Poartă să numească domni (sau hospodari) în Țările Române, pe câte o perioadă limitată la trei ani. Se vorbește astfel de o EPOCĂ FANARIOTĂ în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
formații de "teatru haiducesc" se mergea pe la casele sătenilor. Înainte de război, la Costișa erau cunoscute două formații teatrale: una condusă de finul mamei, feciorul lui Archip a lui Gheorghe și alta de Pascari I. "Malanca" sau "Mascații" erau cete din dragomani îmbrăcați militari sau în costume colorate viu, cu coroane argintii de împărați pe cap. Aveau un repertoriu adecvat timpului. Rețin câteva versuri: "Sus cu clasa muncitoare, Jos, chiaburii, la răcoare!". "Căprița", "căiuții", "ursul" erau alte formații de mascați, însoțite de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
timpului. Rețin câteva versuri: "Sus cu clasa muncitoare, Jos, chiaburii, la răcoare!". "Căprița", "căiuții", "ursul" erau alte formații de mascați, însoțite de obicei de fanfară. Fiecare avea jocul și programul lui. Fetele care primeau acasă mascații intrau gratuit la horă. Dragomanii erau cinstiți de fete cu vin și prăjituri de casă. Sosirea lor de la o casă la alta era anunțată prin sunetul unui corn. Baladele, au circulat și în viața locuitorilor din Costișa, dar au fost reținute doar parțial. S-au
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
culturilor, a limbilor lumii, literaturilor. Deci, și o răscruce a istoriei, a ideilor, a epocilor literare... Eu unul am fost și le rămân recunoscător traducătorilor și, implicit, le dedic, confratern, peste timpuri sau nemijlocit azi, și modesta mea strădanie de dragoman. Strădanie care m-a ajutat să-i înțeleg mai adecvat pe Hlebnikov sau Mandelștam, Maikovski sau Țvetaeva, Ahmatova sau Pasternak, Krucionâh sau Dobâcin, Ayghi sau Satunovski și alți mari scriitori, cărțile cărora le-am românizat. Traducerea te perfecționează ca cititor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
doua cale pornea de la Belgrad, de la confluența Dunării cu Sava, și o lua în josul văii Moravei. La Niš se bifurcau două căi, una dintre ele ducînd prin valea Vardarului la Thessaloniki (Salonic), marele port la Marea Egee, iar cealaltă traversînd pasul Dragoman și ajungînd la Sofia, Plovdiv (Philippopolis), Adrianopol (Edirne) și în cele din urmă la Constantinopol (Istanbul), cel mai important oraș din Balcani. Pe vremea romanilor, un alt drum, Via Egnatia, juca un rol aparte. Această importantă cale de comunicație pornea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ajuns să depindă de serviciile cunoscătorilor acestora în relațiile lor cu străinii. Fiind cel mai bine educați dintre popoarele balcanice și cei mai apropiați de țările europene, grecii corespundeau pe deplin acestei sarcini. Așa că ei ocupau în general postul de dragoman la toate nivelurile. În ciuda faptului că acest cuvînt înseamnă "interpret", un dragoman era de fapt mai curînd un agent sau un intermediar decît un simplu vorbitor de limbi străine. Datorită calităților lor în acest domeniu, grecii au reușit să dețină
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Fiind cel mai bine educați dintre popoarele balcanice și cei mai apropiați de țările europene, grecii corespundeau pe deplin acestei sarcini. Așa că ei ocupau în general postul de dragoman la toate nivelurile. În ciuda faptului că acest cuvînt înseamnă "interpret", un dragoman era de fapt mai curînd un agent sau un intermediar decît un simplu vorbitor de limbi străine. Datorită calităților lor în acest domeniu, grecii au reușit să dețină controlul a patru posturi importante din administrația otomană: cel de mare dragoman
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dragoman era de fapt mai curînd un agent sau un intermediar decît un simplu vorbitor de limbi străine. Datorită calităților lor în acest domeniu, grecii au reușit să dețină controlul a patru posturi importante din administrația otomană: cel de mare dragoman, care a devenit ceva apropiat de un secretar permanent al afacerilor externe, cel de dragoman al marinei, intermediarul dintre marele amiral al marinei și insulele grecești, și cel de domnitori ai provinciilor românești ale Valahiei și Moldovei. Rolul jucat de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de limbi străine. Datorită calităților lor în acest domeniu, grecii au reușit să dețină controlul a patru posturi importante din administrația otomană: cel de mare dragoman, care a devenit ceva apropiat de un secretar permanent al afacerilor externe, cel de dragoman al marinei, intermediarul dintre marele amiral al marinei și insulele grecești, și cel de domnitori ai provinciilor românești ale Valahiei și Moldovei. Rolul jucat de ei în administrarea Principatelor va fi discutat în secțiunea următoare. Vom analiza aici numai relațiile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
erau deținute aproape exclusiv de convertiți. Spre deosebire de aceștia, oficialii fanarioți își păstrau credința creștină și aveau legături strînse cu Patriarhia. Primul fanariot care a obținut un post înalt a fost Panaghiotis Nikousios, pe care Ahmed Köprülü l-a numit mare dragoman în 1669. Acest post îi aducea și importante privilegii, cum ar fi să poată purta barbă sau să călărească un cal însoțit de slujitori, care fuseseră acordate pînă atunci doar musulmanilor. Cel mai faimos om de stat fanariot, Alexandru Mavrocordat
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
post îi aducea și importante privilegii, cum ar fi să poată purta barbă sau să călărească un cal însoțit de slujitori, care fuseseră acordate pînă atunci doar musulmanilor. Cel mai faimos om de stat fanariot, Alexandru Mavrocordat, a fost mare dragoman între 1673 și 1709. Asemeni multor greci din vremea aceea, el și-a făcut studiile în Italia, la Universitatea de la Padova, unde a obținut ulterior și titlul de doctor. Avansarea lui a fost rapidă, devenind mare dragoman la vîrsta de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a fost mare dragoman între 1673 și 1709. Asemeni multor greci din vremea aceea, el și-a făcut studiile în Italia, la Universitatea de la Padova, unde a obținut ulterior și titlul de doctor. Avansarea lui a fost rapidă, devenind mare dragoman la vîrsta de treizeci și ceva de ani. Mavrocordat a fost principalul diplomat otoman la negocierile care au dus la încheierea Tratatului de la Karlowitz (Sremski Karlovci); fiul lui Ioannis a deținut o poziție similară în cadrul discuțiilor referitoare la Tratatul de la
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și mai avantajos. Dat fiind că acestea constituiau în general proprietatea membrilor familiei regale otomane, ele se aflau sub controlul așa-numitului kapudan-pașa, marele amiral al flotei otomane. Prin secolul al optsprezecelea, administrarea lor de fapt se afla în mîinile dragomanului flotei, care, după cum am menționat deja, era un grec fanariot. În schimbul anumitor servicii, cum ar fi asigurarea echipajelor corăbiilor flotei otomane, insularii erau scutiți de unele taxe și se gospodăreau singuri. Ca și pe continent, notabilii, aleși de adunările populare
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
față de străini, dar europenii occidentali nu înțelegeau nici limbile vorbite de localnici, nici metodele încheierii afacerilor, inclusiv cine trebuia mituit și cu cît. Drept urmare, întreprinzătorii străini depindeau de intermediarii otomani, care erau de obicei greci ortodocși. Acești agenți erau numiți dragomani, ca și cei aflați în slujba Porții în funcții similare. Toate tranzacțiile comerciale erau însoțite de o mare corupție, în care consulatele străine erau extrem de mult implicate. Consulii erau împuterniciți să emită documente pentru supușii otomani, cunoscute sub numele de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din Sus - Pârâul Stânjinilor - Pârâul Cerășului - Fundu Secii g. Pădurea Dosurile - Lazu Popii - Piscu Mânăstirii - Pârâul Coșului - Pârâul ăl Mare al lui Bâcan - Pârâul ăl Mic al lui Bâcan - Pârâul Mitii - Lazul Donului - Lazu lui Teucă - Lazul Neacșii - Lazu lui Dragoman - Lazu lui Andrei - La Smidă - Comanda de Vară - Steghiuța - Poiana cu Pâru Porcului h. Valea Bâlii - Cheia Bâlii - Cascada - Cheia de sub Lac - Văiuga - Turnu ăl Plecat - Vânătoarea lui Buteanu - Lăcuțu din Buteanu 2. Căi, drumuri, cursuri de apă și locuri
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
destul de lung și începe cu anul 1891: Tit Banciu, Ioan Boșcă, Gheorghe Banciu, Gheorghe Oana Vlad, Andrei Oana, Ioan Gh. Scorobeț, Ioan Stoica, Vasile Siurca, Matei Bucurenciu, Nicolae Neacșa, Ioan Oana, Matei Folea, Nicolae Banciu Nicolae Schiopu, Trandafir Dragomir, Ioan Dragoman, Ioan M. Scorobeț, Gheorghe Oran Oană, Ioan Șari, Tănase Tarcea, Laurian Scorobeț, Damaschin Șari, Constantin Tatu, Patriche Bucurenciu, Hredean Strezuț, Nicolae I. Banciu, Matei Stoica, Nicolae Schiopu, Titu Moldovan, Nicolae N. Tarcea, Iosif Gabor, Petru Tarcea, Rosalim Cânduleț, Ion Boșcă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Budac Maximilian 1 august 1908 - 10 iunie 1910 Gabor Iosif 14 iunie 1910 - 1 ianuarie 1919 Frâncu Nicolae 1 ianuarie 1919 - 15 iunie 1919 Oana George 15 iunie 1919 - 30 noiembrie 1928 Tarcea Petru 1 decembrie 1928 - 15 iunie 1929 Dragoman Matei 15 iunie 1929 - 1 octombrie 1931 Oana George 1 octombrie 1931 - 1 decembrie 1931 Iosif Gabor 1 decembrie 1931 - 31 decembrie 1938 Gurlea Ioan 1 ianuarie 1939 - 1 decembrie 1940 Dragoman Matei 1 decembrie 1944 - 1 noiembrie 1946 Pușcariu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Tarcea Petru 1 decembrie 1928 - 15 iunie 1929 Dragoman Matei 15 iunie 1929 - 1 octombrie 1931 Oana George 1 octombrie 1931 - 1 decembrie 1931 Iosif Gabor 1 decembrie 1931 - 31 decembrie 1938 Gurlea Ioan 1 ianuarie 1939 - 1 decembrie 1940 Dragoman Matei 1 decembrie 1944 - 1 noiembrie 1946 Pușcariu Ioan 1 noiembrie 1946 - 15 mai 1947 Păcurar David 15 mai 1947 - 1 noiembrie 1948 Moldovan Gheorghe 1 noiembrie 1948 - 1 iulie 1949 De la această dată, adică din momentul raionării, domnii notari
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Mărgineanu Nicolae 1980 - 1981 Teveș Iulian 1982 - 1984 Scorobeț Aurelia 1984 și în prezent În perioada 1930 - 1950 Oprea a fost iarăși separată de Streza, perioadă în care au funcționat următorii notari până la 1 noiembrie 1949: La primăria din Oprea: Dragoman Matei 1 ianuarie 1930 - 1 octombrie 1931 Oana George 1 octombrie 1931 - 5 noiembrie 1931 Iosif Gabor 5 noiembrie 1931 - 31 decembrie 1938 Gurlea Ioan 1 ianuarie 1939 - 1 decembrie 1940 Giurca Ilie 1 decembrie 1940 - 20 august 1943 Dancu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Pavel la Cârța 0,89 37 Bucurenciu Ieronim 1,42 38 Budac Onisim 0,58 39 Tarcea Traian 0,58 40 Stoica Pavel la Șomartin jugăre 4,00 41 Matei Blendea 3,00 42 Ioan S. Cânduleț 4,00 43 Dragoman Trandafir 2,00 44 Nicolae D. Folea 2,80 45 Căpățână G. Gheorghe 2,00 46 Petrache Alexandru 2,80 47 Trântor C. Matei 2,00 48 Boșcă Aurel 2,80 49 Băcan Octavian 2,00 50 Bucurenciu Constantin 2
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Notă asupra ediției Radu-Alexandru Dragoman Autorul manuscrisului publicat în volumul de față este, foarte probabil, puțin cunoscut în rândurile așa-numitului „public larg” din România, în schimb, în cadrul câmpului arheologic, numele său este știut de oricine, reprezentând una dintre personalitățile marcante din istoria disciplinei. Vladimir
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
un timp extrem de scurt și cu maximă acuratețe. Recunoștința mea se îndreaptă în egală măsură către Silvia Marinescu-Bâlcu pentru faptul că mi-a încredințat manuscrisul lui Vladimir Dumitrescu spre publicare, dar și pentru corectarea textului, precum și către mama mea, Georgeta Dragoman, pentru îndrumările privind editatea manuscrisului și pentru corecturi. De asemenea, mulțumesc Ancăi Bașotă pentru copierea în format digital a ilustrației. Nu în ultimul rând, țin să le mulțumesc foștilor deținuți Vasile Afilie și Gheorghe Gheorghiu de la Fundația Profesor George Manu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
grecisme și radicale. Avem de-a face cu o critică de exponent al păturii joase, comic bombastică, prăpăstioasă, răzbunătoare, miticistă, zeflemistă la modul bucureștean: Nu trecu câteva zile Ș-auzim de domn că vine, Unul ce a fost în treabă: Dragoman pe Marea Albă. Purtările domnului sunt descrise cu minunare sceptică de cetățean pățit și cu o suspectare ce insinuează scrântirea. Scriitorul umflă, recalcitrant la orice administrație, dând actelor domnului o grasă coloare de obstinație absurdă și țicnită. O sală de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
da plânsul neputinții Ci dă-mi Doamne noi puteri Clipa sfintelor dureri Să o trec precum părinții. POSTFAȚĂ Între marii osândiți și pătimitori ai neamului nostru: părintele Justin Pârvu, monahul Atanasie Ștefănescu, monahul Paulin Clapon, Gheorghe Jijie, Traian Popescu, Gheorghe Dragoman, Nicolae Păduraru, Gheorghe Mântulescu, Ioan Belecciu, Gelu Gheorghiu, Nicolae Roșca, am avut fericirea de a-l cunoaște și pe domnul Petru C. Baciu. Toate regimurile politice din România, precum și dictatura lui Carol al II-lea, dictatura lui Antonescu, comuniștii până în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]