1,489 matches
-
de sensibilitate și de înțelegere a trecerii noastre prin lume, raportând-o adesea la trecerea altora, crezând pentru un moment prea scurt, ca noi am fi nemuritori. Conf.Univ. Dr. Constantin DRAM Facultatea de litere Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași ---------------------------------------------------------------------------------------------- Constantin DRAM: THE MARK OF PASSAGE An interesting and well-articulated volume, from the viewpoint of poetic scopes, is presented by Walter Chiurlea and Margareta Chiurlea; the poems joined în the same book refer uș to a cogito set from the very beginning
SUB SEMNUL TRECERII de CONSTANTIN DRAM în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350759_a_352088]
-
of a book is to remind uș of the need for sensitivity and understanding of our passage through the world, often relating it to the passage of others, believing for too brief a moment, that we could be immortal. Constantin DRAM Iași, România
SUB SEMNUL TRECERII de CONSTANTIN DRAM în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350759_a_352088]
-
atât de frumos de scriitorul Eusebiu Cămilar - este dimineață omenirii, istoria sentimentelor înălțătoare, îndemnul permanent către bine și adevăr”, și ar trebui să o avem prezența mai des în viața noastră...cu toții avem nevoie de un strop de frumos, un dram de gingășie și sensibilitate și cât mai multă poezie! Dacă doriți să vizionați înregistrarea video integrală a evenimentului, vă rugăm să accesați link-ul de mai jos: http://frbcatlanta.org/index.php?nav=511 de Mara Circiu, Atlanta, Georgia
POEZIE, MUZICA SI SUFLET de MARA CIRCIU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350792_a_352121]
-
ce minune, într-o tainiță a castelului și care o înfățișa pe soția unui nobil castelan, numită Kristalla, după cum scrisese pictorul pe spatele tabloului, în urmă cu veacuri. Numai că, domnul Schwartz era un om inteligent și știa că un dram de nebunie le face pe femei mai interesante, prin urmare, își continua liniștit drumul ascultând muzica lui Brahms, cea mai potrivită cu starea sa de spirit, gândindu-se la marea serbare cu focuri de artificii pe care o organizase la
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
dezgolite-n fața morții Fărâme de iubire-n inimi ninse Azime calde coapte-n doruri mute Purtăm în noi speranțe neatinse De caravana gândurilor slute. Trudind pe metereze de destine Iluzii-aleargă-n trap de cai zănatici Ne strângem pumnii, vrem un dram de bine Purtând în palme jar de maci sălbatici ... Limassol, Cipru 17 noiembrie 2012 De ce ți-e teamă? Te-mbraci în straiele tăcerii stranii Năluci în pumnii tăi se zbat zănatic Aștepți să dea în floare iar castanii Sau te
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
să aibă răbdarea de a-l citi până la capăt, apoi să îl trimită la toți corespondenții lor. Nu vă solicit să îl însușiți, nu doresc să vă imprim o anumita atitudine, dar dacă sunteți români adevărați și mai aveți un dram de patriotism în voi, dați-l mai departe așa cum l-a scris autorul, fără a-l modifica. Fiecare va analiza textul după cum îi dictează conștiința și va ști cum să decidă votul său la alegeri. Cu respect, Pavel Corut noiembrie
PROGRAM DE PREVENIRE A GENOCIDULUI DIN ROMÂNIA de PAVEL CORUŢ în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351665_a_352994]
-
Damigeană, damigeană Bucuria mea de-plină N-ai nici merit, n-ai nici vină Când e vinul pe sprânceană Cât aș vrea eu să te iert, Bucuriile păgâne Nu mai vor ca să mâne, Impecabilul deșert Și regretele iar scurmă După dramul de noroc Să te văd plină la loc Că pe urmă, că pe urmă... Referință Bibliografică: Damigeană / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 361, Anul I, 27 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile
DAMIGEANĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351136_a_352465]
-
facă parte din bagajul de cultură generală, cu predare la capitolul Optică din liceu. Încă un motiv să cred că în școală se predau multe lucruri inutile, în dauna altora care chiar te ajută în viață. După ce am căpătat un dram de cunoștințe tehnice, următoarea etapă a fost: trebuie ne-a-pă-rat să-mi cumpăr un aparat mai bun. Ai auzit de aparate dslr? Ei bine, NU mi-am luat un dslr. Am stat și mi-am analizat prioritățile: fotografii în vacanțe, la
DORINŢE AMÂNATE de DAN NOREA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352189_a_353518]
-
conștiința netedă și cu responsabilitatea morală de a consemna Adevărul. De fapt, cea mai mare însușire a Ioanei Stuparu este aceea de a aduce lumină și bucurie în suflete, de a-și împărți monadele sufletești cu semenii ei, fără nici un dram de invidie ori răutate. Dacă ar fi să i se dea un nume, nici un altul nu i s-ar potrivi mai bine decât Împărțitoarea Luminii. De câteva crâmpeie din această Lumină de sine, ne-am bucurat și noi, de câte ori i-
DRAMATURGI CONTEMPORANI. LANSAREA CĂRŢII MINIONA -- DE IOANA STUPARU (PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356784_a_358113]
-
și categoriile sociale de la care a avut ce învăța. În fiecarezi, mii de oameni vin pe pământul făgăduinței în căutarea propriului vis american. Everybody has a dream este un stil de viață, iar dacă Dumnezeu îți mai dă și un dram de noroc, așa cum s-a întâmplat cu nea Mitică, în scurt timp spui altora povestea ta de succes. Cum a ajuns în Statele Unite? Când au hotărât să părăsească Montreal-ul renunțând la Canada în favoarea Statelor Unite, Nicole și Dumitru Sinu și-au
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
a liderului sârb și fusese prădat, la fel ca atâția alți bieți novici în ale negoțului la tarabă; cunoscuse oameni, caractere, experiențe la care nu se gândise vreodată, nici din greșeală, și încercase, strângând din dinți să răzbească spre acel dram de bine la care fiecare dintre noi visează, mai mereu. „Nici nu-mi dădusem seama câte aveam să ascult, dar mai ales, să constat, ideea generală fiind în sensul că politicul, așa cum era practicat, nu reușea să acopere nevoile unui
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
fi pretuiță, ci speculată și pedepsită, tristețea era un păcat.” Filosofia dintr-o poezie “Daca iubiți poezia sau muzica, pierderile, creșterile, curgerile, dacă vă plac geometria și rigoarea fără să vi se împietrească inima, dacă sunteți în stare de un dram de nebunie și un munte de măsură, veți întâlni filosofia”, afirma Constantin Noica. Și așa s-a întâmplat și în cazul Vavilei Popovici. Metafizica născută din uimirea în fața rânduirii acestei lumi a însemnat pentru ea un moment când și-a
„ÎN MINE, UNIVERSUL REFLECTAT” – SCRIITOAREA VAVILA POPOVICI (RALEIGH, CAROLINA DE NORD) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355653_a_356982]
-
Gheorghe Iorga (membru USR Bacău) a încercat să îl dezlege în cartea sa “Rubaiate”, de Omar Khayyam, traducere din limba persană, studiu introductiv, note și comentarii. Această carte a fost considerată de criticul Vasile Spiridon și de profesorul universitar Constantin Dram, drept “Cartea anului”. “Citind cele 805 rubaiate traduse direct din limba persană, fără furcile caudine ale rimelor căutate, ale ritmului și sensurilor asemănătoare din limba în care se traduce, lectorul are o dublă revelație: actualitatea unei poezii care, deși scrisă
GHEORGHE IORGA, RUBAIATE, TRADUCERE DIN LIMBA PERSANĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368971_a_370300]
-
de anotimp rece” (cele mai frumoase poezii), volum semnat de Forugh Farrokhzad, poet iranian, editie, traducere din limba persană, prefața, antologie critică, repere biografice, note și comentarii de Gheorghe Iorga, anul trecut, la Centrul Internațional de Cultura “George Apostu”, Constantin Dram afirma despre cele două traduceri prezentate: “Două cărti de referință, două traduceri de excepție, Gheorghe Iorga fiind apreciat ca singurul traducator autentic, fără intermediari, din limba persană, care a adus, prin traducere, atmosfera, trăirile, epocile, limba în care cei doi
GHEORGHE IORGA, RUBAIATE, TRADUCERE DIN LIMBA PERSANĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368971_a_370300]
-
moșnenilor rucăreni de a trece de la forma de stăpânire în devălmășie absolută - asupra a 35 (treizecișicinci) de munți moșteniți de la primii voievozi - la o stăpânire devălmașe, în care munții au fost repartizați pe moși, pe cete de neamuri și pe dramuri. Momentul ales în acest scop a fost ziua de 30 noiembrie (Sf.Andrei) 1797, când adunați în curtea bisericii satului, au alcătuit Ocolnița satului, eliberând Carte de moș fiecărei cete de moșneni, descendenți ai celor 54 de moși inițiali, care
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
adunați în curtea bisericii satului, au alcătuit Ocolnița satului, eliberând Carte de moș fiecărei cete de moșneni, descendenți ai celor 54 de moși inițiali, care se răscumpăraseră din rumânie în anii1633 și 1641. De acum, de la alegerea părților, reprezentate prin dramuri și funii, unii moșneni, forțați de „iuțeala vremurilor” au început să-și înstrăineze din drepturile deținute în devălmășie în munți. Înstrăinările s-au făcut mai ales de către Gheorghe Smerna, numit „neguțătorul satului”, român macedonean, care se ocupa cu aprovizionarea armatei
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
s-au mai zărit, nici lacrimile noastre, nici mâinile fluturând de rămas bun... Ducea cu el toată amărăciunea și tristețea mea, căci pierdeam din nou un diamant prețios, care strălucise în viața mea un scurt timp și-mi dăruise un dram de fericire... [i]Lișiță = pasăre călătoare de baltă, cu pene negre și cu o pată albă între ochi, având carnea comestibilă.( DEX) [ii]Ghiborț = pește de apă dulce, de 15-18 cm, cu valoare economică. Ghiborțul este un fel de biban
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
liniște, devenind măicuță într-o chilie a Mânăstirii Văratec, căreia-i donase o parte din avere. Singură, sfâșiată de durere, la numai câteva luni de la moartea lui Eminescu, în noaptea de 3/4 august 1889, înlesnindu-și zborul cu un dram de arsenic, la ora la care slujba atingea momentul legăturii cu Cerul, își înalță sufletul spre El. Vestea cutremură altarul ceresc! Bat clopote la miez de noapte, Văratecul e-n jalea morții, Sfârșită-n vorbele cu șoapte, Închide o poetă
AMPRENTA MÂNGÂIERII SPIRITUALE de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370411_a_371740]
-
Ceea ce tu n-ai făcut, Hasim. -Nu mi-a fost prea ușor mărite procurator. Bănuiam însă că arhiereul l-a luat în solda sa și îl ținea ascuns pe undeva. A fost însă foarte greu. L-am dibuit cu un dram de noroc. Eram acolo în acel han când Baraba și-a plătit masa cu acea monedă de aur. După ce a ieșit am cumpărat moneda de la hangiu. Am aflat apoi că arhiereul Caiafa l-a plătit pe tâlhar cu două monezi
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
și comentarii de Gheorghe Iorga, este, în opinia criticului Vasile Spiridon, eseist, profesor doctor, la Facultatea de Litere a Universității “Vasile Alecsandri” Bacău (care a și prezentat-o la Târgul de Carte de la București), dar și a profesorului universitar Constantin Dram, doctor în Filologie, la Facultatea de Litere a Universității “Al.I. Cuza” Iași, este, Cartea Anului.” (Deșteptarea dec. 2015) Istoria omenirii în general și cea a literaturii în special au un punct slab important: de la faptul inițial, trecând prin milenii
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
vreau trecutului viață Să-i țes din fir de gând pe anii mei, Tot încercând să cred c-a fost o ceață Doar umbra-ți strecurându-se prin ei; ...Azi plec în Sus, mă-mpart la fiecare Secundă, câte-un dram de infinit, Să mă transform în spațiu și-n mișcare Și... să mă nasc un om,...mai fericit ! Shanti Nilaya Referință Bibliografică: Un om mai fericit / Shanti Nilaya : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1490, Anul V, 29 ianuarie 2015
UN OM MAI FERICIT de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369424_a_370753]
-
2014 Toate Articolele Autorului ȘI TOTUȘI ,... S-au cățărat în vârfuri propulsați de prostie. Nu mai au nici rușine și nici nu vor să știe, Cât de mare e râul ce-l fac ei pas cu pas, Nici că un dram de minte în cap nu le-a rămas... Dar uită,derbedeii, ca durerea zvâcnește, Spre ei se v-a întoarce,ca zmeul din poveste, S-arunce buzduganul spre fața lor mârșava Căci au umplut ființe cu lacrimi și otravă... Și
SI TOTUSI... de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353493_a_354822]
-
tot pasul!), stăpâniți de relicve umane, de frământări și nedreptăți, dar optimiști, pentru că unii mai visăm la orice ne-ar face mai buni, mai drepți, mai nobili, mai frumoși, într-un cuvânt mai oameni, încercând să dăruim semenilor noștri un dram de sensibilitate spirituală, de credință, de sens vieții, ce să nască bucurii și frumusețe, în ultimă instanță speranță pentru o viață mai bună, mai demnă, și mai liniștită cu scopul mărturisit prin demersuri, inițiative și practici concrete, să eliminăm, să
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
din 11 martie 2014. ȘI TOTUȘI ,... S-au cățărat în vârfuri propulsați de prostie. Nu mai au nici rușine și nici nu vor să știe, Cât de mare e râul ce-l fac ei pas cu pas, Nici că un dram de minte în cap nu le-a rămas... Dar uită,derbedeii, ca durerea zvâcnește, Spre ei se v-a întoarce,ca zmeul din poveste, S-arunce buzduganul spre fața lor mârșava Căci au umplut ființe cu lacrimi și otravă... Și
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
2013 Citește mai mult ȘI TOTUȘI ,...S-au cățărat în vârfuri propulsați de prostie.Nu mai au nici rușine și nici nu vor să știe,Cât de mare e râul ce-l fac ei pas cu pas,Nici că un dram de minte în cap nu le-a rămas...Dar uită,derbedeii, ca durerea zvâcnește,Spre ei se v-a întoarce,ca zmeul din poveste,S-arunce buzduganul spre fața lor marsavaCaci au umplut ființe cu lacrimi și otravă...Și totuși
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]