665 matches
-
funcționar În administrația otomană cu rangul de mare dragoman și pașă cu două tuiuri, domnii foarte scurte, sistemul licitării domniilor, principalele atribuții ale domnitorului sunt cele fiscale. Sfatul Domnesc Este alcătuit din marii boieri și apoi din boieri cu dregătorii. Dregătorii: vornicul - este șeful curții domnești, logofătul - șeful cancelariei domnești, vistiernicul - șeful finanțelor, spătarul - purtătorul spadei, ținea locul domnului În luptă, postelnicul - coordona activitatea diplomatică, cele mai importante funcții Ban al Craiovei și Portar al Sucevei,, Atribuții: rol consultativ și atribuții
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
atins Unul și s-a înseninat, / pământula atins Unul și s-a liniștit, / spiritele au atins Unul și-au devenit divine, / valea a atins Unul și s-a umplut, / cele zece mii de lucruri au atins Unul/ și s-au născut / dregătorii și regele au atins Unul / și-au ajuns conducătorii Subcerescului. Unul le face pe toate să fie astfel [...].“ „Dao a născut Unul, / Unu a născut doi, / doi a născut trei, trei naște cele zece mii de lucruri.“ „Cele zece mii de lucruri
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
a dus la creșterea fiscalității; veniturile mari ale domniei nu puteau fi folosite pentru constituirea unui aparat modern ca în Occident pentru că erau îndreptate spre Istambul. pe fondul nevoii permanente de bani a domnilor fanarioți, s-a generalizat sistemul vânzării dregătoriilor: au ajuns dregători persoane care dețineau capital, dar nu aparțineau boierimii prin naștere; o ultima alegere a unui domn de către Adunarea țării a avut loc în 1730; Perioada domniilor fanariote a fost percepută într-o manieră negativă în raport cu epocile istorice
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Cancelaria de la Viena. 2.Sfatul domnesc a. Moldova și Țara Românească -era alcătuit la început din marii boieri în calitatea lor de mari proprietari de pământ, apropiați ai domnului și membri ai familiei sale, iar mai târziu din boieri cu dregătorii. -Cele mai importante atribuții ale Sfatului domnesc erau: asista pe domn la scaunul de judecată; consilia pe domn; participa la încheierea tratatelor cu puterile vecine. -actele domniei nu aveau valabilitate dacă nu exista consimțământul marilor boieri din Sfat. -principalii dregători
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
încheierea tratatelor cu puterile vecine. -actele domniei nu aveau valabilitate dacă nu exista consimțământul marilor boieri din Sfat. -principalii dregători erau: vornicul - era mai marele curții domnești având prerogative judecătorești; în timp de război era comandant al oștirii domnului; prima dregătorie atestată documentar în 1387; logofătul șeful cancelariei domnești, redacta acte și le întărea prin aplicarea pecetei domnești; vistierul gestiona veniturile domniei, adunate de visterie și răspundea de administrarea acestora (în Transilvania era folosit termenul de thesaurarius); stolnicul și paharnicul - aprovizionau
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
doua poziție în stat, după domn, era ocupată de: banul Olteniei în Țara Românească; portarul Sucevei în Moldova. -În a doua jumătate a sec. XV, odată cu întărirea autorității centrale, din Sfatul domnesc au început să fie eliminați treptat, boierii fără dregătorii. -Accentuarea dependenței față de Poarta otomană a făcut ca, de la sfârșitul sec. XVI, Sfatul domnesc să fie numit cu termenul turcesc de divan. -În timpul domniilor fanariote, numărul dregătorilor a crescut foarte mult, iar dregătoria a devenit repede principalul mijloc de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
să fie eliminați treptat, boierii fără dregătorii. -Accentuarea dependenței față de Poarta otomană a făcut ca, de la sfârșitul sec. XVI, Sfatul domnesc să fie numit cu termenul turcesc de divan. -În timpul domniilor fanariote, numărul dregătorilor a crescut foarte mult, iar dregătoria a devenit repede principalul mijloc de îmbogățire. b. Transilvania, -Sfatul era cunoscut sub numele de Consiliul princiar: o a fost subordonat principelui în vremea absolutismului; o și-a sporit puterea în momentele de declin ale puterii centrale; -În timpul dominației
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Ioan, din strămoșii Grigore și Teodor Cantemir zis Silișteanul, care a slujit sub steagul lui Hristos, sub Ștefan-Vodă, zis cel Mare. Constantin, ca stegar în armata polonă, în luptele cu Svezii, datorită unor fapte de vitejie, a fost cinstit cu dregătoria de căpitan peste o mie de ostași. Pe la 1640, capăta voie de a se întoarce în țară, cu scrisori de trecere și de laudă a credinței și virtuților sale. Datorită neliniștilor din Moldova, se duce în Țara Românească, la Grigore
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
scrisori de trecere și de laudă a credinței și virtuților sale. Datorită neliniștilor din Moldova, se duce în Țara Românească, la Grigore Ghica<footnote Ghica, Grigore Alexandru, Domn al Moldovei (1764-1767 și 1774-1777) footnote>. În slujba lui i se dă dregătoria de Ceauș Spătăresc<footnote Ceauș spătaresc, grad militar inferior, comandant al unei cete de 100 de oameni. footnote>, un ajutor de Hatman<footnote Hatman, Titlu acordat boierului însărcinat cu funcția de pârcălab și portar al Sucevei și comandant peste toate
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
domnești. Păstra cheile de la cămările unde se țineau proviziile. footnote> Bârladului. Săvârșea cu grăbire și înțelepciune orice treburi, ori ale obștii ori îndeosebi ale Domnului. Supt întâia și a doua Domnie a Ducăi-Vodă, pentru meritele lui, Duca îl cinstește cu dregătoria de Mare Clucer<footnote Vornic. Mare dregător în sfatul domnesc. Era conducător al curții domnești avand drept de judecată asupra întregului corp de curteni, precum și asupra întrgii țări. footnote>. Supt Dumitrașcu Cantacuzino, ajunge Serdar<footnote Serdar, dregător cu atribuții militare
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Otomane în favoarea Franței, ar explica, în bună măsură, decizia de a fi fost înlocuiți cu persoane a caror orientare antifranceză, deci, pacifista, era, deja, bine cunoscută. Noii numiți au fost Rasih Mustafa efendi, ca reis efendi, si Constantin Ipsilanti, în dregătoria de mare dragoman 98. De altfel, noul reis efendi s-a grăbit, chiar în primele zile după preluarea demnității, să-l asigure pe von Knobelsdorff că otomanii erau în raporturi bune cu Rusia, raporturi pe care sperau să le îmbunătățească
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Vlad Țepeș, Vlad cel Cumplit, și-l înfățișează lumii ca un monstru. Pentru ce dar? Fiindcă acest Domn, a cărui memorie trebuie reabilitată în fața națiunii, a pus în țeapă pe boieri, cei mișei și trădători, a făcut noi boieri, dând dregătorie ostașilor pentru fapte vitejești, ceea ce supăra foarte mult pe boierii cei antinaționali, și pentru că-i fu milă de soarta norodului. Până astăzi Vlad Țepeș rămâne pentru toate spiritele supraficiale, după mărturisile boierilor, un călău, un monstru, un dușman al neamului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a ținut domnia lui Caragea, și de atunci până la 1821, amândouă Principatele s-au umplut de greci ca niciodată. Marele spătar, șeful oștirilor nu se făcea niciodată din boieri români precum nici agă, nici căpitan de dorobanți, precum nici o altă dregătorie care după vechile așezăminte ale țării avea sub dânsele trupe înarmate; ci pe toți aceștia îi orânduia Domnii din grecii lor... Caimacamul Craiovei cu toată suita lui și cu toată oștirea de lângă dânsul trebuia să fie greci; zapciii plășilor, vătășeii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vechile așezăminte ale țării avea sub dânsele trupe înarmate; ci pe toți aceștia îi orânduia Domnii din grecii lor... Caimacamul Craiovei cu toată suita lui și cu toată oștirea de lângă dânsul trebuia să fie greci; zapciii plășilor, vătășeii plaiurilor, toți dregătorii cari erau sub dânșii trebuiau să fie greci și foarte rar s-ar fi putut vedea câte un român printre dânșii... Mitropolitul {EminescuOpXII 285} țării, câteșitrei episcopii, toți arhiereii, toți egumenii monăstirilor erau greci; în școalele domnești toți profesorii, mari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Am căutat să se afle de unde cad acele nevoi pe țară și am adeverit de 'mpreună cu toată țara cum toate nevoile și sărăcia este de la greci străini, cari amestecă domniile și vând țara fără de milă și, daca apucă la dregătorii, ei nu socotesc să umble după obiceiul țării, ci strică toate lucrurile cele bune și adaogă legi rele și asuprite vânzări și încă și alte slujbe le-au mărit și le-au ridicat foarte ca să-și îmbogățească casele lor, și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
încrucișării, cu cocoașă ori cu un alt ponos. Desigur că nu mai departe decât acum o sută de ani nu s-ar fi găsit vlădică român să popească vro mutră de patriot, nici Domn care să-i învrednicească cu vro dregătorie. Așa era lumea pe atunci, cuminte. Azi, în vremea drepturilor imprescriptibile ale cetățeanului, nu putem opri ca ăl mai cocoșat să fie mai mare în gardă și să ajungem de râsul chioarei. Pe zi ce merge însă istericalele bizantine se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și cu iataganele la brâu... Dintr - aceștia se compunea pe atunci toată oștirea Domnilor fanarioți. Marele spătar, șeful oștirilor, nu se făcea niciodată dintre boierii români, precum nici agă, nici capitan de dorobanți, nici capitan de lefegii, precum nici o altă dregătorie care, după vechile așezăminte ale țării, aveau sub dânsele trupe înarmate, ci pe toți aceștia 'i rânduia Domnul din grecii lui. Caimacamul Craiovei cu toată suita și cu toată oștirea trebuiau să fie greci, zapcii plășilor, vătașii plaiurilor, toți dregătorii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dregătorie care, după vechile așezăminte ale țării, aveau sub dânsele trupe înarmate, ci pe toți aceștia 'i rânduia Domnul din grecii lui. Caimacamul Craiovei cu toată suita și cu toată oștirea trebuiau să fie greci, zapcii plășilor, vătașii plaiurilor, toți dregătorii cari erau sub dânșii trebuiau să fie greci și foarte rar s-ar fi putut vedea câte un român... Mitropolitul țării, câteșitrei episcopii României, toți egumenii monastirilor erau greci; în școalele domnești profesorii - greci. Negoțul din toată țara era în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
era mai puțin înclinat. Venirea în scaunul Țării Românești a lui Alexandru Moruzi (1793) îl pune într-o înfruntare deschisă, acutizată și de dragostea ce îl lega de soția domnitorului, cu superbia și superficialitatea fanariotului, dar nu îl lipsește de dregătorii: este mare spătar și, iarăși, vistier. Retrăgându-se prudent un timp din viața Curții, dar chemat de urgență pentru a găsi o soluție ravagiilor foametei și ciumei, el impune - gest fără precedent - să se prezinte în fața înaltei adunări cu ișlicul
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
menită a păzi „cu cuviință și statornicie”- în baza unor norme extrase din condicile împărătești ale Țarigradului sau din hrisoave interne și a informațiilor furnizate de ele privind istoria, geografia, viața bisericească și politică a țării - regulile diverselor ceremonii, fixarea dregătoriilor etc. Se știe că V. obținuse și copiase prin strădania sa prețioase documente și că le păstra în „arhiviile” casei de pe Podul Mogoșoaiei (A.I. Odobescu). Astfel, Condica divanului Valahiei (Condica Văcărescului), o copie de 214 file în chirilică îi este
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
satelor Mireș ti, “Seliș tea Căscioarelor“, Radosloveș ti, Oloșei (Olășei), Ivănești și a prisăcilor. Râul Sacovăț este pomenit prima oară la 17 octombrie 1471. Dintre boierii care sunt menționați în cea dintâi stare pe care însuși domnul îi punea În dregătoriile cele mai înalte ale țării, Dimitrie Cantemir menționează în lucrarea sa “Descriptio Moldaviae“, “Carpeș tii“ . Însă vița nobilă a acestora se poate atesta documentar până la o distanță în timp echivalentă cu un mileniu. Strămoșii Carpilor se numeau înainte Bruduri și
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
entitate prestatală care și-a menținut câteva atribute identitare, inclusiv în plan instituțional și după realizarea și consolidarea unității depline a Moldovei în spațiul pontodanubiano carpato-nistrean), Ion (Iancu) Moțoc (personaj notoriu al secolului al XVI-lea, menționat de izvoare în dregătoria vorniciei încă din 1552) și, după unele cronici (cărora Hasdeu le dă credit), la instigarea acestuia, Tomșa îl înlătură de la domnie pe Despot (Ioan Iacob Heraclidul), pe care îl asediază la Suceava, ucigându-l apoi (la 6 noiembrie 1693), deși
INTERFERENȚE ISTORICE ŞI LITERARE ÎN POEMA HASDEEANĂ ŞTEFAN TOMŞA VODĂ ŞI VORNICUL ION MOȚOC ÎN PRINSOARE LA LEOPOLE (1564). In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1728]
-
sau diaconii cari primesc asupră-le slujbe sau purtări de grije civile (...) canoanele dumnezeiești și sfințite îi supun depunerii. Deci aceasta și noi întărind-o, rânduim că, DACĂ VREUNUL DIN CEI CE SE NUMĂRĂ ÎN CATALOGUL SACERDOTAL AR ÎNTREBUINȚA LUMEȘTI DREGĂTORII (...), ACELA SE SCOATE DIN CLER; căci nimeni nu poate sluji la doi domni, precum zice nemincinosul glas al lui Hristos, adevăratului Dumnezeului nostru". 4 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an III, nr. 825, 1 august 1927, p. 1, în Nae
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
făgăduinței lor, și să păzească mintea lor slobodă de fieștece turburare și zarvă lumeacă". Canonul 7 al Sinodului al IV-lea Ecumenic: "Cei ce odată în cler s-au rânduit, și monahi, am hotărât, ca nici la oaste, nici la dregătorie lumească să vie. Sau aceasta îndrăznind-o și necăindu-se ca să se întoarcă la aceasta, care pentru Dumnezeu mai-nainte o au ales, să se anatemizeze". Canonul 11, Primul și Al Doilea Sinod: Dacă vreunul dintre ei (clerici) ar întrebuința
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
să vie. Sau aceasta îndrăznind-o și necăindu-se ca să se întoarcă la aceasta, care pentru Dumnezeu mai-nainte o au ales, să se anatemizeze". Canonul 11, Primul și Al Doilea Sinod: Dacă vreunul dintre ei (clerici) ar întrebuința lumești dregătorii (...), să se izgonească din ele". Canonul 81 Apostolic: Nu se cuvine Episcopul, sau Presbiterul a se pune pe sineși în ocârmuiri publice, ci să se îndeletnicească la trebuințele bisericești. Deci ori să se supună a nu o face acesta, ori
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]