669 matches
-
mai aproape de realitate, din cauza spiritului său de ordine și de dreptate. Iar faptul că domnul știa să-și impună autoritatea ne-o arată și cazul vornicului Crasnăș, cel care a trădat la Baia, în 1467. Crasnăș apare în documente în dregătoria de ceașnic din 1458, dregătorie de mare încredere, pe care o deține până în 1460. La 12 august 1461 vin, însă, în fața domnului Husin și soția lui, Marușca, fiica lui Ion Munteanu, și se judecă pentru trei sate, Urvicoleasa, Stroinți și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
său de ordine și de dreptate. Iar faptul că domnul știa să-și impună autoritatea ne-o arată și cazul vornicului Crasnăș, cel care a trădat la Baia, în 1467. Crasnăș apare în documente în dregătoria de ceașnic din 1458, dregătorie de mare încredere, pe care o deține până în 1460. La 12 august 1461 vin, însă, în fața domnului Husin și soția lui, Marușca, fiica lui Ion Munteanu, și se judecă pentru trei sate, Urvicoleasa, Stroinți și Molnița, cu postelnicul Crasnăș și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ani de la înscăunarea lui, Ștefan cel Mare știa să facă în așa fel încât să fie respectată dreptatea. Această judecată l-a supărat pe Crasnăș și el nu mai apare în Sfatul Domnesc până la 24 aprilie 1464, când avea o dregătorie mai importantă, cea de vornic, o dregătorie care avea prin excelență sarcini militare. Judecata din 1461 a jucat un rol însemnat în viața vornicului. Acesta a așteptat un moment favorabil ca să se răzbune, iar acest moment a apărut în timpul campaniei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
știa să facă în așa fel încât să fie respectată dreptatea. Această judecată l-a supărat pe Crasnăș și el nu mai apare în Sfatul Domnesc până la 24 aprilie 1464, când avea o dregătorie mai importantă, cea de vornic, o dregătorie care avea prin excelență sarcini militare. Judecata din 1461 a jucat un rol însemnat în viața vornicului. Acesta a așteptat un moment favorabil ca să se răzbune, iar acest moment a apărut în timpul campaniei din 1467. La lupta de la Baia, Crasnăș
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
loc procese pentru stăpânirea unei moșii, fiind vorba de boieri care se judecau pentru trei sau patru sate. Am v[yut mai sus că cel care pierde procesul este Crasnăș postelnicul, adică un dregător din Sfatul Domnesc, care deține o dregătorie de taină, de poliție, cum ar fi azi, și din 1458 el figurase în Sfatul Domnesc tot într-o dregătorie de mare încredere, aceea de ceasnic (paharnic), cel care gusta din băutura domnului, să nu fie cumva otrăvită. În ciuda faptului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
yut mai sus că cel care pierde procesul este Crasnăș postelnicul, adică un dregător din Sfatul Domnesc, care deține o dregătorie de taină, de poliție, cum ar fi azi, și din 1458 el figurase în Sfatul Domnesc tot într-o dregătorie de mare încredere, aceea de ceasnic (paharnic), cel care gusta din băutura domnului, să nu fie cumva otrăvită. În ciuda faptului că era vorba de un mare boier, de un dregător însemnat, Ștefan cel Mare ia o decizie care îl defavoriza
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să nu fie cumva otrăvită. În ciuda faptului că era vorba de un mare boier, de un dregător însemnat, Ștefan cel Mare ia o decizie care îl defavoriza pe acesta. După o absență din Sfatul Domnesc, în 1464, Crasnăș apare cu dregătoria de vornic, cea mai de seamă dregătorie. La 20 octombrie 1467, Crasnăș era vornic; la Baia, în noaptea de 14/15 decembrie, domnul îi încredințează cel de-al treilea corp de oaste, care trebuia să atace Baia. Crasnăș a trădat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că era vorba de un mare boier, de un dregător însemnat, Ștefan cel Mare ia o decizie care îl defavoriza pe acesta. După o absență din Sfatul Domnesc, în 1464, Crasnăș apare cu dregătoria de vornic, cea mai de seamă dregătorie. La 20 octombrie 1467, Crasnăș era vornic; la Baia, în noaptea de 14/15 decembrie, domnul îi încredințează cel de-al treilea corp de oaste, care trebuia să atace Baia. Crasnăș a trădat și și-a pierdut capul, el și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vornicul, boier care a făcut parte din Sfatul Domnesc între 1407 și 1425. Fiii săi, Lazăr (Lazor) și Stanciu, vor face și ei parte din Sfatul Domnesc, începând din 1432. Cel de-al treilea fiu, Costea, n-a deținut nici o dregătorie. Primul document în care apar fiii lui Oană vornicul este din 28 decembrie 1428. Domnul le întărește seliștea lui Dobrin, la Humor (Homor), unde este mânăstirea lor și trei sate, sub Dumbrava Înaltă, anume: unde a fost vătăman Minco, alt
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
celor doi frați. Privilegiul acordat lui Mihul pisar, la 6 martie 1443, a fost scris de Tador grămatic așa cum vor fi scrise și privilegii din perioada următoare. La 18 februarie 1445, se dă primul privilegiu în care Mihul apare cu dregătoria de logofăt. Ascensiunea fiului popii Iuga ar putea fi pusă în legătură cu faptul că acesta a stat alături de Ștefan voievod. Se reînnoia privilegiul, prin care i se întăreau cele patru sate ale lui Ștefan Zugraf. În plus, îi dăruia “seliștea lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cumpăra de la urmașii boierului Rotâmpan, care avea uric de la Alexandru cel Bun, patru sate, ceea ce înseamnă că moșia Rotâmpăneștilor se fărâmițase prin vânzare și suntem în prezența celei mai însemnate achiziții din perioada 1473-1488. Zbearea apare în Sfatul Domnesc în dregătoria de stolnic, una de încredere, din 8 septembre 1457, va fi pârcălab de Cetatea Albă între 1466-1471 și, apoi, va figura printre primii boieri din Sfat sau chiar ca primul boier. Printre cumpărătorii unor moșii întâlnim mari boieri, încât din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în Sfatul Domnesc din 1404 până în 22 octombrie 1440. Giurgiu era fiul cel mai mic al lui Dragomir Albul, pomenit într-un document din 18 noiembrie 1393. Giurgiu a avut patru fii, Ivașcu, Stețco, Danco și Mihul Starostici (Stărostescul, după dregătoria de staroste). Ei sunt pomeniți, la 19 septembrie 1436, când depun, la Liov, jurământul de credință față de regele Vladislav al Poloniei. Genealogia familiei lui Giurgiu de la Frătăuți a făcut-o Mihai Costăchescu. Către sfârșitul secolului al XV-lea, urmașii lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care aveau uric de la Alexandru cel Bun. Un caz interesant îl reprezintă și soarta domeniului lui Neagoe logofăt. Grămatic în 1414, ispravnic de acte între 1422-1424-1425, face parte din Sfatul Domnesc, unde ocupă de multe ori primul loc; deține și dregătoria de logofăt, dregătorie în care apare pentru prima dată într-un document din 1448. Se pare că Neagoe a murit la puțină vreme după aceea, pentru că, la 2 iulie 1453, verii săi vând Mihului logofăt satul unde a fost curtea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Alexandru cel Bun. Un caz interesant îl reprezintă și soarta domeniului lui Neagoe logofăt. Grămatic în 1414, ispravnic de acte între 1422-1424-1425, face parte din Sfatul Domnesc, unde ocupă de multe ori primul loc; deține și dregătoria de logofăt, dregătorie în care apare pentru prima dată într-un document din 1448. Se pare că Neagoe a murit la puțină vreme după aceea, pentru că, la 2 iulie 1453, verii săi vând Mihului logofăt satul unde a fost curtea lui Neagoe și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui, Ion și Toader, fiii Ilcăi și de asemenea, vărului lor, Giurgiu Vulpe, lor și copiilor lor și nepoților lor”. O altă moșie care se desface este aceea a familiei Costici. Hodco Costici a făcut parte din Sfatul Domnesc, deținând dregătoria de postelnic. Va figura în Sfatul Domnesc până la 25 ianuarie 1446. Dintr-un document din 24 noiembrie 1492, stăpâni peste satul Știubeiul, care făcuse parte din domeniul lui Hodco Costici, erau 34 de nepoți ai lui Hodco și ai fratelui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scria că Alexandru cel Bun“ tocmit-au și boieri mari în sfat, de chivernisala țărâi și a pământului Moldovei”. Din documentele de până la domnia lui Ștefan cel Mare cea mai mare parte a boierilor pomeniți în Sfatul Domnesc nu au dregătorii. Prezența în Sfat se datora averii lor și, în unele documente, boierii sunt menționați împreună cu copiii lor. Componența Sfatului a evoluat în funcție de nevoile pe care le impunea guvernarea țării. Nu se poate vorbi de un Sfat Domnesc care să ilustreze
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
avut un aparat administrativ-fiscal fără de care nu puteau fi cârmuite. Nicolae Stoicescu considera și el că a existat de la început un Sfat Domnesc cu observația potrivit căreia, în secolul al XIV-lea și prima jumătate a secolului al XV-lea, “Dregătorii ocupau în general o poziție mai puțin importantă în Sfatul Domnesc decât marii boieri care nu aveau dregătorii”. Dar, așa cum remarca C. C. Giurescu, actele de cancelarie nu pomeneau și dregătoria pe care o avea un boier din Sfatul Domnesc. Lăsând
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la început un Sfat Domnesc cu observația potrivit căreia, în secolul al XIV-lea și prima jumătate a secolului al XV-lea, “Dregătorii ocupau în general o poziție mai puțin importantă în Sfatul Domnesc decât marii boieri care nu aveau dregătorii”. Dar, așa cum remarca C. C. Giurescu, actele de cancelarie nu pomeneau și dregătoria pe care o avea un boier din Sfatul Domnesc. Lăsând la o parte speculațiile în legătură cu Sfatul Domnesc în perioada fărâmițării feudale și cel din timpul centralizării, dregătoriile au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
XIV-lea și prima jumătate a secolului al XV-lea, “Dregătorii ocupau în general o poziție mai puțin importantă în Sfatul Domnesc decât marii boieri care nu aveau dregătorii”. Dar, așa cum remarca C. C. Giurescu, actele de cancelarie nu pomeneau și dregătoria pe care o avea un boier din Sfatul Domnesc. Lăsând la o parte speculațiile în legătură cu Sfatul Domnesc în perioada fărâmițării feudale și cel din timpul centralizării, dregătoriile au apărut în funcție de nevoile guvernării țării. Iar când a apărut un gospodar de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aveau dregătorii”. Dar, așa cum remarca C. C. Giurescu, actele de cancelarie nu pomeneau și dregătoria pe care o avea un boier din Sfatul Domnesc. Lăsând la o parte speculațiile în legătură cu Sfatul Domnesc în perioada fărâmițării feudale și cel din timpul centralizării, dregătoriile au apărut în funcție de nevoile guvernării țării. Iar când a apărut un gospodar de geniu, ca Ștefan cel Mare, era firesc să fie perfecționate instituțiile statului. El s-a îngrijit de la început de organizarea militară, de introducerea, mai degrabă, a unei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a obiceiului pământului era implacabilă. Odată hotărâtă o pedeapsă pentru o infracțiune, ea se aplica automat. În privilegiile acordate mânăstirilor aflăm care erau funcționarii domnești însărcinați să aplice legile. Dacă, în prima jumătate a secolului al XV-lea, boierii cu dregătorie din Sfat erau puțini, în comparație cu numărul boierilor din Sfatul Domnesc fără dregătorie, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare proporția va fi schimbată în favoarea boierilor cu dregătorie. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, numărul boierilor fără dregătorie era între 7 și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ea se aplica automat. În privilegiile acordate mânăstirilor aflăm care erau funcționarii domnești însărcinați să aplice legile. Dacă, în prima jumătate a secolului al XV-lea, boierii cu dregătorie din Sfat erau puțini, în comparație cu numărul boierilor din Sfatul Domnesc fără dregătorie, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare proporția va fi schimbată în favoarea boierilor cu dregătorie. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, numărul boierilor fără dregătorie era între 7 și 19, cei cu dregătorie erau între 3-7. În timpul domniei lui Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să aplice legile. Dacă, în prima jumătate a secolului al XV-lea, boierii cu dregătorie din Sfat erau puțini, în comparație cu numărul boierilor din Sfatul Domnesc fără dregătorie, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare proporția va fi schimbată în favoarea boierilor cu dregătorie. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, numărul boierilor fără dregătorie era între 7 și 19, cei cu dregătorie erau între 3-7. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare, din 119 membrii ai Sfatului Domnesc 27 (23%) nu aveau dregătorie, iar 92
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
XV-lea, boierii cu dregătorie din Sfat erau puțini, în comparație cu numărul boierilor din Sfatul Domnesc fără dregătorie, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare proporția va fi schimbată în favoarea boierilor cu dregătorie. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, numărul boierilor fără dregătorie era între 7 și 19, cei cu dregătorie erau între 3-7. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare, din 119 membrii ai Sfatului Domnesc 27 (23%) nu aveau dregătorie, iar 92 (77%) aveau o dregătorie. La sfârșitul secolului al XV-lea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
puțini, în comparație cu numărul boierilor din Sfatul Domnesc fără dregătorie, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare proporția va fi schimbată în favoarea boierilor cu dregătorie. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, numărul boierilor fără dregătorie era între 7 și 19, cei cu dregătorie erau între 3-7. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare, din 119 membrii ai Sfatului Domnesc 27 (23%) nu aveau dregătorie, iar 92 (77%) aveau o dregătorie. La sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, Sfatul Domnesc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]