37,362 matches
-
contemporanilor drept un reper moral. Dar poate asta și urmăresc ,forțele din adâncuri", cine știe? A mai fost aruncat pe piață cazul Eugen Uricaru, țintindu-se și compromiterea instituției pe care o reprezenta, Uniunea Scriitorilor, taxată în necunoștință de cauză drept ,fosilă a comunismului". în cazul lui Doinaș cel puțin exista acel angajament, smuls în detenție, dar la Uricaru așa ceva nu există. Din nou este însă vorba despre un scriitor care a incomodat, cel puțin, vechiul regim, pus de acesta sub
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
și rinichi, că are treisprezece copii minori și că nu mai are mult de trăit având probleme și cu materia cenușie... POȘTA ,CRONICII" Reporteră Pro Tv: Liniștiți-vă: în ziua de 13.07.2005, vă aflați, într-adevăr, pe malul drept al localității Cozmești"; nu din cauza geografiei, ci a puhoaielor... Domnul Mircea Geoană (președinte PSD). Da, cuvintele ,Nu vă uitați așa de galeș la mine", vă aparțin și i le-ați adresat doamnei Mona Muscă la emisiunea ,Zece fix", transmisă pe
De nu aveam un președinte marinar... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11510_a_12835]
-
aș vrea s-o am din naștere. Ruxandra Petrescu: Indiferența care face atât de bine uneori! 22.Cum aș vrea să mor. Stela Giurgeanu: Nu aș vrea să mor! Alex.Leo Șerban: Într-un cataclism planetar. Andrei Manolescu: În luptă dreaptă, la peste 100 de ani. Proust: Mai bun - și iubit. 23.Greșelile care-mi inspiră cea mai mare indulgență. Dan C. Mihăilescu: Cele cauzate de foame. Andrei Manolescu: Cele recunoscute. 24.Deviza mea. Andrei Gorzo: Fac și io ce pot
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
puteai să zici că nu-i adevărat... Dintr-una într-alta, ajunsesem la . Care moțăiau cu toții în front, ca Vlahuță. Domnul Sache a pus capul în pământ, și-a repezit bastonul de lemn de cireș cu un dinte de fier drept într-o foaie de arțar îngălbenită, căzută pe jos, pe care o ridică în aer, contemplând-o. Apoi, înfigând bastonul la loc, își înălță capul și făcu în văzduh un semn cu mâna cealaltă, cum ai închina un lucru sau
Rondul scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11519_a_12844]
-
Aldaya, încă de pe atunci unul dintre bărbații cei mai bogați nu numai din Barcelona, ci din toată Spania, al cărui imperiu de industrie textilă se întindea, în citadele și cartiere, de-a lungul rîurilor din întreaga Catalonie. În mîna sa dreaptă se aflau frîiele băncii și ale proprietăților teritoriale ale unei jumătăți din provincie. Mîna sa stîngă, tot în serviciu activ, trăgea sforile deputăției, ale primăriei, ale mai multor ministere, ale episcopiei și ale serviciului portuar al vămilor. În acea după-amiază
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
câteva observații-concluzii asupra nevoii de a înțelege importanța pregătirii, pentru a fi deschis pentru momentul unic, momentul de teatru, a cărui existență temporală e acum și aici - ne invită la un exercițiu comun: să ne imaginăm că ținem în mâna dreaptă o lumânare, pe care o aprindem cu bricheta din mâna stângă. În mișcare apoi, protejăm lumânarea de vânt, iar dacă s-a stins o aprindem de la cel de alături. Atenția ne e tot timpul în relația cu flacăra, ca ea
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
formă ingenioasă de prolog, doar că alunecă prea lent. Și nici măcar enervant de lent, ceea ce tot ar fi ceva...Apoi, parcă prea apare Caragiale la zi mare, cînd tocmai i se lustruia statuia (căreia-i dispare ba capul, ba mîna dreaptă, ba mîna stîngă). Se plimbă pe Hauptstraße și găsește totul la locul lui, mai puțin Teatrul Național. Altceva, în Bucureștii anului 2000, nu l-a mai surprins? Nu. Toate bune. Interesanți sînt Bărbatul și Femeia, un cuplu care vorbește tot
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
unor scene emoționante trăite în cuprinsul ei, impresia generală este de vacuitate omenească, de vid existențial umplut cu obiecte cumpărate. Nu întâmplător shopping-ul a devenit o adevărată religie. Spirala muncii și a consumului a făcut să se piardă acea "dreaptă măsură a lucrurilor", American Dream acoperă compensator o țară cenușie și istovitoare. Aceasta e percepția lui Radu Pavel Gheo și nu intenționez să i-o schimb. Două săptămâni turistice petrecute în New York nu se compară cu un an de muncă
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
de înțeles, ea sună cu totul aberant când vine vorba de televiziunile publice. Adică de entitățile finanțate de stat tocmai pentru a compensa ceva din "sălbăticia" pieței, din goana după profit a patronilor ce lăsă neacoperite zone considerate de societate drept importante: educația, cultura și celelalte elemente sensibile ale civilizației. Fără îndoială, o televiziune publică nu poate evita concurența cu zona privatului. Numai că ea trebuie să fie o concurență plină de imaginație, nu una de imitare servilă, așa cum se întâmplă
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
Beniuc; cu Stancu, dar și cu Chișinevschi; cu regii României, dar și cu tătucu' Stalin. Sîntem la vîrsta cînd n-avem ce să mai pierdem, domnule }ugui. Rămînem în posteritate - dacă vom rămîne și buni, și răi, frumoși și urîți, drepți și strîmbi, oameni între oameni, nevoiți să trăiască sub apăsarea unor vremuri îngrozitoare. Dacă în aceste împrejurări ați făcut mai mult pentru Arghezi și alții ca el, încă o dată: cinste domniei tale. Nimeni nu vă obligă să vă apărați însă
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
dădea seama că devenise indescifrabil pentru contemporani. Se pare însă că, în fond, nu era deloc prea dornic de a-și lăsa, dezlegată, enigma-i... Adrian Marino a suferit multe în viață: peregrinări de la Iași la București, prin închisori (pentru drepte cauze), domiciliu obligatoriu în Bărăgan și, în sfîrșit, la Cluj. Doamna Lidia Bote i-a însoțit, cu infinit devotament și iubire, suferințele publice, politice și chiar literare. Am putea oare să-i cunoaștem originile familiale? Altă întrebare fără sigur răspuns
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
genii, întrucât cunoaște toate intimitățile stăpânului; și-i face pantofii, îi lustruiește, și-l perie, îi îmbracă hainele scumpe, să vază cum e... Sau (dacă e vorba de un valet lucrând în câmpul literelor)... răstoarnă oala de noapte a stăpânului drept în capul nesuferitului, în trecere, cu o decizie a lui, slugarnică, strict personală, cu toate că ceilalți doi sunt, în fond, buni amici.
Scribul egiptean by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11699_a_13024]
-
glass"). Așa cum sugeram, începuturile sale, chiar haotice, cum le definea el, stau (ciudat!) sub semnul marelui modernism (High Modernism) barbian. Versuri ca: "Orbită, O! nemijlocită cale/Cerc din avale pe cer amonte/Încântătoare clocitoare" sau "Fă un cuib cu trepte drepte! / Fă cosciug coclit în verde/Fă o lună putrezită, prăfuită, preacurvită" ne readuc în lumea unui joc secund recitit printr-o poetică "în-cânt-tătoare". Această tendință, deloc epigonică, de scrutare și dezmembrare semantică (regăsibilă în registrul sculptural) este un mod de
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
o tragedie dintr-o întîmplare care în mod obișnuit nu se plătea cu astfel de preț. Acest lucru o și înalță, dar în același timp o și coboară, atît în raport cu personajele care se chinuie să redobîndească pe o cale mai dreaptă armonia pierdută, dar mai ales față de cele a căror soartă e determinată de obligația de a răspunde unor exigențe morale de semn contrar. Ceea ce o salvează e suferința de neimaginat cu care își ispășește pedeapsa."... Patima Medeei... Pe scenă este
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
prin plăcere, întărim și mai mult zapisul aceleia împotriva noastră, neputând ajunge la o plăcere eliberată de durere și de osteneli 26. Din scrierile patristice aflăm că imboldul trupesc a fost lăsat de Ziditorul spre nașterea de prunci, căci judecata dreaptă cu privire la împreunare trebuie să vadă scopul ei în nașterea de prunci. Deci cel ce urmărește plăcerea greșește în judecată, socotind ceea ce nu e bine, ca bine. Așadar, unul ca acesta face rea întrebuințare (abuzează) de femeie, împreunându-se cu ea27
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
care precede unirea intimă (și pe care bărbații dinaintea lui Tobie nu o săvârșiseră încă din prima noapte) arată clar necesitatea de a fi unit spiritual, de a fi renăscut împreună din Duhul Sfânt, pentru a dobândi o relație intimă dreaptă, care să depășească nivelul simplelor pofte trupești. Tobie și soția lui așteaptă să fie uniți spiritual, înainte de a se cunoaște trupește, prin rugăciune și prin har. Trupul nu 29 Tertulian, Despre suflet, XXVII, 4, trad. Prof. Nicolae Chițescu, Eliodor Constantinescu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
steag în centrul Bucureștiului în ziua Victoriei... - Ce înseamnă, în Suedia de astăzi, că sunteți "de stânga"? Pe fondul istoric amintit, cuvântul ăsta, la noi, nu are cea mai bună reputație. Credeți oare că este imposibil să fii bun, generos, drept, grijuliu cu soarta celor sărmani, apărător de minorități etc. fiind "de dreapta"? Sau, invers, că cei "de stânga" nu pot fi corupți, răi, profitori, demagogi etc? - Da, am observat că unii prieteni sau diverse cunoștințe de-ale mele care s-
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
avem în Suedia, așa că libertățile de bază necesare oricărui sistem politic n-au reprezentat niciodată o problemă în dezbaterile noastre. Astfel că, din această perspectivă, da, cred că este aproape imposibil pentru un om de dreapta "să fie bun, generos, drept, grijuliu cu soarta celor sărmani" și celelalte lucruri despre care vorbeați. Și chiar dacă partizanii stângii, așa cum spuneați, ar putea să fie corupți și cruzi, este mai puțin probabil ca ei să fie așa, de vreme ce un astfel de comportament este mai
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
duelului judiciar", dar nu cu arme, ci prin "luptă/trîntă voinicească". Cînd în basme sau balade eroii au de ales să se înfrunte "în săbii", "în puști" sau "în luptă", opțiunea este întotdeauna aceeași: "Ba în luptă, că-i mai dreaptă!". Dimitrie Cantemir Într-un capitol din Descriptio Moldaviae, cel privind "năravurile moldovenilor", Dimitrie Cantemir spunea că "vorba duel încă nu le este cunoscută". Deci, nu numai practica duelului nu era cunoscută în Moldova începutului de secol XVIII, dar nici măcar termenul
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Mircea Mihăieș Urât lucru să ataci pe la spate, după ce ai fost învins, pe cel care te-a doborât în luptă dreaptă! Efectul e jalnic, iar imaginea deplorabilă: pari un cățel neputincios care-și înfige colții în manșeta trecătorilor. Cam așa arată Adrian Năstase, omul scos pe tușă de Traian Băsescu. Fostul campion epistolar al României a renunțat, pe moment, la moda
Ciupitura, avantajul, tunul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11782_a_13107]
-
Ion Igna A trecut un an de la deschiderea primei mari expoziții Brâncuși în Marea Britanie, la Galeriile Tate Modern. Vizitatorii londonezi și turiști cu aplecare spre arta din toată lumea străbat spațiile imensei galerii de pe malul drept al Tamisei în căutarea a ceea ce este mai nou și mai valoros în artele moderne. Este cel mai vizitat muzeu de artă din lume, cu 5.250.000 de vizitatori în anul 2000, ceea ce inseamnă mai mult decât dublul unor
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
îl vedem pe Iago care ascultă, cînd, din nou el, îl plasează pe Otello pentru a-l înșela grație relației înscenate între Cassio (Jonas Kaufmann) și Desdemona. Iago, aici, poartă, soluție neașteptată, o mănușă ce-i ascunde în permanență mîna dreaptă. Și astfel noi îi percepem corpul ca „însemnat”, corp de monstru ce-l evocă pe Richard III ce, invalid, vrea să-și ia revanșa contra corpurilor sănătoase. Ceea ce mă fascinează e acest Iago cu mîna ciuntă, uscată, ofilită, mîna ce
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
ignora aportul lui Croh, în acele momente când semnele rezistenței culturale nu puteau să se manifeste decât în mod timorat, înseamnă a nu vedea rolul pe care criticul l-a jucat realmente în viața noastră literară.” Cu același respect al dreptei judecăți, expurgată de orice infiltrări ale umorilor negre, sunt conturate ferm și memorabil și efigiile unor George Ivașcu sau Geo Bogza, cel cu „mersul lui de inginer hotarnic șcareț măsura parcă latifundii literare proprii.” În general, caracterizările conclusive ale lui
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
evenimente, de răsuciri social-politice, prevestitoare aproape întotdeauna ale răului. Demarând analiza, făgăduisem totodată să completez paralela trasată. De o parte era versantul examinat, cel al lui Cioran și Eliade, care au derapat într-o fază sub influența ideilor de extremă dreaptă, ostile democrației și toleranței. Pe de altă parte, pe versantul celălalt, abia schițat se contura itinerarul lui Sartre și Aragon, deturnat sub presiunea unei doctrine de extremă stângă, un dogmatism milităros și sufocant. Exempele s-ar fi putut lesne înmulți
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
iarăși urcîndu-și scara nevăzută/ tiptilii îngeri în faptul nopții m-au ajuns/ purtîndu-mi luminoasa lor osîndă” (Scara). Așezat între bine și rău, în preajma demonilor, îngerul “pînditor” certifică aci un mediu confuz din care “întunericul”, “umbra”, “pierzania” n-au dispărut. Orientarea dreptei conștiințe e anevoioasă: “pe-o creastă de nour întunecat/ în miezul pînditor al semnelor/ între bine și rău/ îngerul stă să strige// demoni pîrdalnici mă împresoară/ cu foșniri pieritoare// noaptea se îndesește/ în sinea sa fără capăt/ de nu i
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]