658 matches
-
pătrundere a atacantului, va executa o Întoarcere cu pași succesivi În acea direcție, ajungând să alerge cu fața spre poarta proprie, paralel cu atacantul. Scoaterea mingii din dribling se realizează introducând mâna din partea adversarului sub mâna cu care acesta execută driblingul și va avea șansa să atingă primul mingea sau să Împiedice prinderea mingii de către adversar; * scoaterea mingii prin atac din spate: se execută În anumite situații, când atacantul a fost nevoit să se Întoarcă cu spatele spre apărător sau când
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În mod Întâmplător, există o dispunere În teren care să favorizeze acțiunea de acest gen. În momentul În care mingea este Împinsă În sol, apărătorul introduce mâna pe traiectoria mingii, care revine din sol. Obs.: mingea poate fi preluată din dribling, prinsă sau deviată către un coechipier. b. scoaterea mingii din ținere echilibrată: În momentul În care atacantul are intenția de a pasa sau de a arunca la poartă și ține mingea echilibrată, apărătorul aflat lateral sau În spate va deposeda
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de risc, pentru că În caz de nereușită, atacantul va dobândi evident o poziție avantajoasă. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex. 1. Jucătorii sunt răspândiți pe tot terenul sau pe jumătate de teren, fiecare cu o minge În mână. Se execută dribling cu deplasare, un apărător Încercând scoaterea mingii din dribling, fără a lovi mâna jucătorului (fig. nr. 85). Obs.: se impune o viteză mare de deplasare În executarea driblingului, fără a depăși Însă spațiul fixat; atenție asupra protecției mingii. Ex. 2
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
dobândi evident o poziție avantajoasă. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex. 1. Jucătorii sunt răspândiți pe tot terenul sau pe jumătate de teren, fiecare cu o minge În mână. Se execută dribling cu deplasare, un apărător Încercând scoaterea mingii din dribling, fără a lovi mâna jucătorului (fig. nr. 85). Obs.: se impune o viteză mare de deplasare În executarea driblingului, fără a depăși Însă spațiul fixat; atenție asupra protecției mingii. Ex. 2. Jucătorii sunt dispuși În formație de suveică simplă, cu
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pe jumătate de teren, fiecare cu o minge În mână. Se execută dribling cu deplasare, un apărător Încercând scoaterea mingii din dribling, fără a lovi mâna jucătorului (fig. nr. 85). Obs.: se impune o viteză mare de deplasare În executarea driblingului, fără a depăși Însă spațiul fixat; atenție asupra protecției mingii. Ex. 2. Jucătorii sunt dispuși În formație de suveică simplă, cu un apărător la mijloc. Se Încearcă scoaterea mingii din dribling, prin atacare din față (fig. nr. 86). Ex. 3
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
se impune o viteză mare de deplasare În executarea driblingului, fără a depăși Însă spațiul fixat; atenție asupra protecției mingii. Ex. 2. Jucătorii sunt dispuși În formație de suveică simplă, cu un apărător la mijloc. Se Încearcă scoaterea mingii din dribling, prin atacare din față (fig. nr. 86). Ex. 3. Jucătorii sunt plasați pe cele două extreme: atacanți și apărători. Atacanții execută dribling, paralel cu semicercul, iar apărătorii se deplasează lateral, Încercând să scoată mingea din dribling (fig. nr. 87). Ex.
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Jucătorii sunt dispuși În formație de suveică simplă, cu un apărător la mijloc. Se Încearcă scoaterea mingii din dribling, prin atacare din față (fig. nr. 86). Ex. 3. Jucătorii sunt plasați pe cele două extreme: atacanți și apărători. Atacanții execută dribling, paralel cu semicercul, iar apărătorii se deplasează lateral, Încercând să scoată mingea din dribling (fig. nr. 87). Ex. 4. Jucătorii sunt dispuși pe două șiruri paralele: atacanți și apărători. Atacanții execută dribling pe distanța de 15-20 m, dus-Întors, utilizând ambele
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Încearcă scoaterea mingii din dribling, prin atacare din față (fig. nr. 86). Ex. 3. Jucătorii sunt plasați pe cele două extreme: atacanți și apărători. Atacanții execută dribling, paralel cu semicercul, iar apărătorii se deplasează lateral, Încercând să scoată mingea din dribling (fig. nr. 87). Ex. 4. Jucătorii sunt dispuși pe două șiruri paralele: atacanți și apărători. Atacanții execută dribling pe distanța de 15-20 m, dus-Întors, utilizând ambele mâini; apărătorii urmăresc atacanții În deplasarea lor și Încearcă să scoată mingea din dribling
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
cele două extreme: atacanți și apărători. Atacanții execută dribling, paralel cu semicercul, iar apărătorii se deplasează lateral, Încercând să scoată mingea din dribling (fig. nr. 87). Ex. 4. Jucătorii sunt dispuși pe două șiruri paralele: atacanți și apărători. Atacanții execută dribling pe distanța de 15-20 m, dus-Întors, utilizând ambele mâini; apărătorii urmăresc atacanții În deplasarea lor și Încearcă să scoată mingea din dribling (fig. nr. 88). Ex. 5. Jucătorii sunt dispuși pe semicercul de 6 m apărătorii și pe semicercul de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
dribling (fig. nr. 87). Ex. 4. Jucătorii sunt dispuși pe două șiruri paralele: atacanți și apărători. Atacanții execută dribling pe distanța de 15-20 m, dus-Întors, utilizând ambele mâini; apărătorii urmăresc atacanții În deplasarea lor și Încearcă să scoată mingea din dribling (fig. nr. 88). Ex. 5. Jucătorii sunt dispuși pe semicercul de 6 m apărătorii și pe semicercul de 9 m atacanți. Se vor efectua pase succesive, după pătrundere spre poartă; apărătorii se vor deplasa În poziție fundamentală, atacându-și adversarii
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
intermediarul demarcat oblic stânga sau dreapta. Ex. 10. După ce portarul "A" recuperează mingea aruncată În semicerc, va lansa jucătorul 2 pe poziția extremei stângi, care ia startul de pe linia de fund a terenului; primind mingea, jucătorul Își continuă deplasarea În dribling și aruncă la poartă din săritură. Exercițiul este continuat În mod identic de către portarul "B", care, după recuperarea mingii, va lansa jucătorul 1 de pe poziția extremei drepte. Acest exercițiu se poate realiza și sub formă de Întrecere Între cei doi
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
faze: analiza situației și anticiparea tuturor posibilităților; efectuarea fentei; sesizarea reacției adversarului și eventual corectarea planului; efectuarea depășirii propriu-zise; finalizarea acțiunii individuale. Ca mijloace de bază folosite În cadrul depășirii, vom reține următoarele: gândirea tactică, procedeele tehnice (schimbări de direcție, fente, dribling, aruncare la poartă), calitățile motrice (viteza de reacție, de execuție și de deplasare, Îndemânarea, forța), cât și creativitatea, curajul și hotărârea. Cele mai frecvente depășiri se efectuează În relația directă cu un apărător care se repliază sau care iese din
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
bine plasat. Indicații metodice pentru fentele de aruncare la poartă și a depășirilor: Piciorul drept se duce Înainte; Piciorul stâng se duce În lateral Înainte; Mișcarea de fentă se Începe cu brațul ridicat; Mingea se va pasa, se va executa dribling sau se va arunca la poartă; Mingea va fi protejată de adversar cu ajutorul corpului. Indicații metodice pentru fentele de corp: Mingea se va prinde În schimbare de direcție; Mingea se va prinde la nivelul pieptului; Trunchiul se va Înclina ușor
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
După un număr de repetări, se inversează rolurile Între atacanți și apărători (fig. nr. 99). Ex. 2. Depășire efectuată de un atacant În fața unui apărător (semiactiv și apoi activ), precedată de pasă de la un alt jucător sau după executarea unui dribling (fig. nr. 100). Ex. 3. Contraatac direct cu un vârf, depășire și aruncare la poartă (fig. nr. 101). Ex. 4. Rezolvarea relației 1-1 (un apărător contra unui atacant), prin efectuarea unei depășiri la nivelul diferitelor posturi și aruncare la poartă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Acțiuni tactice individuale: marcajul, lansarea cu adversarul, intercepția și urmărirea mingilor. a. Marcajul Marcajul este acțiunea de bază a tacticii individuale, prin care apărătorul supraveghează acțiunile atacantului, Îl Împiedică În mod regulamentar să prindă mingea, să o paseze, să efectueze dribling sau să arunce la poartă. Obs.: pentru un marcaj eficient, apărătorul va utiliza foarte mult plasamentul și deplasarea În teren. După modalitatea de efectuare, marcajul adversarului poate fi de trei tipuri: marcaj strâns; marcaj de supraveghere; marcaj de intercepție. b
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
desfășurat pe tot terenul de handbal, cu două echipe egale numeric. Jucătorii unei echipe pasează Între ei, iar ceilalți Încearcă să atingă pe jucătorul care are mingea. Scopul jocului este de a transporta mingea În viteză (prin pase scurte și dribling) și de a puncta, așezând mingea În spatele liniei de fund a porții adverse. Dacă jucătorul cu mingea a fost atins, aceasta intră În posesia celeilalte echipe. La fel ca la jocul anterior, regulile pot fi simplificate sau pot fi cele
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
semiactivi). Ex. 3. Doi atacanți contra unui apărător, pe lungimea terenului. Se formează grupe de trei jucători, doi atacanți, un apărător, rolul de apărător schimbându se după fiecare execuție. Portarul pasează unuia din jucătorii nemarcați, care se va deplasa În dribling spre poarta adversă. Dacă acesta este atacat de apărător, el va pasa la coechipierul rămas liber, urmând ca acesta să arunce la poartă. Dacă apărătorul nu Îl atacă pe cel cu mingea, el va finaliza (fig. nr. 102). Ex. 4
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
-l facă disponibil să ia parte la joc prin recepționarea unei pase lungi; * degajarea mingii de către portar sau de către intermediar; * prinderea mingii venite din spate, din alergare În viteză; * pase efectuate din alergare În viteză, pase În lateral, oblic-Înainte, oblicînapoi; * driblingul simplu și multiplu, În linie dreaptă și cu schimbări de direcție; * aruncarea la poartă din săritură și din alergare; * aruncarea la poartă cu boltă peste portar; * ocuparea postului În atac. Modele și structuri de exerciții pentru Învățare și consolidare Pentru
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
1. Jucătorii sunt Împărțiți În două grupe, A și B, așezate pe cele două extreme ale terenului; În spațiul de poartă este așezat câte un portar. La semnal, primul jucător din șirul A aleargă pe marginea terenului, primește mingea, execută dribling În viteză, pasează portarului din partea opusă și trece la coada șirului; În momentul În care portarul a prins mingea, primul jucător din șirul B execută același lucru. Recomandări: Alergarea și driblingul se vor efectua pe marginea terenului; pasele la portari
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
șirul A aleargă pe marginea terenului, primește mingea, execută dribling În viteză, pasează portarului din partea opusă și trece la coada șirului; În momentul În care portarul a prins mingea, primul jucător din șirul B execută același lucru. Recomandări: Alergarea și driblingul se vor efectua pe marginea terenului; pasele la portari se vor executa din alergare sau din săritură; portarul trebuie să transmită mingea foarte rapid (fig. nr 123). Ex. 2. Jucătorii sunt Împărțiți În două grupe, plasate pe cele două extreme
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
trebuie să transmită mingea foarte rapid (fig. nr 123). Ex. 2. Jucătorii sunt Împărțiți În două grupe, plasate pe cele două extreme: primul jucător pasează portarului, aleargă În viteză pe marginea terenului, reprimește mingea În apropierea liniei de centru, execută dribling și aruncă la poartă, după care o recuperează și se așează ÎÎn colțul opus. După ce toți jucătorii au parcurs traseul, exercițiul se reia din partea opusă. Recomandări: aruncarea se va efectua din alergare sau din săritură (fig. nr. 124). Ex. 3
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Recomandări: Se va urmări plecarea anticipată, startul rapid și prinderea mingii venite din spate (fig. nr. 125). Ex. 4. Jucătorii sunt dispuși În șir câte unul, iar lateral se așează un apărător. La semnal, portarul pasează jucătorului 1, care execută dribling până În apropierea semicercului de 9m din partea opusă, transmite mingea portarului și devine apărător semiactiv; după ce atacantul a pasat portarului, apărătorul se așează la coada șirului, iar jucătorul din șirul opus este lansat pe contraatac, executând același lucru. Recomandări: Driblingul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
dribling până În apropierea semicercului de 9m din partea opusă, transmite mingea portarului și devine apărător semiactiv; după ce atacantul a pasat portarului, apărătorul se așează la coada șirului, iar jucătorul din șirul opus este lansat pe contraatac, executând același lucru. Recomandări: Driblingul trebuie să fie executat Înalt, iar pasa la portar va fi dată din alergare sau din săritură (fig. nr. 126). 2. Faza a II-a: contraatacul susținut Contraatacul susținut constituie faza a II-a a atacului, apelându-se la el
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
sincronizează deplasările și folosesc trei, patru pase În adâncime, urmând ca finalizarea să se efectueze de către unul din jucătorii de la 9m sau după infiltrările vârfurilor la semicerc. O altă modalitate mai nouă de realizare a fazei a II-a este driblingul multiplu prelungit, executat În mare viteză de unul din jucătorii din linia a doua care și finalizează. În general, În literatura de specialitate, Între contraatacul individual, realizat de un jucător prin câștigarea mingii sau lansat, printr-o pasă lungă de la
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
grea, În cazul În care, În jumătatea de teren din apărare rămân apărători, care acționează ofensiv cu scopul principal de a Întrerupe desfășurarea contraatacului. Astfel trebuie ținut cont, că transportul mingii se realizează mai rapid prin pase decât prin folosirea driblingului. Driblingul va fi utilizat numai În situații limită. Pasarea rapidă și variabilă a mingii În faza de transport (a mingii) Îngreunează sarcina apărătorilor. Dacă În faza de desfășurare a contraatacului traseele mingii și ale jucătorilor sunt destul de clare, În această
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]