386 matches
-
Într-un hrisov din 26 aprilie 1658, sunt menționate viile de pe dealul Dric: „Io Ghiorghie Ghica Voevod ..., datam cartia domnii mele, alui nostru credincios și cinstit boiariu Racoviț Cehan logofătul cel mare ..., a ținia și a opri nește vii în dric de la Huși (subl. ns.), care vii au fost a lui Alexandru paharnicul și li-au fost cumpărat împreună cu giupăneasa lui cu Safta ce-a fost fata dumisale logofătului Răcoviț”. Un Orăș, hatman avea vii la Huși, tot „la Dric”, după cum
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în dric de la Huși (subl. ns.), care vii au fost a lui Alexandru paharnicul și li-au fost cumpărat împreună cu giupăneasa lui cu Safta ce-a fost fata dumisale logofătului Răcoviț”. Un Orăș, hatman avea vii la Huși, tot „la Dric”, după cum e pomenit într-un alt document, din 8 aprilie 1669. Cultura viței-de-vie a avut un rol important în apariția și dezvoltarea târgului Huși. În secolele XVI-XVII, acesta se afla pe locul al treilea, în rândul orașelor cu podgorii, după
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
avea loc săptămânal, de obicei joia, cu o mare afluență de oameni. Prin jalba obștei târgului Huși adresată domniei la 2 august 1851, se solicita schimbarea zilei de iarmaroc, în ziua de 14 septembrie, de Ziua Crucii, pe platoul numit Dric, în afara orașului, pe imașul târgoveților, „pentru a putea înflori negoțul”. Prin cererea din 28 august 1861, Mihail Kogălniceanu s-a adresat Ministerului de Finanțe, solicitând aprobare pentru înființarea târgușorului Drânceni pe moșia Râpile, ocolul Podoleni, din ținutul Fălciu, cu „zile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de infecțiuni”. Autoritățile locale erau îngrijorate de faptul că nici „serviciul de incendiu” (pompieri) nu era dotat suficient: avea „5 cai plini de rapân și slabi” (subl. ns.), nouă sacale vechi, două „care de goană”, din care unul servea ca dric funebru, o trăsură, o pompă mare pentru incendiu, hamuri, felinare, mantale pentru morți, pături și saltele, toate în cea mai mare parte degradate. Problema apei potabile era una din cele mai importante probleme locale. Apa la Huși era insuficientă și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cea mai bună calitate: laptele, atât de util pentru sănătatea oamenilor, zarzavaturile, rod al muncii grele și migăloase a grădinarilor, podgorenii și pomicultorii cu diverse varietăți de struguri și fructe. Renumite erau plantațiile de vii întinse, care începeau din dealul Dric și se terminau tocmai în dealurile Dobrina și Epureni. Stema județului Fălciu scoate în evidență viticultura ca ocupație străveche a populației. Pe un scut roșu se află o clopotniță de argint cu poarta și ferestrele deschise, având stema Moldovei sub
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
erau organizate în Huși Ziua laptelui și Săptămâna fructelor (14-21 septembrie). Se comercializau produse agricole, vin, struguri, fructe, lână, brânzeturi, vite, cai, oi. În fiecare an erau organizate târguri (iarmarocul): în Huși, la 14 septembrie, la marginea orașului, pe platoul Dric, în Fălciu la 24 iunie, în Vutcani la 15 august, în Hoceni la 14 octombrie, în Băsești la 23 iunie și în Răducăneni la 29 august. În cuprinsul județului funcționau nouă bănci (Banca Națională a României, Banca Agricolă, Banca Fălciului, Banca Comerțului, Banca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fusese luat de colonelul Cleve, șeful aprovizionării, și [acesta] plecase la Ploiești incognito însoțit de o damă! Rămăsesem fără automobile, fără nici un mijloc de transport, căci au rechiziționat vehiculele chiar pe drum, deshămând caii și pornind cu hățurile în mână; dricurile au rămas cu morții pe stradă. Foarte obraznici și trufași, ne-au trimis 45 de soldați bolnavi la spital. I-am instalat în două săli de jos cam întunecoase, cu totul izolați de răniții români. Îndată am reclamat prin Crucea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu bine, cilibi 8 aga9! Erau toasturile care se încrucișau întruna, întovărășite de cele mai pipărate glume la adresa căftănitorului nostru. Afară, luminație, focuri bengale, muzici, transparente 10 cu portretul lui Vogoride și norod, de nu puteai răzbate cu sufletul. În dricul 11 entuziasmului de comandă ce se manifesta pe strade, ieșirăm și noi de la banchet, numai buni pentru asemenea demonstrațiuni, și ne îndreptarăm spre primărie, unde pe un cogemite transparent luminat, se vedea zugrăvită o caricatură omenească sub care era scris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
evocat Însemnătatea viitoare a radiofoniei În rela țiile dintre popoare. Iar În era tuturor recordurilor de viteză ale acestui secol, de marajul nostru spre căile eternității cu furgonul automobil a lăsat În urmă - ce mai veselă amintire! - circul ambulant cu dricul tras de șase cai În valtrapuri lungi și negre, cioclii hilari În brandenburguri și bicorni de ambasadori, coliva de nisip răsturnată, la sfârșitul reprezentației, În șanțul din poarta ci mitirului. Gustul sau Înțelegerea contemporanilor mei - din această primă jumătate de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bună, ci fusese ucis, ca partizan! Și ipoteza aceasta era pentru Vlad bulversantă și neverosimilă. Victor partizan: de unde până unde?! Vlad a constatat oarecum mirat că nu e în stare să verse nici o lacrimă. Atunci când mergea abătut alături de mama în urma dricului, își dădea seama că de fapt nu simte durerea, e incapabil să simtă durerea. Mintea îi era complet ocupată cu altceva: găsise în sfârșit o metaforă excepțională, cu care putea să încheie poemul acela fluviu, și o tot repeta în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
zvonuri, două surse de otrăvire, două povești halucinante, neavând nicio bază reală și nefiind niciodată dovedite, probate cu martori. Se afirma, spre exemplu, că mare parte din leșurile cărate cu traista aia mare ce îndeplinea funcția de car mortuar sau dric erau o sursă permanentă de alimentație pentru această colcăială de suflete pervertite, viețuind la limita și în exteriorul comunității omenești. Cadavre de porci, purcei, vaci, viței, orătănii de tot felul, absolut totul era trecut fără nicio discriminare în meniul acestor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
4, vindicativ foarte: „Cere cu stăruință grabnica judecare și exemplara condamnare a tuturor criminalilor, oricare ar fi, ori cât de mulți ar fi și oriunde s’ar afla, vinovați de masacrarea evreilor dela Iași, trenurile morții, Stânca Roznovanu și platoul Dric Huși”. Dacă vreunui oficial român i-ar fi trecut prin minte să urmeze cuvânt cu cuvânt fraza de mai sus, atunci ar fi avut mult de furcă cu arestarea soldaților germani participanți la pogrom, dacă vor mai fi trăit la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
șobolan. Casa cea roșie are un turn înalt, țuguiat. Ochiurile ferestrelor de pe cei patru pereți ai turnului sunt corespunzătoare unul altuia, încât prin turn se vede dintr-o parte în cealaltă, ca și cum turnul ar fi transparent; pare mai degrabă un dric cu geamuri mari. Deasupra turnului se ridică un acoperiș ascuțit care, se vede, a fost tot de tablă. Este atât de nepotrivit acest coif încât ar fi comic, dar pe această casă este îngrozitor de ciudat; ca și cum unui mort i s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
aur. Publicul mergea să vadă la "Manej" minunile înaltei școli "spaniole"77 săvîrșite de călăreți în ținută asemănătoare cu a Cadrului negru de la Saumur 78, pe faimoșii cai de curse lipițani 79. Se știa că într-o remiză specială, un dric cu 12 cai, cu valtrapuri de doliu, așteptau gata oricînd să primească trupul neînsuflețit al lui Franz Iosif. Marele Maestru bucătar, contele de Bellegarde Oberküchenmeister avea mai degrabă sarcina unui cronometror de la Jocurile Olimpice: împăratul, prin firea sa, nu era un
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
școlare cu colegii de internat, Presnel, Tuflic, Poriu-Împărat, Scormolici și Beșleagă, cu câinele Bălan ce pune labele în pieptul stăpânului și-l linge pe obraz și sfâșie anteriile țiganilor, cu trăsura ce ia pe copil în vacanță, o "nadiceancă pe dricuri care scutura de minune, cu roțile galbene, coșul verde și capra neagră atârnată în curele". Descrierea casei lui Talpan unde poposește băiatul e gogoliană. De acum apar și bătrânii automatizați într-un singur tabiet sau idee fixă, boierii vegetabili, cuconii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sunet dureros! Și degetele-i albe pe clapele sonore Se-nmlădiau alene, în ochii mei privind - Erau în miez de noapte târzii și tainici ore... Parcă simțeam pe Weber lângă clavir murind!... * Și-am plâns - precum ar plânge amantul după dricul Iubitei fidanțate purtat spre cimitir; Și-am plâns - precum ar plânge murindul în delir. Printre atâtea versuri prozaice, întîlnim uneori fraze poetice deloc banale: Alunec, în luntre, pe lac Și umbra pe apă s-așterne; În juru-ne Alpii-și desfac Priveliști
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de muzică și declamație, studenți universitari, elevi ai școalei de infantrerie. înmormântarea, deși simplă, fără pompă și nicio podoabă, a fost pătrunsă de o solemnitate duioasă și sinceră, tocmai prin simplitatea ei. Flori, în profuziune, coroane, buchete și jerbe. Un dric mic, tras de doi cai neacoperiți, forma tot aparatul de doliu. Slujba religioasă a fost oficiată, numai de un singur preot. La Biserică a vorbit Maiorescu, arătând cine a fost Eminescu pentru literatura românească și scoțând în relief marele său
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
am fost trimiși să ne luăm fiecare ranița, lopata, arma, cartușiera, bidonul, o pătură în bandulieră etc. După cîteva minute am pornit - cu cîntec! - către Corbu de Sus, un sat aflat la o distanță de peste 10 km. Era tocmai în dricul amiezii. Bonetele nu ne protejau decît foarte puțin capetele, iar rubăștile - pe care apăreau tot mai multe pete albe de transpirație evaporată - au început să ne ardă. Jilăvite și cocoloșite, obielele ne provocau eroziuni. Ni s-a interzis să părăsim
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a plimbat copii de oameni sus așezați pe bulevarde: cuvântul RUȘINE i-a repugnat totdeauna. Este reputat, zbiară, cere, are! Casă de două milioane, mobilă japoneză, făcută din cancer cu un prieten-complice, trei mașini, bar la subsol cu vinotecă, amante pe dric și dame în patru labe pe sub birou, de toate ... Lăsat slobod e în stare să vorbească de la Anul Nou până la Crăciunul următor. De înviere, adună copiii, ca nu cumva aceștia să ia calea bisericii. El e mielul, cu ceata lui
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
globnicilor și a deșugubinarilor, iar cele mari în profitul șefilor lor: a marilor vornici, a hatmanilor, a marelui logofăt... Dintr-o carte a episcopului Mitrofan, din anul 1617, rezultă că oamenii, pentru greșelile lor, dădeau de bunăvoie o vie de la Dric, din Huși, ca deșugubină, marelui vornic al Țării de Jos, pentru fapte pedepsite de legea timpului. Într-un zapis din timpul episcopului Mitrofan I-iu (1617) se vorbește de niște vii, parte cumpărate, parte luate pentru deșugubine de Dimitrie Goia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
hanul ei, era și Hanul lui Sava Ciohodar, Hanul Vârnav, Hanul lui Gălușcă, Hanul arhiereului Varlaam Sardeon, Hanul lui Costăș - de lângă biserica Buna-Vestire, Hanul Idieru pe ulița Podul Lung, Hanul Badaluca, pe ulița Păcurarilor, dar exista și vestitul Beilic, în „dricul târgului", „clădire masivă, un conac bine amenajat pentru găzduirea trimișilor turci la Iași", iar înaintea construirii beilicului, fusese Frumoasa, locul unde găzduirea se făcea în palatul de acolo „mărginit de un minunat lac, comparat la timpul respectiv cu lacul Albastru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cehiei. Fain scor obținut în fața unei echipe pe care am învins-o din 1927 încoace, deci în decursul a vreo 80 de ani, ori de câte ori ni s-a năzărit. Propun să ne încercăm entuziasmul și la fotbal și hochei... Comentariu cu dric: corect ar fi fost dacă, înainte sau după meci, s-ar fi păstrat măcar un minut de reculegere în amintirea “jalnicului moment australian” de unde - zic cârcotașii - doar un avion C 130 ar fi fost în stare să aducă în patrie
Sport by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13099_a_14424]
-
roți (în negoțul cu coșuri împletite, tinichigerie), în producerea tablei etc., lipsite de sașiu (cărucioare pe roți etc.), care sunt folosite în magazine. C) Vehiculele cu tracțiune animală. Sunt cuprinse aici în principal: 1) Trăsurile, cupeurile, caleștile, birjele, cabrioletele. 2) Dricurile. 3) Vehiculele mici de la cursele hipice (sulkys). 4) Cărucioarele pentru copii (cu măgari, capre sau ponei) utilizate în grădinile publice, parcuri etc. 5) Vehiculele de livrare de toate tipurile, vehiculele de mutat. 6) Căruțele de toate genurile, tomberoanele. 7) Săniile
ANEXĂ nr. 87 din 5 ianuarie 2000 VEHICULE TERESTRE, ALTELE DECAT MATERIALUL RULANT DE CALE FERATA ŞI TRAMVAI; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166815_a_168144]
-
coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Drum agricol Ogoare", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Hotărârea Consiliului Local al Comunei Vorța nr. 21/2010"; - la poziția nr. 72, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Drum agricol Dric", coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "km 00+000-0+600, îmbrăcăminte din pământ stabilizat, lățimea carosabilului 2,5 m, lățimea platformei 3 m, lungimea de 0,600 km", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Hotărârea Consiliului Local
HOTĂRÂRE nr. 71 din 26 ianuarie 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.352/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Hunedoara, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229984_a_231313]
-
Abrud, Abrud-Sat, Gura Cornei, Soharu Orașul BAIA DE ARIEȘ Localitate componentă: Baia de Arieș Sate ce aparțin orașului: Brăzești, Cioara de Sus, Muncelu, Sartăș, Simulești Orașul CÎMPENI Localități componente: Câmpeni, Boncești, Borlești, Boțești, Certege, Coasta Vâscului, Dealu Bistrii, Dealu Capsei, Dric, Dănduț, Fața Abrudului, Florești, Furduiești, Mihoești, Motorăști, Peste Valea Bistrii, Poduri, Sorlița, Tomușești, Valea Bistrii, Valea Caselor, Vârși Orașul TEIUȘ Localitate componentă: Teiuș Sate ce aparțin orașului: Beldiu, Căpud, Coșlariu Nou, Pețelca Comuna Albac Sate: Albac, Budăiești, Bărăști, Cionești, Costești
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]