1,270 matches
-
cunoaștere, determinînd for-mele cunoașterii pregătește contradicția activă care propune un fel de anti-formă experienței. Dl. Lupasco va face din această dialectică activă o regulă de metodă [...]". Observația lui Bachelard asupra raportului dintre subiect și obiect este capitală: "A logiciza o dualitate de ființe experimentale pe care teoreticienii fizicii se mărginiseră la a o matematiza, acesta pare a fi efortul conducător al metafizicii domnului Lupasco. Nu vom putea aprecia întreaga importanță a unei asemenea concepții decît după ce domnul Lupasco își va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
numi antinomii transfigurate. E tocmai ceea ce îl deranja pe Sartre: "Pentru Sartre, care situează realitatea în chiar cîmpul conștiinței, scrie Mark Polizzotti, tentativele lui Breton de a unifica acțiunea conștientă și acțiunea inconștientă într-"un anumit punct al spiritului" unde dualitățile "încetează să mai fie percepute în mod contradictoriu" sunt în cel mai bun caz frivole. Sursa profundă a neînțelegerii, scrie Sartre, rezidă în aceea că suprarealismului nu-i pasă de dictatura proletariatului și vede în revoluție, ca pură violență, sfîrșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
lui Enion). Se observă astfel ezitările lui Blake în ce priveste aspectele fundamentale ontice precum Lumină versus întuneric, probabil și datorită accepțiunii pe care o cunoștea bine a lui Pseudo-Dionisie Areopagitul privind "Întunericul" divin, adică Lumină infinită ce depășește orice dualități de tipul lumină-întuneric, cald-rece, etc. 351 (5, 4) jumătate fiara: Vezi Vala, I, 176: "Femeie jumătate și jumătate Spectru". Așadar, Blake identifica în mod limpede "Spectrul"/spectralul cu "fiara"/animalicul din om (echivalent cu arhetipul jungian al umbrei). 352 (5
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de voința liberă pentru a condiționa o acțiune a subiectului uman. Expresia pe care o capătă această situație este datoria, resimțită de celălalt ca respect. Structurarea unității de existență a omului pe cele două niveluri ar putea conduce către o dualitate vicioasă, care poate afecta unitatea însăși. Același efect poate urma și "mundaneizării" persoanei și personalității. A le așeza pe acestea în două lumi diferite -cum pare a proceda Kant înseamnă a le separa ontologic și a le interzice participarea lor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mea în această parte a lucrării. La un prim nivel al ordonării conceptelor esențiale ale filosofiei morale kantiene, s-ar putea afla chiar conceptele de persoană și personalitate, alături de cel al fericirii și al virtuții. Și acestea din urmă accentuează dualitatea unității de existență a omului, asemenea primelor două. Prin al doilea nivel, care cuprinde concepte precum: libertatea, imperativul categoric, Binele Suveran, este resemnificată, în sensul refacerii sale sintetice, însăși unitatea de existență a omului. Al treilea nivel este ocupat de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
această imposibilitate, trebuie să vedem aici un paradox, o "antinomie"; Kant o numește "antinomia rațiunii practice". Pentru a rezolva antinomia, omul trebuie reconsiderat totodată ca ființă sensibilă și suprasensibilă; altfel spus, unitatea de existență a omului trebuie revalorizată în sensul dualității sale. Vom regăsi la C. Rădulescu-Motru această idee, așezată însă într-un alt context teoretic; astfel, atunci când munca activitatea umană specifică "provoacă" noul, omul se manifestă ca ființă liberă față de vechile moduri ale muncii, dar, totodată, ca ființă constrânsă de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vocațiile "ies ca din pământ". Este vorba despre situațiile limită. În treacăt fie spus, conceptul existențialist de "situație limită" exprimă satisfăcător momentele din istorie când mesianismul devine activ prin mijlocirea vocațiilor.) Mesianismul și vocația se află într-un raport de dualitate și împreună constituie motivația interioară și realizarea ca atare a noului în stare să întemeieze evoluția culturală firească a poporului. Teoria vocației cuprinde, pe lângă "sistematică", și o pedagogie (teorie a educației). Aceasta este concepută de C. Rădulescu-Motru pe fondul relației
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
să realizeze eficient, În serie și masă mare, „produsele” pe care le vrea lumea la un moment dat. S-a uitat din nefericire că educația e o operă singulară, chiar sacră, un meșteșug ce presupune o oarecare lentoare și răbdare, dualități rare, Întâlniri aurorale, ani de trudă de facere și prefacere. Ceea ce se Întâmplă cu Învățatul În sala de clasă e cam același lucru cu felul În care se produc fructele și legumele pe marile plantații sau În sere: aspectuoase, atrăgătoare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Imediat Își fac apariția 20 000 de persoane. În cele din urm... anti-secesioniștii accept... s... se retrag.... Ins... departe de a abandona lupta, ei declanșeaz... În marile Întreprinderi o serie de greve. Și În Letonia se instaureaz... „un fel de dualitate a puterii” (R. Yakemciuc); unele orașe aplic... declarația de independent..., altele refuz... s-o fac.... Tot de armă grevei se folosesc Interfront și „Consiliul unificat al colectivelor de muncitori”, care pretinde c... reunește sub stindardul lui 140 000 de muncitori
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
nu sunt raționali"27. Evident că iraționalul joacă un rol în viața umană, este rolul întâmplării și al nedeterminării. Dincolo de asta, starea normală a unui agent economic sau persoană fizică este aceea de raționalitate. Este și aici vorba despre o dualitate a lumii în care trăim dată de caracterul dual al ființei umane. Dacă regula este că suntem în căutarea adevărului asta nu înseamnă că nu mai mințim, după cum dacă regula este că suntem în căutarea dreptății, asta nu înseamnă că
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
iraționale care se denumesc între ei cu cuvântul "oameni". Este o lucrare despre bani, dar și despre oameni și instituțiile lor, despre social și construcție socială. Aceasta este o carte despre om și despre vecinătatea umană, despre zbaterea noastră cu dualitățile teribile, naturale, pe care le moștenim genetic. Credem în ființa umană și în capacitățile sale de a se desprinde de atavisme, cutume și de a construi social tot mai sofisticat pentru a-și apăra, în continuare, și a-și pune
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
interesant cum omul va evolua sub o dublă condiționare, a eu-lui său dar și a lumii, a celuilalt. Evoluția noastră primară, de începuturi, ne-a creat această capcană, care este, alături de altele, sursa frumuseții și complexității vieții umane. Este o dualitate a ființei umane sesizată de Durkheim, care o explică în felul următor: "în fiecare dintre noi există două conștiințe: una conținând stări personale, reprezentând personalitatea individului și o alta conținând stări comune tuturor"259. José Ortega y Gasset vorbește despre
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
viața căruia podoaba și bunul jucau un anumit rol, iar prețuirea unei mărfi era, de aceea, un proces mai complex. Omul epocii era despărțit de animalitate și de nevoile sale primare fiziologice (hrană, adăpost) dacă își permitea aurul și argintul. Dualitatea ființei umane, dinspre fizic spre metafizic, îl pune pe om în situația unor aprecieri mai complexe a bunurilor din jurul său. Metalele rare, aurul și argintul, sunt scumpe și prețuite nu pentru că munca necesară pentru obținerea lor era mai complexă sau
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
dezechilibrează și se dezumanizează. Nu întâmplător Isus condamnă deținerea de aur și pe cei bogați, descriindu-i ca pe niște persoane cărora aproape că le este refuzat accesul în rai. Banii sunt ai Cezarului și sufletul este al lui Dumnezeu. Dualitatea ființei umane este pe deplin sesizată și pusă în valoare. Nu putem face nimic mai mult împotriva naturii noastre date de Creator. Legătura dintre autoritate și bani, dintre putere și bani, este veche și stăpânește viața oamenilor. Nu în Evul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
că aceasta aduce cu sine "eșecul fundamentalismului pieței"958. De fapt, economia liberă nu este nici "fundamentalistă", nici "nefundamentalistă", după cum omul liber nu este nici definitiv rău, nici definitiv bun. Viața noastră, economia și societatea, se desfășoară sub semnul aceleiași dualități și sub semnul aceleiași, dintotdeauna și universale ondulațiuni, așa cum frumos ne explică Vasile Conta. În cealaltă parte a dezbaterii despre piețe, stat și rolul statului se află economiștii "austrieci". Mises critică intervenția statului, chiar în rolul pe care îl aminteam
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
alegere între egoism și generozitate. Ne realizăm ca indivizi în colectivitate, prin muncă și efort de integrare, dar ne urmărim, în ascuns, în permanență, cu egoism, propriile scopuri. Această natură duală a ființei umane se înscrie, în mod firesc, în dualitatea lumii în care trăim. Există întuneric și lumină, frig și cald, bine și rău, fericire și tristețe, viteză și repaus. În acest context, intervenția din exterior a socialismului nu a fost niciodată binevenită. Niciodată oamenii, indiferent de modul în care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
-și prin mușcarea fructului oprit o dublă și chinuitoare apartenență. Parte a lui Dumnezeu, pentru că putea cunoaște binele și răul și, în același timp,parte a nimicniciei și păcatului pentru că fusese izgonit din rai prin încălcarea poruncii sfinte. În această dualitate, imposibilă dilemă, se petrece viața noastră. Tot ceea ce am construit a stat și stă sub semnul chinului și muncii intens și infinit asumate. Spaimele ne vor domina și sub semnul lor ne vom definii și asuma orice gest, orice gând
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
anume aceea că vor muri. Este aici un înțeles profund al modului în care suntem creați și în modul în care în noi există și se manifestă forța vieții. Pentru om starea naturală este aceea de bine, fericire, adevăr, frumos. Dualitatea ființei noastre ne pune practic în slujba acestor valori. Suntem fericiți pentru că fugim de nefericire, suntem buni pentru că urâm răutatea și suntem drepți pentru că echilibrul nostru interior este stabil numai dacă ne situăm de partea dreptății. Faptul că în faza
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Necunoscut (propunând o identificare simbolică a națiunii cu eroii luptători și cu armata), În timp ce paradele Solidarității se finalizau la catedrală, sugerând identitatea simbolică dintre popor și biserică (Z. Mach, 1993, pp. 55-56). Tot În structura paradelor și procesiunilor (laice) stă dualitatea dintre traseul „către” și cel „de la”. Cercetătorii (D. Bryan, 2000, pp. 143-151; B. Blehr, 1999, pp. 178-180; N. Jarman, 1997, pp. 101-106) au constatat că În prima parte domină elementele de consacrare a ordinii sociale (așa cum au fost descrise mai
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
se vor cere la romani ca niște oaspeți și supuși. Nu este de uitat nici aceea că, în Dacia, n-a fost ruptă legătura cu Marea și cu Imperiul".5 În Dacia, ca și în alte provincii (cele apusene), găsim dualitatea între un Imperiu, de caracter universal, care nu poate abdica de la nici unul din drepturile sale, și o puternică viață populară față de care orice invazie isprăvește prin a da un nou contingent de barbari, spre a fi amalgați cu locuitorii de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
întemeierea statului, la români, se pune problema: de ce au fost două state medievale, rămase despărțite timp de secole ?! Nu este vorba la noi despre o împărțire pe provincii istorice, republici sau landuri, ca în Italia sau Germania, ci de o dualitate statală medievală românească. Una din cauzele despărțirii, consideră Panaitescu, a fost aspectul geografic al pământului românesc. Astfel, Transilvania, aflată în centrul spațiului locuit de români, a fost cucerită de regii Ungariei, în secolele XI-XIII, înainte de constituirea primului stat românesc, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
arătat în subcapitolul precedent, analiza VRIO se face pe două direcții diferite de cercetare, în funcție de prezumțiile asociate tipului de strategie generică „tip Porter” urmată de organizație. O primă dilemă este legată de modul în care s-ar putea opera în dualitatea strategică cost redus-diferențiere. Porter a argumentat că nu este posibilă combinarea celor două căi de obținere a unui avantaj strategic, ceea ce obligă la o opțiune clară. Combinarea ar avea drept efect „căderea la mijloc”, adică obținerea unui produs comun la
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
o blajină ironie; un boem - dacă plutirea pe deasupra lumii străine lui n-ar fi pătrunsă de fiorul grav și de solemnitatea rostirii. Tematizând în primul rând Poetul și Poezia, dar fără a-și trâmbița tensiunile, lirica lui este expresia unei dualități: poetul, care se știe când fabulos și înțelept „inorog”, când un ins umil, „făr’de tron / și făr’ de fală”, trece prin lume când „nalt, prea nalt”, când dubitativ-problematic, persecutat de umbra capului „târziu de stat / și prost”. Performanța acestei
CORDUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286415_a_287744]
-
limbajului mai ales în poemele filosofice (Ascensiune în munți), dedublarea eului poetic (Arlechin). Originală este Cavalcada gerului ( După un motiv folcloric), poezie ce dezvoltă motivul șarpelui într-o construcție halucinantă, de o muzicalitate incantatorie. Timpul și moartea, „taina” trecerii, iluzia, dualitatea omului, a poetului și a poeziei sunt temele din Elementul „lume” (1978). Volumul Satiră duhurilor mele... (Parodii și nu prea) (1980) constituie oarecum o răspântie în creația lui C., în sensul apropierii de lirica optzecistă prin adoptarea unui limbaj prozaic
COSTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
temele din Elementul „lume” (1978). Volumul Satiră duhurilor mele... (Parodii și nu prea) (1980) constituie oarecum o răspântie în creația lui C., în sensul apropierii de lirica optzecistă prin adoptarea unui limbaj prozaic, anecdotic, colocvial, ironic și autoironic. Timpul, moartea, dualitatea funciară a lumii rămân teme predilecte, dar, aspirând să pătrundă câte un înțeles, poetul percepe totul ca pe un spectacol factice, tragicomic. În Declinul elegiei (1983), ochiul-spectator, martor însingurat, surprinde iluzia, „farsa” pretutindeni în „teatrul lumii”. Farsa există chiar și
COSTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]