1,272 matches
-
de roade. Zarzarile, de soi ales,arămii, căci nimeni n-a avut timp să le culeagă , se rostogolesc de pe crengile voluptoase, că lacrimile unui crocodil. Ajunse la pământ , se zdroșesc, formând o chisălița ambulanta.Pe partea stângă a aleii, ,trei duzi cu coroanele împovărate de ani lasă, ca pe niște boabe de mărgăritar abandonate, să le plece dudele stafidite la plajă pe pământul uscat, dornic de apă În colțul din dreapta al curții, două tulpini de liliac își etalează culorile alb și
GAZELA SI JUNGLA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347390_a_348719]
-
de joacă al copiilor mai mici în zilele senine. Iar din mal, coborau ici și colo spre Dunăre, trepte la care opreau bărcile localnicilor din această zonă. Casa bunicii era în apropierea celui de-al doilea pod, umbrită de doi duzi înalți, cu intrarea dinspre stradă închisă. În timp, a aflat că pe vremuri, bunicul încercase să țină acolo, în camerele dinspre stradă, o prăvălie. Acum, ușa era zăvorâtă cu un lacăt si portița scundă de la intrare era închisă. Gardul dinspre
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
scapă găinaț Pe foaia de bloc Pupitru Peste ponoare Și umbra unui greier Are orchestră Aversă Nor de lăcuste Migrații în livadă Plouă cu aripi Ascuțitoare Vara la polog Reflexele râului Ascut o coasă Gogoși Ce viermișori uzi Pe aleea duzilor Își țes mătasea ? Delicatesă Amfore pline Pe mare Poseidon Degustă plancton Referință Bibliografică: gogoși / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 416, Anul II, 20 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate
GOGOŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346787_a_348116]
-
obraz, apoi am ieșit împreună într-un fel de terasă a casei lor. De-acolo, am putut vedea curtea, livada, aproape tot ce era în jur. Tot scormonind cu privirea, mi-a sărit în ochi un păun cocoțat într-un dud. Lenevea cu capul său mic ascuns oarecum între pene. Îmi era drag, mai ales când, din când în când, deschidea un ochi, privea, clipea, parcă voia să-mi spună ceva, apoi se răzgândea și iar îl închidea. Mi se părea
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
sus, dincolo de tine. Iar după ele, rațele, că sunt spălate în râu și au la ele veșnic gulerașe. Hei, ce zici? Taci?! Mă, șmecheraș! Lajos, păunul ăla al tău e împăiat? - Nuuu! Stă el acolo, așa, sus, în frunzele de dud și se crede... - Rege! - Nu, papagal! Unul venit călare pe un cal cu corn, de dincolo de vestitul său ecuator. Așa mi-a zis într-o zi Erika. Ai văzut-o și tu?! Cotoroanța! - A, da, Baba Cloanța! Mi-a spus
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
nu avu nici un efect asupra lui Costel care-și regala papilele cu lichidul din bidon. Părea a fi o palincă de prună iar culoarea aurie nu venea de la reflexele de pe pereți ci de la îmbătrânirea acesteia în butoaie cu doagă de dud. Nu era el, Costel, o enciclopedie a rafinamentului bahic, dar măcar o tărie de calitate putea să o aprecieze. Așa că plescăia încântat și dădea de dușcă din cana de lut. Nu prea mult deoarece, peste câteva minute, era deja muci
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
speranțe curmă după care vin în urmă goale, nopțile de vise și mă uit, nimic în jur decât numai file arse neputința unei farse și o teamă de sperjur cine ești, de unde vii furtul lumii de iluzii vremea când părăsesc duzii păsările argintii Referință Bibliografică: păsările argintii / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 397, Anul II, 01 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PĂSĂRILE ARGINTII de ION UNTARU în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347015_a_348344]
-
familia-n spate, Știind că, de vrei, se poate! M-au ferit de multe rele, Având ei grijă de ele! Am mai fost și criticat... Viața ei m-au invățat! Unii sunt înstrăinați, Acas' nicidecum uitați, Plecați ca frunza de dud... Strigă și de-abia-i aud... Cea mai dragă de pe lume Mă citește și nu-mi spune... Știe ce eu țin în mine, Dacă-i rău sau dacă-i bine ... Din pusta a bănățeană De mic, o voce mă-ndeamnă: “Trăiește-ți
PLEACĂ ANII ŞI VIN ANII DE FLAVIUS SIMIONESCU de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346507_a_347836]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DREPTUL LA OPINII Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului bate vântul ploaia, lăcrimează duzii invocăm orbește harurile muzii de o vreme-ncoace ninge și ne plouă pe umerii goi trandafiri de rouă câte din principii nu ni ne supun nod marinăresc, frânghie și săpun de la papagali până la egrete noi suntem experți în a da
DREPTUL LA OPINII de ION UNTARU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376977_a_378306]
-
care se întindeau la soare,ciorchinii mari și copți. Anica merse câțiva pași grei, si acum se odihnea în baston, lăsând aerul din curtea ei să îi pătrundă în nări, adânc, până în plămâni. Apoi a văzut nucul înalt, pe urmă dudul din fața șopronului și colțul casei .Dar rămânea pironita, si nu se satura de aer, de aer, de aer..... Tuta și bărbatu-său Vasile , au trecut pe lângă ea,încet, cu brațele pline de sacose , cu capul în jos, să nu se
ASTEAPTA-MA , IOANE..... de MIRELA PENU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377940_a_379269]
-
care se întindeau la soare,ciorchinii mari și copți. Anica merse câțiva pași grei, si acum se odihnea în baston, lăsând aerul din curtea ei să îi pătrundă în nări, adânc, până în plămâni. Apoi a văzut nucul înalt, pe urmă dudul din fața șopronului și colțul casei ... Citește mai mult Tușa Anica stătea în fața porții, cu o mână sprijinită pe baston și cu cealaltă în dreptul inimii, încercând să-și potolească bătăile năvalnice din piept.Când și-a mai revenit, a mângâiat cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
care se întindeau la soare,ciorchinii mari și copți.Anica merse câțiva pași grei, si acum se odihnea în baston, lăsând aerul din curtea ei să îi pătrundă în nări, adânc, până în plamâni.Apoi a văzut nucul înalt, pe urmă dudul din fața șopronului și colțul casei... VI. MAI TREBUIE...CEVA!, de Mirela Penu , publicat în Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015. Nu a mai nins de multe zile. În orășelul din câmpie ,vremea era mai mult a toamnă .Doar gerul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
bărci cu carena adormită în val. Lip, pleosc, lip, tentacole sugrumând noaptea, vise sângerând pe sarea mării din rană și pescarul sorbind tăcerea din cană coclită de lună,sloi de gheață în topire ,vărsând umbre lângă case rămase ascunse sub duzi fără viață. caracatița timpului se înghițise pe sine și marea, marea era una și aceeași cu zarea... Ce este patria, mamă ? Nu știu cum am urcat în căruța vieții mele, Nu m-a întrebat nimeni dacă doresc să mă nasc mi-aduc
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
scapă găinaț Pe foaia de bloc Pupitru Peste ponoare Și umbra unui greier Are orchestră Aversă Nor de lăcuste Migrații în livadă Plouă cu aripi Ascuțitoare Vara la polog Reflexele râului Ascut o coasă Gogoși Ce viermișori uzi Pe aleea duzilor Își țes mătasea ? Delicatesă Amfore pline Pe mare Poseidon Degustă plancton ... Citește mai mult DesenStatui cu socluVrabia scapă găinațPe foaia de blocPupitruPeste ponoareși umbra unui greierAre orchestrăAversăNor de lăcusteMigrații în livadăPlouă cu aripiAscuțitoareVara la pologReflexele râuluiAscut o coasăGogoșiCe viermișori uziPe
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
aste pe la mine, să-ți mai spun câte ceva. * Când Petrică intră în bătătura casei părintești din Valea Mare, unde nu mai trecuse mai nimeni de multă vreme, avu marea surpriză s-o găsească pe mumă-sa cu masă întinsă sub dud, în partea cu umbră din bătătura casei. Pe masa rotundă cu trei picioare erau două străchini smălțuite, în care mai rămăsese câte ceva din ciorba de găină, pusă în ele. Prezența lui, venit pe neașteptate după atâta vreme, strică rostul tainei
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
dimineață, Piața era plină de chiote, râsete și hârjoneli, care se terminau pe la prânz, când toți plecau acasă, obosiți și flămânzi. După amiază venea un grup de flăcăi cu lăutarii. Mergeau în partea de nord a Pieței sub cei doi duzi bătrâni, groși, de nu puteau fi cuprinși de trei-patru oameni. Coroanele lor formau o boltă înaltă sub care cântau lăutarii, iar mulțimea de tineri juca hora. Acolo, sub bătrânii duzi, începeau să cânte lăutarii și flăcăii să chiuie. Semn că
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
Mergeau în partea de nord a Pieței sub cei doi duzi bătrâni, groși, de nu puteau fi cuprinși de trei-patru oameni. Coroanele lor formau o boltă înaltă sub care cântau lăutarii, iar mulțimea de tineri juca hora. Acolo, sub bătrânii duzi, începeau să cânte lăutarii și flăcăii să chiuie. Semn că hora începea...Auzeai câte-o vecină: -Leano, ești gata, ghea? A-nceput hora! -Stai, fă, să mă premenesc! Cântecul lăutarilor nu se auzea până la marginea satului, dar valul de bucurie
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
sufletul ei se stârnea furtuna dezamăgirii. Auzea ca prin vis melodia horei și făcea pașii ca o păpușă mecanică. Îl privea cu coada ochiului, din când în când, și observa înciudată că se uită indiferent înainte, la lăutari sau în dud, ori...zâmbea cu subînțeles la altă fată din horă. Zâmbea și ea trist, cugetând: „Toată săptămâna m-am gândit numai la el. Și...acum? Mă crede toantă, sau urâtă?..sau... hmm!..prea săracă. I-o fi spus mă-sa: „mă
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
IUBIREA SĂ CUVÂNTE..., de Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016. Sub dalbe florile de prun... Alerg prin roua dimineții Strivind sub tălpi verdele crud Și-adun în zâmbet rostul vieții Din fraged mugurul de dud. Sub dalbe florile de pruni Să m-aștepți întotdeauna Petale-n palme să le-aduni Când ninge peste burguri Luna Pe alb covorul de lumină Sub a divinului privire, Descătușați de orice vină Ne vom uni spre nemurire! Cu palme
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
de umbre plini Au încolțit precum un bob de soare... Legând cuvintele-ntr-un pod de flori Citește mai mult Sub dalbe florile de prun...Alerg prin roua diminețiiStrivind sub tălpi verdele crudși-adun în zâmbet rostul viețiiDin fraged mugurul de dud.Sub dalbe florile de pruniSă m-aștepți întotdeaunaPetale-n palme să le-aduniCând ninge peste burguri LunaPe alb covorul de luminăSub a divinului privire,Descătușați de orice vinăNe vom uni spre nemurire!¤¤¤¤¤Cu palme de lumină și credințăAi revărsat o
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
mai iubită de pe pământ, înțelegându-i sentimentele nobile, ascultându-i destăinuirile despre copilăria pe care și-a petrecut-o în satul natal - Gura Motrului, și prezicerea acelei vecine care i-a spus că privighetaorea care cântă în fiecare dimineață în dudul din curte (sub umbra căruia stătea cu mama sa, prevestește că GIGI va avea un glas de privighetoare), lucru ce s-a împlinit, iar eu ca un bun prieten ce-i sunt i-am închinat o melodie de suflet. MĂICUȚA
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
eu”. Îmi pare rău că nu am văzut-o pe Matilda, care se retrăsese din activitate și nu mai muncea la crâșma lui conu' Gogu, fiindcă de foarte multe ori treceam prin fața cârciumioarei când mergeam în Grădinari, strada Livada cu Duzi 23, la nenea Ion Coandă, tatăl Mariei Tănase și la nenea Fraz Tănase, fratele „zânei mele cea bună”; (vezi Maria Tănase spune: „Iubește cât ești pe lume!” Sper ca această romanță „LĂUTAR CU PLETE DALBE” ca la una din edițiile
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
spre a se maturiza ca să-i înțelegi taina sau să fii receptiv la undele apei ce străbat orice loc, oricare ar fi piedicile. Într-o vară am înțeles și eu taina luminii din grădina cu meri. Note: 1 deal 2 duzi ANA - CRISTINA POPESCU Referință Bibliografică: LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1657, Anul V, 15 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ana Cristina Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
și cu unii dintre semenii săi: i-a pus pe o cale, i-a adus lângă el, le-a mai dat câte un brânci atunci când a fost cazul. L-am surprins pe domnul Neculau stând pe terasa casei suferind pentru dudul de la poartă, care tocmai a fost stâlcit de un vânt nemilos. Am citit pe chipul său o mare tristețe și atunci când mărul a fost retezat de o altă furtună. L-am văzut Însă bucurându-se de cireșii și vișinii Încărcați
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a schimba lucrurile, este esențial să te deschizi și să accepți diversitatea celorlalte culturi; există aici o energie esențială și stimulatoare. Pentru ca memoria sa să se păstreze și să se transmită ca o forță vie, Honda realizează o carte cu DUD, pentru a face cunoscută istoria Întreprinderii. Acest mijloc de Întâlnire cu clienții și utilizatorii reprezintă un orizont pentru viitor, deoarece condițiile inițiale de la nașterea și dezvoltarea grupului au dispărut. Schimbării de context trebuie să-i corespundă un concept nou, iar
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]