668 matches
-
și arhitecturi colosale, care flatează în mod evident gustul de cronicar medieval și de comandant de oștiri pe pînză al lui J.-P. Laurens și al mediului academist, în general, iar la Craiova expune un Ciobănaș, o }ărancă, un peisaj dulceag, un studiu de compoziție etc., în evidentă filiație grigoresciană. Faptul că el nu încurcă lucrările, adică nu trimite Supa... la Craiova și Ciobănașul la Paris este o precoce probă de luciditate, de înțelegere corectă a scopurilor imediate ale artei și
Eustațiu Stoenescu (rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10706_a_12031]
-
zgârie nori pentru sărăcimea cea mai feudală din lume, și asta rapid într-o generație, făcând întreg globul terestru să se crucească... Dar nimic nu stă în calea Unei Utopii pe termen scurt... O Chină păzită și azi de zâmbetul dulceag al lui Mao, care a început împreună cu umbra nouă a lui Mao, o nouă revoluție culturală, - de-a-ndoaselea... * Credeam că eu eram singurul scriitor român, care vede critic Olimpiada... Noroc că m-am înșelat... în Evenimentul zilei de marți 26 august
Ecouri la Olimpiadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8075_a_9400]
-
într-o vară în Italia la Roma pe bulevardul Parioli. Era o caniculă cumplită. Roma și-așa pare un oraș al morții cu aerul său defunct, glorios. Ideea morții i-o dăduseră florile roșii de leandru cu mirosul acela puternic, dulceag. Rupea crengile de leandru cu florile roșii, cărnoase, și, proferând în italiană blesteme și insulte, spre spaima trecătorilor, îi lovea peste fețe cu ramurile parfumate. Fusese arestată, dusă la poliție, iar Norah care o însoțea o internase într-un spital
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
Sînt atîtea librării în București, în țară... O zi bună Telefonul sună insistent. N-am chef să ridic, să fac conversație, să rîd chiar dacă nu îmi vine. Nu vreau să aflu nimic nou. Nici rele, nici bune... Răspund. O voce dulceagă și fermă, siropos de politicoasă dorește să vorbească cu doamna Adela. Rămîne absolut surprinsă cînd îi comunic că, după știința mea, doamna Adela nu poate fi găsită la acest număr. Ușor îndoită și țîfnoasă îmi spune: "Mulțumesc. O zi bună
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
care dezvelește coapsele lui Céline la zborul mătăsos al fluturilor și cuvîntul pe care cam pripit Marie Lopez, devenită secretarul său literar îl ia drept un compliment adresat exclusiv ei: douce. Filmul lui Schnabel emană această blîndețe fără a deveni dulceag și te face în același timp, să realizez ce-i lipsește, dincolo de ictusurile ironice sau racursiurile nostalgice: tragicul. Surprinzător, în universul oniric sau de reverie al lui Bauby este loc pentru regret, dar nu și pentru coșmar, imaginea scafandrului în
Fluturele din acvariu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8638_a_9963]
-
Darwin, care l-a ajutat ca, „ateu fiind, să se împlinească intelectual“, pe locul doi e Weinberg, căruia ideea unui Dumnezeu perfect care îngăduie atîta suferință în lume i se pare o impertinență, urmează Sagan, pentru care religia e vis dulceag, pe locul patru e mefiența lui Wilson care așteaptă ziua cînd evlavia religioasă va fi explicată prin dozajul neurotransmiță torilor, pe locul cinci e luciditatea lui Gould care admite coabitarea religiei cu știința, atîta doar că prima o parazitează pe
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]
-
alege cu urechile înroșite, pesemne că așa trebuie să fie. E foarte devreme, într-o dimineață. Pe alee se aude o cabrioletă, ies cu toții pe la ferestre, n-au mai văzut-o, e splendidă, ies în curte, așteaptă. Vântul aduce mirosul dulceag al unei țigări, să fie Duplessis. Frumoasă trăsură, își zice Lambert, s-a rotunjit binișor fondul de solidaritate. Nu are vreme să schimbe o vorbă, nici să primească țigara pe care Duplessis se pregăteșete să i-o dea. Dl de
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
Probabil că nu se purta, și nu se cădea, într-un portret postum cu citate din Lenin. Însă crezul lui Voronca, și al lor, stă între rînduri: "niciodată mijlocia". Iar fericirea, lucru știut, e comună și, întrucîtva, banală. O utopie dulceagă, și greu de suportat, se anunță în locul deznădejdii, care i-a îngăduit literaturii să facă istorie. Dacă - deși dau unei asemenea posibilități slabe, totuși, șanse - intențiile lui Voronca nu sînt ironice, atunci ele sînt blamabile. Însă tablouri delicate, de suprarealism
Literatura moare rîzînd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9596_a_10921]
-
mă irită mai mult decât interminabilele ocolișuri stilistice și prețiozitățile tehnice ale scriitorului cu pretenții. Enervat de întârzierea deliberată a intrării în subiect, îmi vine să țip, asemeni indivizilor din cinematografele de cartier ale copilăriei mele, care, excedați de romanțiozitatea dulceagă a câte unei povești de amor, nu se sfiau să se adreseze, neaoș, prin pânza ecranului, protagonistului care nu se hotăra să treacă la acțiune: "Da' f...-o o dată, mă, prostule!" Mi-am jurat să nu mai citesc cărți "scoase
Cine va scrie marele roman românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7612_a_8937]
-
Capetele se clatină hâțânate din șolduri, în contratimp, ce dau trupului aerul unei păpuși automate, ca în hieratismul culturilor vechi, al cărei resort, încordându-l, mișcarea continuă cu o mecanică fascinantă, marcată de țîpuritura înaltă... La Ceteze, amorul nu este dulceag; dragostea e ceva înfricoșător. Nunta în sine, Raptul, Pregătirile. Dar asta este o prefăcătorie. Un artificiu, Masca încremenită pusă pe fața vie a sentimentului, pentru a face posibil șocul, surpriza, revelarea „demonului" prezent în orice joc... Vitalitatea, astfel stăpânită, cedând
Mireasa răpită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6216_a_7541]
-
masculin (Oki sau Tichiro) înspre cel feminin (Otoko sau Keiko), totul la persoana a treia pe un fundal de analiză psihologică nesofisticată. Trăirile personajelor n-au nimic senzațional, iar autorul nu se ferește pe alocuri de sentimentalism, dar nu unul dulceag, ci unul autentic, așa cum apare el în viața de zi cu zi, neascuns, iar excentricitățile, atunci cînd apar, sînt rezultatul firesc al mediului artistic, cu scriitori și pictori, în care se desfășoară romanul. Nu există însă nimic de demostrat și
Frumusețe și delectare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17020_a_18345]
-
scris europarlamentarul Elena Băsescu pe blog: "Observ că prietenii și simpatizanții din presă ai Monicăi Macovei au dobândit un reflex ciudat: de fiecare dată când cineva invocă activitatea unui alt europarlamentar român, dau drumul unui șuvoi de cuvinte de iubire dulceagă și râncedă către aleasa politică a inimii lor. Excepție nu face nici articolul de mai jos din România Liberă, unde un jurnalist pornește să facă unele comparații privind activitatea mea ca europarlamentar și cea a doamnei Macovei. Ceea ce în sine
EBa o atacă pe Monica Macovei: Nu a apărut în politică din neant by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/31500_a_32825]
-
a „incompatibilităților” convertite în analogii, devenind un tablou, cum ar fi spus Croce, al unei „incoerențe coerente”, pulsînd de viața secundă a textului, încordat de dorința de a cuceri la meraviglia, pe care contextul suprarealist o favorizează: „intră. adulmecă aerul dulceag de pădure cubică al încăperii./ nimeni cît cuprinzi cu ochii. piciorul i se cufundă în nămolul verde/ al covorului. în dreptul sexului amplu al flăcărilor din cămin/ haiku-ul pîntecului ei pulsează. toate obiectele plutesc/ dansează ca în interiorul unei lacrimi. o
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
insulele Juan Fernández... Alte ambarcațiuni au adus ananas, cafea, piper din Sumatra, banane din Guayaquil, ceai de iasomie din Assam, anason din Spania... Vechiul golf, ruginita potcoava a Centaurului, s-a umplut de miresme: pe o stradă te învăluia mirosul dulceag de scorțișoară; pe o altă, ca o săgeată albă îți străpungea sufletul mireasma fructului anonaceei; dintr-o fundătura te pândea miasma algelor marine, mirosul întregii mari chiliene. Și-atunci Valparaíso se lumină, devenind aur întunecat, apoi portocal marin: înfrunzit, răcoros
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
dădea la un moment dat de bănuit, fiind puțin probabil ca un singur om să dispună de timpul necesar pentru a-și imagina și, mai ales, pentru a transpune pe hârtie zeci de asemenea intrigi, fie ele și cu aroma dulceagă bine cunoscută fidelelor Sandrei Brown. Misterul avea să fie dezlegat câțiva ani mai târziu, când se descoperea că un grup de „întreprinzători” din Iași strânsese o sumă bunicică din cărțile pe care le scriau ei înșiși, vânzându-le mai apoi
Agenda2005-48-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284433_a_285762]
-
e decât un episod din marea, bine controlata confuzie instaurată în țară după căderea lui Ceaușescu. Pe de altă parte, n-ar trebui să ne plângem prea tare că ne-am lăsat trași pe sfoară de Iliescu. Sigur că jerbele dulcege ale lui Miron Cozma la adresa noii puteri, la ieșirea din închisoare, trebuie luate drept ceea ce sunt: încercarea disperată a unui învins de a-și reconstitui ceva din prestigiul dus pe vecie. Dar eu nu i-aș uita, alături de minerii care
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
într-o pasă de calm trăgînd a plictiseală. Nu-s de găsit, în cartea de care vorbesc, nici una, nici alta. Nici messa tristă și gravă, sub un cer fie încordîndu-se de furtună, fie nedrept de sticlos și senin, nici ocheadele dulcege, vrăjite de pîcle fugare. Atunci? Jurnalul de ce se vede (legătura cu Radu Petrescu și cu însemnările lui din aceiași ani, cu Meteorologia lecturii, este mai mult decît neîntîmplătoare...) e, pentru cine-l ,întîmpină", cronicărește, o capcană. Nu-ți poți ierta
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]
-
Câteva tarabe an față bisericii ortodoxe române din Paris, la doi pasi de Collège de France și de Sorbona, duminică la ora slujbei... de vânzare la prețuri franceze cărți importate din România care reflectă starea editurii an această țară: române dulcege, științe umane, ocultism dar și publicații de extremă dreaptă, rasiste și antisemite." Se dau apoi câteva titluri și citate elocvențe, cu țigani, jidani, "lipitori care sug sângele poporului român" etc. Pentru noi - nici o noutate, abundență acestui gen de tipărituri a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
Claudiu Komartin Poem de dragoste E un fel de amiază stricată, mustind ca prunele mult prea coapte care plesnesc fără zgomot, cu sucuri și carne dulceagă de fruct doborât - dând buzna afară din pielița vineție în care așteptau ghemuite. Din aroganță mi-am zădărnicit mai vechea hotărâre de a mărturisi: ecoul versurilor pe care le-am smuls din sucurile și carnea micului animal doborât la marginea
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/13221_a_14546]
-
partea de jos a ecranului (numite, se pare, în jargonul tehnic, scroll-uri - scrolling text) - și de umplere a golurilor de emisie - prin expunerea unor pagini de chat, transmise prin SMS. Primele sînt mai ales „dedicații”, adesea de o izbitoare banalitate dulceaga, și apar toată ziua, mai ales pe posturile muzicale; celelalte - intervenții insomniace pe diverse teme - apar noaptea, în pauzele dintre programe. Posturile de televiziune impun unele reguli de continut și de forma (omiterea numerelor de telefon și a indicațiilor publicitare
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
de program Tv, și multe, multe alte detalii care alcătuiau viața de zi cu zi a oricărui român cu douăzeci și ceva de ani mai înainte. Nu e o realitate înfiorătoare, dar nici nu o poți rememora cu acea melancolie dulceagă, încărcată de regrete moi, care-i în stare să preschimbe și cele mai stânjenitoare momente ale vieții în amintiri plăcute. Citind prozele lui Tudor Călin Zarojanu nu mă pot abține să nu-mi amintesc reclamele recente la ciocolata cu "rom
Să râdem cu orice preț by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Imaginative/10171_a_11496]
-
le plătească.) Nu lipsesc, din culegere, articolele în versuri, de un haz (rafinat) nebun: "Steaguri roșii-galbene-albastre, lângă banner-ul cu dungi și astre, fâlfâie prin piețe și în castre; jerbe tricolore, flori în glastre, noduri de emoție,-n epigastre, zâmbete dulcege sau salmastre, în studioul posturilor noastre de radio și televiziune. Telespecialiștii în dezastre ciripesc cu voci policastre,-n așteptarea Păsării Măiastre pe aeroportul Otopeni. Pasărea măiastră Erfor$oan zboară spre grădina lui Io(a)n, unde o așteaptă, cu elan
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
sexual reprezintă forțele vii din adolescența mea, al căror prim contact l-am resimțit în Calanda. Într-o zi, în timp ce mă plimbam cu tata printr-o livadă cu măslini, o adiere de vânt mi-a adus în nări un miros dulceag și scârbos. La vreo sută de metri de noi se afla un măgar mort, groaznic de umflat și de ciugulit, ce servea drept ospăț unei duzini de vulturi și câtorva câini. Spectacolul mă atrăgea și îmi repugna, deopotrivă. Păsările, îmbuibate
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
redactor al revistei „Ideea europeană”), de cîteva digresiuni „tactico-strategice”, de unele alunecări în declamativ ori în exclamativul sarcastic. Numărul acestora din urmă era totuși mic, căci același recenzent constata că textul e „fără umflături de gură patriotice și fără revolta dulceagă și umanitaristă, de poruncă barbussiană & Co.”. Un progres evident aducea al doilea volum al lui George Cornea, al cărui titlu - Nebunia lumii - era la fel de nepotrivit ca și al cărții de debut. (Gala Galaction avea să le califice, poate prea aspru
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
în care citește cea mai reușită baladă a lui Dimitrie Bolintineanu, Mihnea și Baba, repovestind-o în termeni socotiți improprii ("horcăit cavernos", "hohot"), ceea ce nu-l împiedică pe eseist să discearnă în opera clasicului poet și un potop de compoziții dulcege. Dar, pe tot parcursul, Ilie Constantin caută capodopera, fie și în sensul de cea mai înaltă reușită a unui poet luat în totalitate. Lectorul ia seama că poeții cercetați sunt și iubiți de către eseist și că acolo unde față de unul
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]