22,101 matches
-
acele vise și se inspiră pentru poveștile pe care mi le spune peste zi. L-am rugat, prin urmare, să îmi arate magnetul cu pricina: era o potcoavă de cal, pe care chiar eu o găsisem în timp ce rătăceam într-o duminică, prin pădure. Adevărat că era o potcoavă uriașă, dar în nici un caz nu avea trei kilograme. L-am chestionat apoi asupra numărului celor cărora izbutise să le captureze visele: mi-a răspuns că reușise să vadă ce visează noaptea aproape
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
treizeci de ani devenisem într-adevăr povestitoare profesionistă, chiar dacă nu știam încă să spun poveștile atât de bine precum "unchiul" meu de odinioară. În orice caz, uitasem complet de Maharajah, care zăcea într-o gaură de memorie. Știu că era duminică după-amiaza și că mă pregăteam să mă uit la televizor, la interviul cu un scriitor indian care devenise faimos și îmi stârnise interesul atât ca povestitor cu har, cât și pentru că fusese amenințat cu moartea din pricina unei cărți care parodiase
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
aceea când ne-am plimbat cu barca? Să-și amintească...? Totuși, dădu din cap. - Vâsleai numai pe lângă mal, pe sub sălcii. îți amintești, nu-i așa? - Cum erai îmbrăcată? - Cu o rochiță bleu. Aceeași rochiță cu care am fost într-o duminică la meci. - Eu, la meci!? - Nu, nu cu tine. - Nu cu mine? Ba da! Acum îmi amintesc. Juca Rapidul. Și... și aveai o poșetă albă care se deschidea mereu. - O poșetă albă?! Parcă... Și tu spuneai c-o să-mi pierd
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
dezaprobare față de literatura ce-i fusese împărtășită, nu afecta însă câtuși de puțin atitudinea binevoitoare, generoasă chiar, a criticului, care rămânea mai departe receptiv. Primul meu contact personal cu Zaharia Stancu a însemnat un eșec. Tocmai citise într-una din duminicile "Sburătorului" niște versuri dintr-o plachetă intitulată Pomul Roșu, cu un pronunțat caracter de extremă stânga. Posedam această plachetă și la sfârșitul lecturii, în pauza finală a ședinței, m-am apropiat de Stancu solicitându-i un autograf pe exemplarul meu
Nașul meu literar, Virgil Iernuca by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/12629_a_13954]
-
că l-a încunoștințat Lovinescu, fie că a asistat într-una din după amiezile când îl vizitam, și a putut deduce din conversația mea cu el că eram un frecventator asiduu al poetului. Așa se face că părăsind într-o duminică seara, la sfârșitul obișnuitei ședințe a cenaclului, domiciliul criticului, m-am trezit în stradă cu cineva care, de la spate, punându-mi călduros o mână pe umăr, mi s-a adresat. Am întors capul și, surprins, l-am recunoscut pe Zaharia
Nașul meu literar, Virgil Iernuca by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/12629_a_13954]
-
politice, ne apare cel puțin în parte anemic, dacă-l comparăm cu jurnalele lui Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian, Pericle Martinescu și chiar cu Agendele lui E. Lovinescu. Multe însemnări sunt anodine, prozaice bilanțuri zilnice: "înotat la Lido, iar duminică la ștrandul Kisselef". M-am dus la frizer, la dentist etc. înregistrează sute de asemenea mărunțișuri. Uneori, devine cronică mondenă, iar în ultimii ani, 1966, 1968, jurnal de călătorie la Veneția și în Statele Unite, dominat masiv de criticul de artă
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
că valul la ură îndeamnă în spasme pierzându-se o mărturie e pasărea că lumea poate să învie într-un zbor într-un cer luminos cât ai rosti o silabă nemărginit însă ca ruga unui poem Inscripție mă îndepărtez de duminica ta inventez un nume pentru fiecare piatră acolo în clopotul mării exersez nebunia de a fi calc în picioare culori interzise când sufletul unei amieze vibrează solemn ca într-un vis rămuros îmi fac loc în singurătate când cad de pe
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/12793_a_14118]
-
degetul în direcția mea, explicînd pietonilor surprinși de noul val la intersecție că un astfel de om să nu se aștepte să primească ceva dela Domnul , căci este un om nehotărît și nestatornic în toate căile sale, da, firea de duminică a omului e sprintenă iar florile de cenușă umplu lumea cu chipuri, eu văd în fiecare zi cum soarele răsare din fîntînă și apune într-un obraz de femeie făcută din bărbat cu gust de cenușă Eva Adam Set Enos
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
miră că lîngă podul lor A mai apărut un pod Mai mic, Cu mașini mai mici, Cu umbrele mai mici Cu vijelii mai mici Un pod pe care o fetiță cu codițe blonde și funde albastre îl trece în fiecare duminică De mînă cu bunica ei Pe drumul lor spre Catedrala din centrul Sibiului. Roma și pinii ei Roma și pinii ei Aievea îmi vorbesc Despre veșnicia sufletului Precum biserica mică de pe dealul Apoldului. Sau Bucuria de a ști Că ocrotirea
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/12850_a_14175]
-
cu asfalt? cu un ochi ca al meu nu vezi lumina luminînd, în schimb îi vezi alcătuirea bolnavă, greutatea mai grea ca a întunericului. doar prin ochiul chior și prost vezi lumina pe care n-o vezi, lumina care putrezește duminica prin ogrăzi, prea ostenită ca să dispară, ochiul sîrmos și scurt care se scurge după ea vede ce ochiul văzător n-a văzut vreodată, nu materia e grea, ci lumina care o apasă, o văd numai ochii care se strică, cine
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
în alt oraș acum când de fapt timpul este spațiul dintre noi... weekend-ul acesta iar mă ia cu el în deșert ceasul parcă ticăie în reluare cărțile se ascund după coperte dintr-odată ostile telefonul mobil se încarcă închis duminica nu vine nici un mail televizorul rulează imagini pe sub stratul inert de praf CD player-ul a reluat chris rea a câta oară și timpul mort își întinde trupul lui șerpuitor în weekend-ul acesta fără ton care îmi traversează tacticos
Poezie by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/12905_a_14230]
-
de vînt cununi de mireasă armuri cavalerești măști viu colorate se-nfiorau pe stîlpii proaspăt vopsiți în fiecare zi de tîrg cărți învelite-n piele scoase din teascul unui meșter neamț sub degetele inelate ale tîrgoveților îmbrăcați în haine de duminică - nimic din ce-a fost! - privirea mi se rotește oarbă pe zidurile în dărîmare o copilă cu cîrlionți de aur și cunună de mireasă coboară Scara Fingerling plutind își împrăștie rochiile peste pietre și joacă șotron mîna mi se inelează-n
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
pe incomparabilul Foma Fomici. Voi reciti cartea! Acum cîteva zile, la radio, aud pe cineva, un moșneguț, că scrie multe scrisori, chiar de patru pagini, și că știe că epistolele sale au valoare “estetistică”! Cred că era o emisiune de duminică, “ora satelor” sau așa ceva! Oricum, sper ca și scrisorile mele, chiar dacă doar de două pagini, să aibă o valoare estetistică!! Îmi place la nebunie cuvîntul acesta: estetistică! * De fapt, ieri cred că nu aș fi băut dacă nu aș fi
Și trece, trece, trece timpul ca o trăsurică... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13002_a_14327]
-
caz icrele nu-s un element teratogen. Stiopka-i tont, fiindcă și mă-sa-i toantă. Chestie de ereditate! Nu de icre!! (pentru subcapitolul Icre). * Venit de trei zile-n Iași, nu am deschis încă, incredibil!, cărțoiul!! O voi face azi, duminică, imediat ce termin scrisoarea asta începută la șase dimineața, cam pe întuneric. N-am aprins lumina ca să n-o enervez pe Tamara Nikolaevna. Prin geamul deschis aud tramvaiele și ciorile orașului. Cafeaua aburește, am dormit extrem de prost, sînt decis să reîncep
Ce se întîmplă într-un oraș de veche cultură? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13280_a_14605]
-
Cuvântul a fost o serioasă redută împotriva antisemitismului. Mișcările studențești n-au primit cuvinte mai aspre decât cele pe care le scria profesorul Nae Ionescu în Cuvântul, fără grija de a menaja susceptibilități sau de a câștiga simpatii. Recitesc astăzi «Duminica» de la 12 decembrie 1927, scrisă în urma devastărilor de la Oradea Mare: „Studenții arată că pentru ei creștinismul e o firmă polemică și politică - nu o realitate spirituală”. Dar acesta a fost mereu creștinismul antisemiților: o firmă polemică și politică. Împotriva ei
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
gură țuică, o gură cafea!). De reținut. De repetat. * În cele șapte zile cît am stat aici, cele mai lungi discuții le-am purtat cu barmanul Vasile! Într-o zi, dînsul, delicat, m-a întrebat chiar de ce-s trist!? * Și duminică, fratele Ioan a lipsit de la masă! Probabil „a slujit” pe undeva sau, măcar, a cădelnițat din oficiu! Am impresia că de cîte ori „apare” în lume, se dă pe la subsuori cu spray de tămîie. Și n-aș fi surprins să
„Domnule, răspunse Reparata, nu vă pot arăta decît un singur act, cel sexual!” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13362_a_14687]
-
lăcătușerie, „în cazul că dacă greșesc cu ea e în stare să mă dea legat Securității”. Dacă ar fi să mă păstrez în spațiul amintirilor inconfortabile, nu pot să nu vorbesc despre ședințele de învățământ politic ce se țineau lunar, duminicile, la Târgoviște, în week-end cum s-ar zice, lipsindu-mă de una din cele două zile prețioase petrecute cu Cornelia în micul nostru refugiu din Labirint. Plecam la ora șapte cu un personal, vagoanele pustii, cucoanele cu care făceam de
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
mâncare, hârtii semințe, flegme, sticle goale, pe urmă împiegatul, un șuierat prelung, urcam, în două ore mă aflam în vechea capitală a Țării pe unde hălăduisem cu ani în urmă disperat și hăituit de caraule și tot în zile de duminică - fusesem parcă blestemat să văd Târgoviștea nu din capriciu sau apetit turistic ci sub pecetea imperativului și coerciției. Ședința ce se desfășura într-una din sălile de taină ale Raionului, veneau (cu anasâna), vreo cincizeci de profesori lehămisiți și totuși
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
altă parte, mergeam împleticit pe străzi cu nume de voievozi, aveam senzația că mă trezesc buimac de sub anestezie, peste o oră mă aștepta la gară garnitura care urma să mă aducă înapoi acasă. *** Când nu aveam învățământ politic îmi petreceam duminicile cu Cornelia la tanti Marioara; mătușe-mi îi intrase în cap că viața mea la țară și naveta îmi dăunează, nu se gândea în mod expres la sănătate sau la oboseala excesivă sau la plictiseala drumurilor sau incongruența dintre firea cu
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
însuși. Harul lui de povestitor intră într-o tripletă de bun augur cărturăresc cu un cuget atoateasimilator și cu răbdarea stilistului "orfevru. Chiar dacă debutul editorial cu Moartea în pădure ( 1965) trece aproape neobservat, narațiunile publicate doi ani mai tîrziu în Duminica muților "fac mîna romancierului. Consacrarea definitivă ca prozator ( publicistul avea, deja, o notorietate confortabilă) vine după aproape un deceniu, cînd Galeria cu viță sălbatică ( 1976) își impune instantaneu, fără "razne și prisosuri, realismul ei politic și social pilon de rezistență
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
fond pudici și timizi față de convenții (“sam e un anarh moderat / preferă să spargă geamul / dar cu atât nu se intră în istorie”, “din când în când (îl) vizita gloria”, “trandafirul îi moțăie în mână”...), visători cu măsură (“sâmbăta și duminica / toți își lasă reacția sub pat / ca pe-o pereche de ghete / și explorează ținuturi necunoscute”), poeți cu imaginația între romantism și suprarealism, purtând, precum sam, masca “inspiratului”: “în orașul meu e un scaun / de pe care nimeni / nu poate atinge
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
spună legionari sînt cîțiva...". Povestea are însă și o continuare peste cîtva timp: "... într-o zi i-am văzut fotografia în gazetă. Era căutată de poliție. A fost căutată și la mine acasă, sub pat și în dulap, într-o duminică pe cînd, senină, citea la Sburătorul. Se descoperise o autorizație falsă din cele ce erau necesare nearienilor pentru angajarea unei femei de serviciu. Nu-i nici un fals a spus Dănulescu, cînd i s-a arătat semnătura. Funcționarul a făcut ochii
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
cer îți trebuie să-mi dărui, cât cer îți trebuie să scrii? Iubita mea, sunt prea pustii cărările ce azi mi le adulmeci. Iubita mea, e prea târziu și cântecul zadarnic tu îl dumici cu flori d-ienibahar și în duminici era a patra oară când credeam atâta cât să plângă clipa era atâta cât aripa se rostuia printre noi doi aiurea zămisleam clepsidra aiurea noi visam pentru noi doi și plin de ploaie poleită mă învârteam printre pocale cerșind din
POEZIE by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/14058_a_15383]
-
de fapt patruzeci de violoniști - de vreme ce vioara e instrumentul prin excelență, chitara-zongoră de lângă ea nu-și depășește niciodată rolul acompaniator iar fluierul, un instrument ";mic" la propriu și la figurat, nu poate avea pretenția să țină piept cuplului vioară-chitară. E duminică. La începutul după amiezii a plouat, dar acum e soare. Lăsăm baltă bagajele pe jumătate desfăcute și pornim fără un scop precis: așa, să ne vadă satul, să se vorbească despre noi. Am auzit de altminteri că prin vecini locuiește
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
horinca și întreaga lui simpatie. După ce decide că ne-am restaurat îndeajuns - căci nu-l putem ofensa ignorând legile intransingente ale ospitalității locale!- el începe să cânte. Dar de ce-ar cânta singur, închis în casă? Hai afară - e doar duminică -, oamenii sunt pe stradă, nu se poate să nu găsim printre ei pe cineva care să ne țîpurească. Și găsim, într-adevăr. Mai întâi un bărbat de vreo 60 de ani, bine abțiguit, care, la îndemnul ceterașului, cântă șezând pe
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]